Curtea de Conturi a identificat deficiențe semnificative în modul în care au fost cheltuiți banii publici pentru vila de protocol administrată de RAAPPS, despre care s-a speculat că ar fi fost pregătită pentru fostul președinte Klaus Iohannis după încheierea mandatului. Auditul intern arată că există riscul ca anumite cheltuieli să fie dublate, din cauza lipsei unor mecanisme clare de control și a deficiențelor în gestionarea fondurilor.

Imobilul, cu o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați, a beneficiat de lucrări de renovare care au generat costuri totale estimate la aproximativ 6,5 milioane de euro. Documente desecretizate de Guvernul Ciolacu în 2024 arătau că, până la acel moment, renovările au implicat deja peste 3 milioane de euro.

Curtea de Conturi solicită RAAPPS să stabilească reguli clare și transparente pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici, astfel încât să fie evitată duplicarea costurilor și să fie clar documentată fiecare sumă utilizată. Investigația Recorder a dezvăluit anterior că vila ar fi fost pregătită special pentru Klaus Iohannis, ceea ce a generat controverse privind modul în care fondurile publice au fost alocate și folosite.

Raportul Curții de Conturi ridică semne de întrebare nu doar asupra cheltuielilor, ci și asupra transparenței și responsabilității instituțiilor implicate în administrarea imobilului.

În semn de solidaritate cu pacienții bolnavi de cancer și pentru a marca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, președintele Consiliului Județean (CJ) Galați, Costel Fotea, a dispus iluminarea în culoarea portocaliu a sediului instituției, în seara zilei de 4 februarie.

Gestul face parte dintr‑o mobilizare mai largă la nivel național și internațional, în cadrul căreia clădiri și monumente simbol din întreaga lume sunt iluminate în aceeași nuanță pentru a transmite un mesaj de speranță, responsabilitate și conștientizare în rândul populației.

La Negrilești, județul Galați, se desfășoară lucrări de întreținere și decolmatare a albiei pârâului Blăneasa, în zona noului pod construit peste cursul de apă, au anunțat autoritățile județene.

Intervențiile vizează îndepărtarea depunerilor de nisip, pietriș și resturi de vegetație care s-au acumulat în albie și care îngreunau curgerea normală a apei. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Galați, aceste lucrări sunt necesare pentru prevenirea blocajelor ce pot apărea în urma ploilor abundente și care pot conduce la viituri.

De asemenea, măsurile au rolul de a proteja noul pod, construit recent în locul celui vechi, cu o vechime de peste 50 de ani, care a fost demolat. În lipsa intervențiilor, există riscul afectării fundației podului și al apariției unor degradări ce ar putea pune în pericol siguranța populației.

Lucrările constau în curățarea și lărgirea albiei, precum și în refacerea profilului acesteia, pentru asigurarea unei scurgeri normale a apei.
Decolmatarea pârâului Blăneasa este realizată din fonduri proprii ale Consiliului Județean Galați, din bugetul alocat lucrărilor de întreținere, cu scopul protejării comunității locale și a infrastructurii.

Deputatul PSD Viorica Sandu a declarat că adoptarea imediată a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate este „absolut obligatorie și nenegociabilă”, subliniind că acestea trebuie votate înainte de aprobarea bugetului consolidat pe 2026.

În debutul noii sesiuni parlamentare, Viorica Sandu a afirmat că momentul nu este doar unul procedural, ci „o etapă decisivă pentru direcția economică și socială a României”, în contextul presiunilor tot mai mari asupra costului vieții. „Într-o perioadă marcată de creșteri de prețuri și insecuritate economică, este nevoie de măsuri clare, asumate și orientate spre protejarea oamenilor și a economiei”, a transmis deputatul PSD Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, pachetele propuse de PSD includ măsuri concrete de combatere a creșterii costului vieții, de care vor beneficia peste cinci milioane de persoane, iar impactul bugetar total este estimat la 3,39 miliarde de lei. O componentă importantă o reprezintă sprijinul pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari, care ar urma să primească un ajutor financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie. Astfel, pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei ar beneficia de 800 de lei, iar cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să primească 600 de lei.

