Președintele României, Nicușor Dan, l-a primit la Palatul Cotroceni pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, invitat special la Summitul B9 desfășurat la București. Cei doi lideri au avut consultări bilaterale axate pe securitate regională, cooperare economică și consolidarea noului Parteneriat Strategic dintre România și Ucraina.

Potrivit declarațiilor făcute de șeful statului român, dialogul dintre cele două părți continuă seria contactelor începute în urmă cu aproximativ două luni, odată cu vizita oficială a liderului ucrainean în România. Discuțiile de la Cotroceni au vizat mai multe domenii considerate prioritare pentru relația bilaterală: comerțul, infrastructura transfrontalieră, securitatea energetică, educația și colaborarea în industria de apărare.

Un punct important al întâlnirii a fost cooperarea în domeniul tehnologiilor militare. Președintele Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat o experiență semnificativă pe front, în special în utilizarea dronelor și a sistemelor anti-dronă, iar România își dorește ca industria națională de apărare să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea de noi tehnologii.

„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate”, a transmis președintele României, evidențiind rolul noilor tehnologii în războiul modern și necesitatea consolidării capacităților defensive în regiune.

În contextul Summitului B9, liderul de la Cotroceni a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei și pentru apropierea acesteia de structurile euroatlantice. România rămâne unul dintre principalii susținători ai Kievului în regiune, atât din punct de vedere politic, cât și logistic și economic.

Premierul Ilie Bolojan a participat miercuri, la ceremonia de semnare a contractului de execuție pentru etapa a II-a a proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții din sistemul sanitar românesc.
Contractul a fost semnat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, și consorțiul format din companiile turcești CCN și parteneri români.

La eveniment au participat ministrul interimar al sănătății, Attila Cseke, președintele Senatului, Mircea Abrudean, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că semnarea contractului reprezintă o etapă importantă pentru modernizarea sistemului medical din România și pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din regiunea de nord-vest a țării.

„Sunt bucuros că am ajuns în situația în care, după mulți ani, să putem semna acest important contract în domeniul sănătății pentru Regiunea de Nord-Vest și pentru România. Echipa de medici clujeni va beneficia de condiții moderne de lucru și de aparatură la nivelul performanțelor pe care le-a demonstrat în serviciul pacienților”, a afirmat premierul.

La rândul său, Attila Cseke a subliniat că proiectul va contribui la aducerea serviciilor medicale la standarde europene și la crearea unor condiții moderne pentru personalul medical.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj nu este doar o clădire. Este cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei din ultimele decenii”, a spus ministrul interimar al sănătății.
Primarul Emil Boc a declarat că administrația locală a pregătit infrastructura necesară pentru conectarea noului spital la rețeaua de transport a orașului, inclusiv prin extinderea drumului Cluj–Florești și dezvoltarea legăturilor de transport public.

Contractul de lucrări are o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, fără TVA, și face parte din proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj”, finanțat prin Programul Sănătate – Prioritatea 4, dedicată investițiilor în infrastructuri spitalicești.
Lucrările includ construirea clădirii principale a spitalului, a clădirilor tehnice și infrastructurii suport, realizarea unui heliport și a unui parc fotovoltaic, precum și instalarea echipamentelor medicale grele și a celor pentru zone speciale.

Proiectul mai prevede amenajări exterioare, racorduri la utilități și conectarea la infrastructura rutieră DN1/E60.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 40 de luni, iar perioada de garanție va fi de 120 de luni.

Viitorul spital regional va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru terapie intensivă, inclusiv secții dedicate pediatriei, neonatologiei și tratamentului marilor arși. De asemenea, unitatea va dispune de 34 de paturi pentru spitalizare de zi, 71 de cabinete ambulatorii și 22 de săli de operație.

Clădirea principală va avea opt niveluri și o suprafață desfășurată de peste 176.000 de metri pătrați, iar capacitatea estimată a unității medicale este de aproximativ 4.200 de utilizatori simultan.
Organizarea funcțională a spitalului va fi structurată în șase centre multidisciplinare, printre care centre pentru medicină internă, chirurgie toracică, traumă și mama și copilul.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 3,35 miliarde lei, termenul de implementare fiind stabilit pentru 20 decembrie 2029.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.

