Președintele Costel Fotea a anunțat lansarea celei de-a cincea ediții a proiectului „Muzeele prin ochii copiilor”, prin care încă 2.500 de elevi din mediul rural vor beneficia, în luna mai, de excursii și acces gratuit la muzeele aflate în subordinea Consiliul Județean Galați.

Potrivit administrației județene, programul debutează luni, 11 mai, și este destinat în principal elevilor de clasa a V-a din comunele gălățene, precum și din municipiul Tecuci, orașele Târgu Bujor și Berești, dar și elevilor din școlile speciale.
„Este, înainte de toate, un proiect de suflet. În precedentele patru ediții au participat peste 15.000 de copii. Pentru mulți dintre ei, a fost prima excursie și prima vizită la muzeu”, a declarat Costel Fotea.

În prima zi a ediției din acest an sunt programate patru grupuri, reunind aproape 220 de elevi din localitățile Drăgănești, Barcea, Vânători, Priponești, Gohor, Țepu, Cerțești și Corod.
Copiii vor participa la tururi ghidate la muzeele de artă și istorie, precum și la vizite la Grădina Botanică Galați, Grădina Zoologică Galați, Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc, unde vor descoperi patrimoniul cultural, tradițiile locale și biodiversitatea zonei.

Pe durata excursiilor, participanții vor beneficia de transport cu autocarul, însoțitori coordonatori de grup, mic dejun, masă caldă, gustări și suveniruri, toate costurile urmând să fie suportate de Consiliul Județean Galați.
Programul se va desfășura pe tot parcursul lunii mai și are ca obiectiv facilitarea accesului copiilor din mediul rural la cultură, patrimoniu și educație nonformală.

Comisia Europeană a majorat obiectivul de finanțare pentru primul semestru al anului 2026, ridicând suma destinată emisiunilor de obligațiuni de la 90 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al instituției.
Decizia intervine după adoptarea procedurilor legislative necesare pentru noul împrumut de sprijin destinat Ucrainei în perioada 2026–2027.

Totodată, Comisia a crescut volumul indicativ anual al emisiunilor de obligațiuni ale Uniunii Europene pentru 2026 cu 20 de miliarde de euro, până la un total de 180 de miliarde de euro.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acordarea de împrumuturi statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul programului NextGenerationEU. O parte dintre resurse vor fi direcționate și către finanțarea achiziției de capabilități de apărare prin instrumentul Acțiune pentru securitatea Europei (SAFE).

Potrivit Comisiei, finanțarea prin împrumuturi ale UE va susține și alte programe de politică, inclusiv Facilitatea pentru Ucraina, Facilitatea pentru reformă și creștere economică pentru Balcanii de Vest, precum și împrumuturile de asistență macrofinanciară acordate țărilor vecine.

Decizia anuală privind împrumuturile stabilește plafonul maxim al sumelor pe care Comisia le poate contracta într-un anumit an. Planul semestrial de finanțare include calendarul orientativ al emisiunilor și volumele totale estimate pentru următoarele șase luni.

Ilie Bolojan a publicat miercuri un mesaj de rămas-bun pe rețelele sociale, după încheierea mandatului de prim-ministru, funcție pe care a ocupat-o timp de 10 luni.

Șeful demis al Executivului a afirmat că, în perioada mandatului, a urmărit aducerea de ordine în finanțele publice, corectarea unor nedreptăți și promovarea unor reforme pentru modernizarea României.

„Dragi români, a fost o onoare pentru mine să fiu 10 luni în serviciul țării noastre, în funcția de prim-ministru. Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a aduce ordine în finanțele României, a corecta nedreptăți și a promova reforme pentru modernizarea României”, a transmis Ilie Bolojan.

În mesajul publicat, acesta le-a mulțumit cetățenilor pentru sprijinul acordat și pentru faptul că au suportat măsurile necesare, despre care a spus că au reprezentat „un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”.

Ilie Bolojan a transmis mulțumiri și colaboratorilor din administrație, afirmând că experiența celor 10 luni a demonstrat că guvernarea poate fi realizată „cu reguli, fără să risipești banii publici și fără aroganță”.

„După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură”, a mai scris fostul premier.

Potrivit acestuia, până în ultima zi de mandat interimar va continua să lucreze pentru interesele României și nu va renunța la principiile pe care spune că le-a urmat de-a lungul carierei politice.

La finalul mesajului, Ilie Bolojan a arătat că intenționează să rămână activ în viața publică.
„Se încheie o etapă, începe alta; valorile pentru care lupt rămân aceleași”, a transmis acesta.

