Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că noile criterii de performanță pentru directorii ANAR nu sunt doar formalități birocratice, ci standarde concrete menite să asigure eficiența instituției.

Potrivit acesteia, în 2023, conducerea ANAR a eliminat complet criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor, chiar dacă acestea erau simple și vizau doar 4-5 indicatori principali. Noua conducere, împreună cu ministerul, a decis să reintroducă reguli clare, cuantificabile și realiste.

Exemple de criterii principale:

-Coordonare și management: directorii trebuie să se asigure că minimum 97% din actele de reglementare emise nu sunt desființate în instanță.

-Documente, avize și autorizații: cel puțin 95% trebuie emise în termenele prevăzute de legislație.

-Activitate de inspecție și control: planul anual de inspecții trebuie realizat integral, iar fiecare inspector trebuie să efectueze minimum 20 de inspecții pe lună.

-Investiții: progresul fizic al lucrărilor trebuie să atingă 100% conform graficelor anuale, iar atragerea de finanțări avantajoase este un criteriu esențial.

-Management financiar: execuția bugetară trebuie să fie de 100%, iar veniturile proprii să reprezinte cel puțin 75% din bugetul total executat.

14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii

În total, sistemul de evaluare cuprinde 14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii. Diana Buzoianu subliniază că, deși acestea pot părea birocratice, ele sunt esențiale pentru a organiza eficient activitatea instituției și pentru a ieși din ceea ce a numit „munca de pompieri de serviciu”.

„Fără sisteme clare și standarde precise, serviciile publice nu pot funcționa eficient. Avem nevoie de reguli clare pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate”, a explicat ministrul Mediului.

Balta Zătun, una dintre cele mai apreciate zone de agrement din județul Galați, a fost populată cu încă două tone de crap, peștii urmând să se aclimatizeze până la 1 aprilie, când locul de pescuit va fi redeschis pentru public.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că peștii introduși în apă au greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, pentru a asigura capturi cât mai bune pescarilor amatori și profesioniști.

„Balta Zătun, unul dintre cele mai apreciate locuri de agrement din județul Galați, a fost populată cu două tone de crap, astfel încât toți pescarii să aibă parte și în acest an de capturi cât mai frumoase”, a transmis acesta.
Peștii vor avea o perioadă de aclimatizare până la 1 aprilie, după care Balta Zătun va fi deschisă pentru pescuit și pentru petrecerea timpului liber în natură.

Baza de agrement are o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și dispune de 62 de pontoane cu 124 de locuri de pescuit. De asemenea, vizitatorii pot închiria 27 de căsuțe. Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană.

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul instituției, împreună cu documentele care stau la baza construcției bugetare.

Pachetul legislativ pus în consultare publică include Proiectul Legii bugetului de stat pe 2026, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026 și Proiectul de lege privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2026. De asemenea, a fost publicat Raportul privind situația macroeconomică pentru 2026 și proiecția acesteia pentru perioada 2027–2029, împreună cu anexele aferente.

Propunerile și observațiile privind proiectele de acte normative pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării documentelor.

Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului finanțelor, bugetul pentru 2026 ar urma să includă investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro, o mare parte provenind din fonduri europene. Dintre acestea, peste 10 miliarde de euro sunt estimate să vină din finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență, restul fiind alocate prin fonduri de coeziune și programe europene pentru agricultură.
După perioada de consultare publică, proiectul bugetului ar urma să fie aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, afirmă că deciziile instituției sunt luate exclusiv pe baza Constituției și nu sunt influențate de presiuni politice. Într-un interviu acordat publicației spotmedia.ro, aceasta a explicat modul în care Curtea analizează criticile, dar și contextul unor hotărâri controversate.

Potrivit șefei CCR, instituția analizează toate obiecțiile care îi sunt transmise, însă nu are competența de a răspunde criticilor de natură politică.

„O lege poate fi analizată după multe criterii: poate fi bună, rea, adecvată sau oportună. Curtea poate să o analizeze exclusiv prin prisma conformității sale cu Constituția. (…) Noi analizăm cu atenție toate obiecțiile care ne sunt trimise. Încercăm să răspundem la toate criticile din toate unghiurile posibile, mai puțin cele strict de natură politică, unde nu avem nicio competență”, a declarat Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta Curții Constituționale a vorbit și despre volumul mare de muncă al instituției, precizând că pe rolul CCR se află în prezent aproximativ 15.000 de dosare. În acest context, ea a menționat că ar fi necesară o reanalizare a legii de organizare a Curții.