„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.

Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac la adresa politicilor economice promovate de Ilie Bolojan, acuzându-l că a adus economia într-o situație dificilă.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, liderul social-democrat a susținut că România se confruntă cu „trei trimestre consecutive de scădere economică” și cu o creștere accelerată a inflației, „de la 5% la aproape 11%”.

„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Acesta a folosit și o comparație ironică pentru a descrie situația economică actuală: „Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort... din punct de vedere economic”.

Declarațiile vin pe fondul disputelor tot mai intense dintre PSD și foștii aliați din coaliția de guvernare pe tema măsurilor economice și a evoluției principalilor indicatori macroeconomici.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că delegațiile partidelor care vor participa la consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea noului premier trebuie să vină cu o majoritate negociată, o propunere clară de prim-ministru și elemente compatibile de program de guvernare.

Șeful statului a precizat că întâlnirile cu formațiunile politice ar putea avea loc vineri sau luni.

„Cu titlu generic, solicitarea mea pe care o să am cu toate delegațiile cu care ne vom întâlni pentru fiecare propunere de guvern, dacă are sau nu are negociată deja o majoritate. Ce vreau eu să obținem, o propunere de premier cu elemente compatibile de program pe problemele esențiale”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că nu intenționează să accepte formule politice improvizate.

„Mă aștept ca partidele să-și păstreze opțiunile expuse în spațiul public. Variante sunt relativ puține, eu nu o să fac experimente, nu e bine pentru România”, a spus acesta.

În ceea ce privește Alianța pentru Unirea Românilor, președintele a anunțat că formațiunea va fi invitată la consultări, conform prevederilor constituționale, însă a precizat că va desemna o majoritate pro-occidentală.

„Evident, la consultările formale o să chem toate partidele, așa cum spune Constituția”, a declarat Nicușor Dan.
Totodată, șeful statului a exclus posibilitatea organizării de alegeri anticipate și a afirmat că nu respinge varianta unui premier tehnocrat.

Primăria municipiului Galați informează că, în această perioadă, Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale transmite mesaje SMS către persoanele care nu au achitat prima tranșă a taxelor și impozitelor locale până la data de 31 martie, conform prevederilor legale.

Mesajul transmis contribuabililor are următorul conținut:

„Bună ziua. Aveți un debit restant către Primăria Galați. Achitați pentru a evita executarea silită. Info suplimentare: Direcția de Fiscalitate. Vă mulțumim.”
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că persoanele care nu își achită obligațiile fiscale restante riscă măsuri de executare silită, inclusiv poprirea conturilor bancare, în aproximativ două săptămâni.

Primăria reamintește că pentru plata integrală a taxelor și impozitelor locale până la 31 martie 2026 a fost acordată o bonificație de 10%.

Ministerul Apărării Naționale precizează că diferențele de preț dintre programul SAFE și oferta Damen Galați sunt generate de echipamentele și sistemele suplimentare incluse în configurația aprobată pentru navele destinate Forțelor Navale Române.

Potrivit ministerului, comparațiile prezentate în spațiul public sunt „irelevante”, întrucât oferta Damen vizează alte produse decât cele incluse în programul SAFE.

MApN susține că proiectul constructiv propus de companie, respectiv nava de tip MOPV 2600, nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă prevăzute în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin.

Ministerul mai arată că în articolele apărute recent au fost comparate prețurile comunicate de Damen pentru patru nave cu valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE – Nava de patrulare maritimă și Vedeta de intervenție pentru scafandri – fără a se ține cont de nivelul diferit de echipare și de specificațiile tehnice stabilite de Forțele Navale Române.