În zona de protecție socială, Viorica Sandu a anunțat introducerea unei scheme de ajutor pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe modelul celei existente deja la energie. Sprijinul ar urma să se adreseze copiilor cu dizabilități, persoanelor cu handicap, mamelor cu copii, veteranilor și altor categorii vulnerabile afectate de măsurile de austeritate.

În plan economic, pachetul de relansare vizează menținerea locurilor de muncă și susținerea firmelor românești afectate de creșterea costurilor, precum și respingerea oricăror „experimente financiare” care ar putea afecta populația și companiile. Deputatul PSD Viorica Sandu a subliniat și că nu trebuie operate reduceri ale bugetului Educației, arătând că tăierile din 2025 au generat deja probleme majore în sistem și că bugetul trebuie menținut integral.

Totodată, PSD cere continuarea investițiilor publice la nivelul anului 2025, în special în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunități locale. Un alt punct important vizează autoritățile locale, pentru care se solicită păstrarea, în cotele existente, a sumelor din impozite și taxe locale colectate de la contribuabili, considerate esențiale pentru susținerea investițiilor locale.

„Adoptarea pachetelor este obligatorie înainte de aprobarea bugetului consolidat pe 2026. PSD va sancționa politic orice tentativă de prelungire a austerității pe seama celor vulnerabili”, a conchis deputatul Viorica Sandu.

Deputatul Viorica Sandu atrage atenția asupra unui blocaj administrativ care afectează direct elevii din România. Programul Național „Masă Sănătoasă”, destinat asigurării unei mese calde în școli, nu poate fi implementat din lipsa unei Hotărâri de Guvern care să stabilească sumele alocate și regulile de aplicare.

„Peste 540.000 de elevi riscă să rămână fără masa caldă la școală, nu din lipsă de nevoie, ci din lipsă de decizie. Hrana copiilor nu este o cheltuială inutilă, ci o responsabilitate morală a statului”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Parlamentarul subliniază că, în timp ce alte domenii fac pași înainte, copiii din întreaga țară sunt lăsați fără sprijinul minim necesar pentru a avea energie și concentrare în școală. „Este inadmisibil ca un program esențial pentru sănătatea și educația elevilor să fie blocat din cauze administrative”, a adăugat Sandu.

25 de localități din județul Galați vor beneficia, în perioada următoare, de investiții în valoare totală de 113,45 milioane de lei, prin 32 de proiecte finanțate de Administrația Fondului de Mediu, au anunțat autoritățile județene.

Potrivit Consiliului Județean Galați, investițiile vizează modernizarea rețelelor de iluminat public, precum și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare. „Sunt investiții care vor aduce siguranță, confort și un trai mai bun pentru oameni”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Primele contracte de finanțare, în valoare de 86,5 milioane de lei, au fost semnate joi, la sediul Consiliului Județean Galați, în prezența președintelui AFM, Florin Bănică. Acestea vizează 27 de proiecte derulate în 22 de localități.
Din total, 31,1 milioane de lei sunt alocate pentru 22 de proiecte de iluminat public în 20 de localități, iar 55,45 milioane de lei pentru cinci proiecte de apă și canalizare în localitățile Cavadinești, Cosmești, Foltești, Poiana și Schela.

După aprobarea bugetului AFM, județul Galați urmează să primească finanțări suplimentare de 38,97 milioane de lei pentru alte cinci proiecte. Municipiul Galați va beneficia de 30 de milioane de lei pentru lucrări de apă și canalizare și de șase milioane de lei pentru modernizarea iluminatului public, iar localitățile Fundeni, Priponești și Piscu vor primi fonduri pentru iluminatul public.
Președintele Consiliului Județean Galați a subliniat că investițiile sunt destinate îmbunătățirii serviciilor publice și creșterii calității vieții în comunitățile locale.

România intră într-o nouă etapă a conectării la marile rețele de transport ale Europei, după ce astăzi a fost semnat contractul pentru ultimul tronson al Drumului Expres Arad–Oradea. Este vorba despre Lotul 3, în lungime de 47,07 kilometri, care închide complet traseul de mare viteză dintre cele două orașe din vestul țării.

Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful CNAIR, care a precizat că, odată cu acest contract, întreaga conexiune Arad–Oradea este acoperită de contracte de execuție. „Este un moment esențial, care marchează faptul că întreaga conexiune de mare viteză dintre Arad și Oradea este acum acoperită de contracte de execuție”, a transmis acesta.