„A existat o perioadă în care, la începuturile existenței sale, Curtea Constituțională funcționa cu un filtru propriu al excepțiilor de neconstituționalitate, prezent la nivelul său și nu la nivelul instanțelor judecătorești”, a explicat aceasta.

Tănăsescu a subliniat totodată că, deși nu există un mecanism instituțional de executare silită a deciziilor CCR, legitimitatea unei jurisdicții constituționale se bazează în primul rând pe argumentele juridice pe care le prezintă.

„Pot să fie soluții poate mai greu de acceptat, de digerat sau de tolerat de către societate, dar dacă ele sunt suficient de bine, de clar și de convingător susținute de argumente juridice, vor fi măcar tolerate, dacă nu acceptate”, a afirmat președinta Curții.

În cadrul interviului, șefa CCR a comentat și decizia privind pensiile de serviciu, subliniind că aceasta nu a reprezentat o poziționare împotriva puterii judecătorești.

„Curtea Constituțională, prin această decizie, în niciun caz nu s-a poziționat vizavi de puterea judecătorească. Puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri în stat. (…) Curtea s-a pronunțat într-un dosar cu privire la o lege care se referea la un aspect particular, iar decizia a fost luată în limitele sesizării”, a spus Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta CCR a respins ideea că asupra sa ar fi existat presiuni politice pentru influențarea deciziilor Curții.

„Pot spune, cu mâna pe inimă, că asupra mea nu s-a exercitat niciodată vreo presiune directă din partea vreunui actor politic ori de altă natură. (…) Totuși, eu nu am primit niciodată telefoane de influențare”, a declarat aceasta.

Explicații despre anularea alegerilor prezidențiale

În ceea ce privește anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Tănăsescu a afirmat că hotărârea Curții explică în mod clar motivele care au stat la baza deciziei.

Potrivit acesteia, anularea scrutinului a avut la bază încălcarea unor drepturi fundamentale ale alegătorilor și competitorilor electorali, precum și nereguli legate de finanțarea campaniei electorale.

„Este o hotărâre luată cu unanimitate, asumată și argumentată, bazată pe niște argumente juridice. Inclusiv analiza făcută de Comisia de la Veneția la un interval de timp destul de scurt a validat argumentele noastre”, a subliniat președinta Curții Constituționale.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că proiectul legislativ privind programul de investiții și creare de locuri de muncă în mai multe județe, inclusiv Galați, a trecut de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Parlamentarul PSD este coinițiator al Proiectului de Lege Plx 47/2026, care vizează stimularea investițiilor și dezvoltarea economică în județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, programul este conceput pentru a încuraja investițiile productive, pentru a sprijini antreprenorii locali și pentru a crea locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin industrial.

„Este un pachet coerent, cu reguli clare, criterii de punctaj transparente și mecanisme de control, care urmărește un lucru simplu: mai multe investiții în Galați și mai multe locuri de muncă bine plătite pentru gălățeni. Județul nostru a trecut prin pierderi industriale majore și prin transformări economice dificile, tocmai de aceea avem nevoie de instrumente moderne, aplicate țintit, care să susțină capitalul local și să atragă investiții noi”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ introduce mai multe măsuri de stimulare pentru companii și investitori. Printre acestea se numără credit fiscal de până la 100% din impozitul pe profit aferent activității eligibile, în funcție de punctajul obținut. De asemenea, se prevede amortizare accelerată, care permite recuperarea a până la 50% din valoarea investiției în primul an, și deducere suplimentară de 100% pentru formarea profesională a angajaților.

În cazul investițiilor de tip greenfield, autoritățile locale ar putea acorda scutiri de impozit pe clădiri și teren pentru cinci ani, prin hotărâre a Consiliului Local. Proiectul mai include prioritate la angajare pentru persoanele înregistrate la AJOFM, precum și măsuri pentru încurajarea furnizorilor locali și a salariilor peste media județeană.

Programul este construit pentru a susține sectoare strategice precum investițiile în producție și procesare agroalimentară, servicii pentru producție și logistică, tehnologii eficiente energetic și digitalizare, dar și dezvoltarea de parcuri industriale și centre de formare profesională.

„Voi susține acest proiect cu toată determinarea, pentru că dezvoltarea Galațiului nu este un slogan, ci o responsabilitate”, a adăugat deputatul gălățean.

După dezbaterea din Camera Deputaților, proiectul urmează să fie supus votului final și, dacă va fi adoptat, va deveni unul dintre principalele instrumente de stimulare a investițiilor și creării de locuri de muncă în județele incluse în inițiativă.

