Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj public cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia Federației Ruse în Ucraina, respingând criticile potrivit cărora sprijinul României pentru Ucraina ar fi responsabil pentru problemele interne ale țării noastre.

În postarea sa pe rețelele de socializare, Miruță a subliniat solidaritatea de la începutul conflictului de lângă granița de est și a afirmat că sprijinul oferit victimelor războiului nu poate fi considerat cauza dificultăților precum infrastructura sau serviciile publice slabe.

„Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a scris oficialul.
Ministrul a atras atenția asupra efectelor propagandei și dezinformării, pe care le consideră forțe ce divizează societatea: „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”.

Radu Miruță a mai amintit gravitatea situației din Ucraina, menționând că „la doi pași de noi se moare” și că oameni nevinovați își pierd casele și familiile din cauza agresiunii rusești. El a susținut că istoria va reține că România, „chiar și dezbinată, a ales partea corectă”.

Premierul Ilie Bolojan a cerut accelerarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că întârzierile în implementare pot conduce la pierderea fondurilor europene și la sancțiuni politice sau administrative.

În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR, desfășurate sub coordonarea premierului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, au fost analizate stadiile cererilor de plată 3 și 4 transmise către Comisia Europeană, precum și pregătirea cererilor de plată 5 și 6.

Prim-ministrul a solicitat ministerelor să elimine blocajele administrative și să asigure finalizarea angajamentelor asumate până la 31 august 2026. De asemenea, Bolojan a avertizat că responsabilitatea pentru neîndeplinirea țintelor va fi atât politică, prin posibile revocări din funcție, cât și administrativă, în cazul personalului din structurile de implementare.

Ministerul Investițiilor a raportat o creștere a absorbției fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro în ultimul an, obiectivul următor fiind dublarea ritmului de implementare. Oficialii au solicitat ministerelor rapoarte actualizate privind progresul reformelor și un calendar detaliat al activităților.

Pe plan financiar, reprezentanții Ministerului Finanțelor au anunțat că bugetul pentru 2026 va include cofinanțare națională majorată cu aproximativ 70%, ajungând la circa 73 miliarde lei, sumele fiind direcționate în special către proiectele autorităților locale.
La reuniune au participat vicepremierii, miniștri și secretari de stat din instituțiile coordonatoare ale reformelor și investițiilor din PNRR.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați sunt în plină desfășurare, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

În această perioadă se montează al doilea lift de acces și se lucrează la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.

Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a activat o celulă de criză la nivelul spitalelor de urgență din Capitală, după ce a fost informat despre un incident la bordul unei aeronave cu 180 de pasageri, care s-a depresurizat și s-a întors la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Potrivit ministrului, în momentul informării nu existau date certe privind eventuale victime, însă se știa că aeronava urma să survoleze zona aproximativ 40–45 de minute pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. Avionul a aterizat ulterior în siguranță.

„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav, ci să fiu pregătit înainte”, a transmis Rogobete într-o postare pe rețelele sociale, precizând că spitalele de urgență din București au fost informate și puse în alertă.
Ministrul a arătat că, într-un scenariu negativ, ar fi fost posibilă apariția unor victime multiple, care necesită intervenție medicală în spitale, în condițiile în care unitățile sanitare funcționează în prezent cu un grad de ocupare de peste 90%. El a menționat că a menținut legătura cu reprezentanții aeroportului, cu Ministerul Transporturilor și cu Departamentul pentru Situații de Urgență.

Rogobete a respins criticile potrivit cărora anunțarea publică și activarea sistemului ar fi generat panică, susținând că informarea și transparența sunt esențiale într-o situație potențial critică.
„Îmi asum decizia de a reacționa prompt și de a comunica. Prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații”, a mai transmis ministrul.
Avionul a aterizat în siguranță și nu au fost victime în urma incidentului.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a semnat 13 noi contracte de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 167.433.418,07 de lei.

Proiectele au în vedere modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare a apelor uzate, precum și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

„Continuăm să implementăm proiecte menite să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor localităților din țară, deoarece modernizarea infrastructurii rutiere, precum și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, reprezintă priorități esențiale. Oferim prin aceste proiecte servicii publice și condiții moderne de viață”, a precizat ministrul.

Dobânda la care se împrumută România pe piețele externe a coborât la aproximativ 6,4% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția vine după decizia de la Curtea Constituțională a României privind reforma pensiilor speciale, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.
Nazare a precizat că menținerea trendului descendent ar însemna cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung și un impact pozitiv asupra bugetului.
Reuniți într-o nouă ședință, după cinci amânări, cei nouă judecători ai CCR au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea prevederilor constituționale, apreciind că au fost justificate urgența și necesitatea adoptării actului normativ.