Potrivit MApN, oferta transmisă de Damen în anul 2025 nu includea mai multe sisteme esențiale, aspect care s-a reflectat în prețul prezentat de companie. Printre echipamentele care nu figurau în ofertă se numără sistemul de conducere a focului, aparatura de detecție CBRN, sonar de chilă, sistemul de comandă și control al navei (CMS) în configurație completă, sistemul de apărare apropiată a navei (CIWS), sistemele de contramăsuri termale, radar și antitorpilă, sistemul de rachete pentru apărarea antiaeriană (RAM), precum și sistemul de lansare torpile.

Toate aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică aprobată pentru programul SAFE, iar costurile lor se regăsesc în valoarea aprobată de Parlament, precizează ministerul.

Reprezentanții MApN au mai transmis că oferta Damen a fost analizată comparativ în anul 2025 și în procesul de luare a deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, context în care decizia adoptată de autorități a fost justificată prin cerințele operaționale și tehnice ale Forțelor Navale.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea bugetului județului pentru 2026, în valoare de peste 2,06 miliarde de lei, din care 1,78 miliarde de lei, echivalentul a 86% din total, sunt destinate proiectelor de dezvoltare.

Conform lui Costel Fotea, fondurile vor fi alocate pentru investiții în infrastructură rutieră, spitale, școli, cultură, sport, proiecte de mediu și susținerea mediului de afaceri.
Președintele Consiliului Județean a precizat că bugetul destinat dezvoltării este cu 169 de milioane de lei mai mare față de anul precedent și reprezintă cel mai ridicat nivel al investițiilor de la preluarea mandatului. Totodată, pentru prima dată, bugetul total al județului a depășit pragul de 2 miliarde de lei.

Potrivit datelor prezentate, cheltuielile de funcționare au fost menținute la un nivel relativ constant, în pofida creșterii costurilor generale. Ponderea acestora în bugetul județean a scăzut de la 94% în 2016 la 14% în 2026, ceea ce înseamnă mai puțin de 280 de milioane de lei.

Costel Fotea a arătat că principala sursă de finanțare a investițiilor o reprezintă fondurile europene. În 2026, peste 1,62 miliarde de lei provin din proiecte cu finanțare nerambursabilă, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Regional Sud-Est, Programul Tranziție Justă, Programul Operațional Transporturi, Programul Operațional Mediu și Programul Sănătate.
Potrivit conducerii Consiliului Județean, bugetul orientat către investiții ar urma să aibă efecte directe asupra economiei locale, prin susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a avut o „discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P Global Ratings, subliniind că, în actualul context intern și internațional, este esențial ca România să comunice clar direcția economică pe care intenționează să o urmeze.

Potrivit unei postări publicate duminică, ministrul a precizat că întâlnirea a avut loc împreună cu echipa Ministerului Finanțelor și a urmat dialogurilor purtate în ultimele zile cu celelalte agenții de rating.

„În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade”, a afirmat Nazare. El a arătat că agențiile de rating urmăresc în special consecvența politicilor economice, precum și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul SAFE.
Ministrul interimar a subliniat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la finanțare mai ieftină, prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele practicate pe piețele financiare.
Referindu-se la evoluția execuției bugetare, Nazare a spus că măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și o colectare mai bună a veniturilor au contribuit, într-un context macroeconomic dificil, la un deficit de aproximativ 1% din PIB în primul trimestru, de peste două ori mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Acesta a precizat că, în trimestrul al doilea, Guvernul se așteaptă la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și pentru investițiile naționale, ceea ce se va reflecta în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în prezent, aspect considerat important de finanțatori.
Nazare a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional. Potrivit acestuia, următoarele evaluări periodice sunt programate de Fitch Ratings în iulie, de Moody's Ratings în august și de S&P în octombrie.

Ministrul a arătat că, în cazul unei deteriorări vizibile a situației economice, oricare dintre agențiile de rating poate convoca un comitet ad-hoc, care ar putea adopta o decizie cu efecte semnificative asupra costurilor de finanțare ale României.
Potrivit lui Nazare, obiectivul autorităților este revenirea la o perspectivă stabilă cât mai curând, în funcție de menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor. El a adăugat că România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate pentru a continua dezvoltarea economică și pentru a proteja costurile de finanțare ale statului în anii următori.