Guvernul României dezbate joi un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața de gaze naturale după expirarea plafonării prețurilor la 31 martie.

Actul normativ, publicat în transparență decizională de Ministerul Energiei din România pe 17 februarie, prevede aplicarea unei noi scheme de sprijin pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că proiectul ar putea garanta menținerea unui preț constant pentru consumatorii casnici de maximum 0,31 lei/kWh timp de un an.
„Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de prevenție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a afirmat ministrul.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul urmărește introducerea unor prețuri reglementate pe întreg lanțul de furnizare pentru a evita creșterea costurilor la gaze în perioada următoare.
Proiectul prevede un preț de 110 lei/MWh pentru producători, față de 120 lei/MWh în prezent. Măsura are ca scop protejarea consumatorilor casnici și pregătirea trecerii treptate către o piață liberalizată a gazelor naturale.

Primele cinci contracte de finanțare dedicate microîntreprinderilor au fost semnate astăzi la sediul Consiliul Județean Galați, prin Programul Tranziție Justă, în prezența reprezentanților autorităților centrale și regionale.

La eveniment au participat Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Pe linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din județ au fost alocate peste 22,57 milioane de euro, sub formă de granturi cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, care pot acoperi până la 90% din valoarea proiectelor.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, interesul pentru aceste fonduri a fost ridicat, fiind depuse 166 de proiecte, în valoare totală de peste 45,6 milioane de euro, sumă dublă față de alocarea inițială. Proiectele au potențialul de a genera peste 600 de noi locuri de muncă.

În prezent, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare. Primele cinci microîntreprinderi care au semnat contractele activează în domenii precum construcții, industria confecțiilor și servicii medicale – cardiologie, ginecologie și stomatologie. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproape 9 milioane de lei, din care peste 7,1 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.
Reprezentanții autorităților au anunțat că procesul de evaluare continuă, urmând ca alte contracte să fie semnate în perioada următoare. Fondurile vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local și la crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Partidul Social Democrat (PSD) îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că a generat un nou blocaj în Coaliția de guvernare, în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.

Potrivit unui comunicat transmis marți, social-democrații susțin că premierul ar fi inclus în proiectul de buget prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor care asigură sprijinul parlamentar al Guvernului. PSD califică atitudinea șefului Executivului drept „inflexibilă” și îl consideră „direct responsabil” pentru întârzierea adoptării bugetului și pentru tensiunile din cadrul Coaliției.

Printre principalele nemulțumiri invocate de PSD se numără subfinanțarea Programului de solidaritate destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate, reducerea investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale și diminuarea sumelor alocate autorităților locale prin transferul unei părți consistente la bugetul central.
Reprezentanții PSD au anunțat că, imediat după primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”.

România a primit o invitație oficială din partea Franței pentru a participa la discuții legate de extinderea conceptului de „umbrelă nucleară” franceză, a anunțat marți ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, potrivit Reuters.

Declarația a fost făcută în Polonia, unde șefa diplomației române a precizat că tema urmează să fie analizată la nivel instituțional, orice decizie urmând să fie luată în cadrul Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Într-un interviu acordat postului TVP World, Oana Țoiu a evitat să își exprime o poziție personală privind oportunitatea aderării României la un eventual mecanism de descurajare nucleară avansată sau partajare nucleară.

„Astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de la cel mai înalt nivel și trebuie să reflecte un consens național”, a subliniat ministrul.

Potrivit acesteia, subiectul va fi discutat în perioada următoare inclusiv la nivel prezidențial, fiind programate consultări între șefii de stat ai României și Poloniei.

Anunțul vine în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis că Parisul intenționează să își consolideze capacitatea nucleară, pe fondul deteriorării climatului de securitate global.

Șeful statului francez a susținut recent un discurs lângă submarinul nuclear cu rachete balistice „Le Téméraire”, subliniind că descurajarea nucleară franceză are un rol esențial în apărarea intereselor naționale, dar și o dimensiune europeană.

Conceptul de „umbrelă nucleară” presupune extinderea protecției oferite de arsenalul nuclear al unui stat asupra altor țări aliate, ca măsură de descurajare împotriva unor amenințări majore.

O eventuală participare a României la un astfel de cadru ar reprezenta o evoluție importantă în arhitectura sa de securitate, într-un moment marcat de tensiuni regionale și conflicte în proximitatea Europei.

Deocamdată, autoritățile române subliniază că discuțiile sunt la nivel exploratoriu, iar orice angajament va fi adoptat doar după consultări interne și evaluări strategice detaliate.