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar rezultatul evaluării privind îndeplinirea jalonului din PNRR va fi comunicat autorităților române.
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a României a ajuns în 2025 la 227,34 miliarde de euro, în creștere cu 23,83 miliarde de euro față de anul anterior. Din total, 179,43 miliarde de euro reprezintă datorie pe termen lung, iar 125,57 miliarde de euro provin din creditele administrației publice.

Serviciul datoriei externe – rate și dobânzi – a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025, din care costurile administrației publice cu dobânzile au însumat 11,48 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că absența din acest an de la Forumul Economic Mondial de la Davos și de la Conferința de Securitate de la München nu exclude participări viitoare, iar deplasarea în Statele Unite a avut legătură cu securitatea și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

Întrebat de ce a ales să participe la reuniunea Consiliului Păcii din SUA, șeful statului a afirmat că prezența sa este justificată de importanța relației bilaterale.
„Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München, nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis”, a spus președintele.

Nicușor Dan a precizat că participarea la Consiliul Păcii reprezintă „o inițiativă a partenerului nostru strategic” și are legătură directă cu dimensiunea de securitate.
„Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a afirmat el.

Întrebat despre criticile din spațiul public privind decizia de a merge în SUA, președintele a reiterat că obiectivul principal este consolidarea relației cu Washingtonul.

„Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat șeful statului.
El a respins ideea unei opțiuni între Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem”, a mai spus Nicușor Dan.

PSD face apel la PNL și USR să înceteze disputele privind controlul asupra fondurilor destinate Programului de relansare economică – singura reformă autentică a actualei Coaliții de guvernare! Pachetul de măsuri trebuie avizat urgent de Ministerul Economiei!

PSD subliniază că programul pe care l-a inițiat încă din luna septembrie 2025 a fost deja întârziat nepermis de mult, fapt care a accentuat declinul economic provocat de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan în cursul anului trecut.

„După intrarea în recesiune tehnică, România nu își mai permite un nou blocaj asupra acestei reforme, care își propune să încurajeze investițiile noi în sectoarele strategice ale economiei naționale. România are nevoie urgent de stimuli economici pentru a redresa scăderea economică din ultimele două trimestre.

Cele două partide care dispută controlul asupra fondurilor alocate în acest Program ar trebui să dea dovadă de maturitate și să renunțe la orgoliile politice.

Este mai puțin important cine va gestiona acele fonduri! Important e ca reforma să fie demarată cât mai rapid pentru a se evita adâncirea recesiunii economice”, a transmis PSD. 

Guvernul a modificat Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel încât salariile restante ale angajaților companiilor strategice să poată fi achitate și în cazul procedurii de concordat preventiv.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a explicat că măsura permite plata salariilor restante pentru angajații combinatului siderurgic Liberty Galați direct din Fondul de garantare.

Potrivit actului normativ, plafonul sumelor ce pot fi achitate din Fond poate depăși cinci salarii medii brute pe economie, fără a depăși însă 12 salarii medii, în cazul firmelor considerate strategice de Guvern, cu avizul Ministerului Muncii.

De asemenea, Fondul va putea acoperi salarii și alte drepturi salariale restante aferente unei perioade de 12 luni din ultimele 24 de luni. Cererile depuse anterior intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi soluționate potrivit legislației aplicabile la momentul depunerii.

Executivul are la dispoziție 60 de zile pentru actualizarea normelor de aplicare ale legii. Totodată, angajatorii strategici vor datora dobândă la nivelul pieței pentru sumele utilizate din Fond.
Reprezentanții autorităților locale susțin că măsura are ca scop protejarea veniturilor angajaților și menținerea stabilității economice în comunitățile dependente de marile platforme industriale.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi includerea pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a memorandumului privind acordarea bonurilor de masă pentru angajații Complexul Energetic Oltenia.

Guvernul s-a reunit la ora 11:00, iar documentul vizează deblocarea acordării tichetelor de masă pentru salariații companiei energetice.

„Am inclus în ședința de Guvern de astăzi bonurile de masă pentru angajații CE Oltenia”, a transmis ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, măsura face parte dintr-un mecanism mai amplu prin care acordarea unor drepturi salariale va fi corelată cu îndeplinirea unor ținte clare de investiții, performanță financiară și profitabilitate la nivelul companiilor din sector.

Anunțul vine în contextul unui protest organizat în fața Palatul Victoria. Minerii și energeticienii din Valea Jiului și Oltenia, alături de salariați de la Hidroelectrica și de la centrala nucleară din Cernavodă, au anunțat o manifestație de patru ore, începând cu ora 13:00.

Sindicaliștii reclamă neacordarea voucherelor de vacanță și a tichetelor de masă la CE Oltenia, situația celor aproximativ 2.000 de angajați cu contracte pe perioadă determinată, precum și lipsa unor soluții privind viitorul minelor Lupeni și Lonea. De asemenea, aceștia avertizează asupra riscului de creștere a prețului energiei în contextul închiderii capacităților pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor alternative pe gaz sau nucleare.