Lucrările pentru Lotul 3 vor fi realizate de constructorul turc NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş., care are la dispoziție 24 de luni pentru finalizare. Valoarea contractului este de 2,85 miliarde de lei, fără TVA, iar execuția se face în baza contractului FIDIC Roșu. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Tronsonul va include 29 de structuri, printre care se remarcă pasajul de la km 108+925, cu o lungime de 592 de metri, care va traversa calea ferată și DJ709B. Drumul Expres Arad–Oradea este parte a coridorului rutier european strategic ce va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Întregul drum expres are o lungime de 120,47 km și este împărțit în trei loturi. Lotul 1, cu 33,7 km și un drum de legătură de 5,3 km la DN79 – Salonta, a fost semnat pe 28 mai 2025. Lotul 2, cu 39,7 km și un drum de legătură de 10 km până la granița cu Ungaria, a fost contractat pe 23 septembrie 2025. Lotul 3, semnat astăzi, 29 ianuarie 2026, are 47,07 km și include drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest, de 2,9 km.

Alexandru Rogobete a anunțat că ordonanța privind telemedicina a fost pusă în transparență publică, oferind un cadru legal clar, coerent și aplicabil pentru furnizarea serviciilor medicale la distanță.

Rogobete subliniază că telemedicina este un instrument util, dar nu poate înlocui complet consultațiile față în față, deoarece nu toate specialitățile și situațiile clinice pot fi gestionate în siguranță de la distanță. Ordonanța definește tipurile de servicii ce pot fi realizate online și condițiile în care consultația fizică rămâne obligatorie.

Printre domeniile reglementate se numără teleradiologia, teleconsultația, telexpertiza și telemonitorizarea, toate fiind supuse unor reguli care asigură siguranța deciziilor medicale și protecția profesională a medicilor.

Cadrul legal clar aduce aplicare unitară la nivel național, predictibilitate pentru furnizori, reducerea riscurilor juridice și profesionale și, totodată, acces mai facil al pacienților la servicii medicale în condiții de siguranță.
Telemedicina, a explicat Rogobete, trebuie să sprijine funcționarea sistemului de sănătate și să ofere stabilitate, nu incertitudine.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că programul de relansare economică al Guvernului trebuie adoptat „cât mai rapid”, la pachet cu reforma administrației, avertizând că tergiversările se traduc direct în pierderi de locuri de muncă și închiderea firmelor.

„Fiecare zi de întârziere se măsoară în mii de locuri de muncă pierdute și companii care nu mai rezistă”, a transmis Grindeanu, după o reuniune cu echipa PSD din Executiv.

Oficialul a precizat că marile proiecte de investiții din sănătate și transport vor reprezenta priorități în bugetul pe 2026, în special cele finanțate prin PNRR, pentru a asigura finalizarea la timp a șantierelor aflate în derulare.

Totodată, Grindeanu a subliniat că programele de sprijin pentru agricultură trebuie continuate, invocând date ale Institutului Național de Statistică, care arată o creștere solidă a producției în urma acestor măsuri.

În paralel, ministerele Energiei și Muncii pregătesc un pachet de măsuri de protecție socială destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și familiilor aflate în dificultate.

„Înțelegem constrângerile bugetare, dar nu putem abandona categoriile vulnerabile într-un context de inflație ridicată. Susținerea economiei și protecția socială nu se exclud, ci se completează”, a concluzionat Grindeanu.

Fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea va executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins, miercuri, cererea de recurs în casaţie, o cale extraordinară de atac prin care aceasta a încercat să obţină anularea condamnării definitive.

Sorina Pintea se află deja în detenţie, fiind încarcerată în Penitenciarul Gherla din luna iunie 2025, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită.

Fosta ministră a fost trimisă în judecată de DNA în aprilie 2020, pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, judeţul Maramureş.

Concret, procurorii anticorupţie au susţinut că, în intervalul noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, două sume de bani: 10.000 de euro şi 120.000 de lei. Banii reprezentau un comision de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. Contractul viza proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică – precum şi a unor spaţii adiacente din cadrul spitalului din Baia Mare.