Lucrările la Autostrada Sibiu–Pitești au atins un nou reper important prin străpungerea tunelului de la Robești, pe sensul Pitești–Sibiu, în cadrul secțiunii montane Boița–Cornetu, una dintre cele mai complexe zone de infrastructură rutieră din România.
Tunelul are o lungime de aproximativ 900 de metri și a fost realizat în șapte luni de la începerea lucrărilor.
Tunelul de la Robești face parte din cele șapte tuneluri prevăzute pe acest tronson montan al autostrăzii, proiect esențial pentru asigurarea unei legături moderne și sigure prin Valea Oltului.
Potrivit DRDP Craiova, străpungerea tunelului confirmă ritmul de execuție și progresul lucrărilor într-una dintre cele mai dificile zone de infrastructură din țară, reprezentând un pas important pentru avansarea proiectului Autostrăzii Sibiu–Pitești.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat semnarea unui contract de finanțare cu fonduri europene, în valoare de aproape 13,5 milioane de lei, pentru modernizarea infrastructurii medicale dedicate pacienților cu accidente vasculare cerebrale (AVC) din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați.

Potrivit Consiliului Județean, proiectul „Creierul e o prioritate!” vizează dotarea Unității de Primiri Urgențe și a Unității de Accidente Vasculare Cerebrale Acute din Secția Clinică de Neurologie cu 84 de echipamente medicale de ultimă generație.

Printre principalele achiziții se numără un angiograf complet echipat, destinat diagnosticării rapide și precise a afecțiunilor vasculare cerebrale, precum și un aparat de stimulare magnetică transcraniană (rTMS), tehnologie utilizată în recuperarea neurologică a pacienților care au suferit un AVC.
„Este esențial ca pacienții cu AVC să beneficieze, aici, la Galați, de îngrijiri medicale la cele mai înalte standarde. Aceste investiții vor permite inclusiv introducerea unor proceduri noi pentru pacienții critici, atât în faza acută, cât și în cea de recuperare”, a declarat Costel Fotea.
Conform datelor prezentate de administrația județeană, angiograful va fi dotat cu software specializat care va permite medicilor intervenții mai rapide, într-un domeniu în care timpul de reacție este decisiv pentru evoluția pacientului.
Aparatul de stimulare magnetică transcraniană va contribui la stimularea activității neuronale și la recuperarea funcțiilor cerebrale afectate, fiind considerat o tehnologie inovatoare în tratamentul și recuperarea post-AVC.
În cadrul aceluiași proiect vor mai fi achiziționate un Holter EKG cu 12 canale, o stație centrală cu opt monitoare pentru funcții vitale, opt paturi ATI complet echipate, aparatură IT, module medicale mobile și sisteme pentru transportul pacienților.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, aflate în arhivele MAE, care vizează evenimente majore precum alegerile din mai 1990, mineriadele sau relațiile externe ale României din acea perioadă.

Potrivit oficialului, este vorba despre 5.376 de dosare, grupate în 768 de mape de arhivă și însumând aproximativ 100 de metri liniari de documente, reprezentând „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare” pentru perioada de după Revoluția Română din 1989.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, iar în lipsa informațiilor cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis ministra, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Documentele care urmează să fie făcute publice includ teme precum reacțiile din Uniunea Sovietică la evenimentele din decembrie 1989, Reunificarea Germaniei, relațiile bilaterale privind statutul Regele Mihai I al României, precum și negocieri privind tratate de colaborare și bună vecinătate.
Oficialul a precizat că aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, iar procesul de declasificare va continua, fiind urmat de digitalizarea și publicarea lor pentru accesul publicului larg.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică și o pune la dispoziția cetățenilor”, a mai afirmat Țoiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind declasificarea documentelor a fost publicat săptămâna trecută în transparență decizională pe site-ul MAE.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că detașările și transferurile din administrația publică au devenit „un fel de sport național”, în contextul prezentării unui proiect de lege menit să reglementeze mai strict aceste practici. Actul normativ face parte din pachetul mai amplu privind interzicerea cumulului pensie-salariu, adoptat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgență.

„Un proiect de lege care aduce claritate pe un fenomen care a devenit un fel de «sport național» în administrație și anume detașările și transferurile. Cunoaștem cazurile care au ajuns în mass-media, cu detașări din zona de primărie care devine consul sau persoane care se transferă din administrația publică locală în centrală fără să aibă neapărat toate calitățile”, a afirmat ministrul, într-o conferință de presă susținută după ședința extraordinară a Executivului.
Potrivit acestuia, proiectul introduce reguli mai clare pentru reorganizarea instituțiilor publice, mecanisme mai eficiente pentru ocuparea posturilor vacante și limitează detașările și transferurile considerate abuzive sau nejustificate.

Totodată, sunt prevăzute termene scurte pentru clarificarea situațiilor existente.
„Odată ce lumea se așază în statele de funcții așa cum trebuie, aceste măsuri – mai degrabă de corectare a unor discrepanțe temporare – nu vor mai fi necesare. Presupunem că administrația va adopta o conduită care să limiteze aceste practici și pe viitor”, a adăugat Pîslaru.

În ceea ce privește impactul bugetar, ministrul a estimat că măsurile ar putea genera economii semnificative pentru stat, rezultate atât din eliminarea unor privilegii, cât și din reorganizarea aparatului administrativ.
„Nu vă pot da o cifră fixă, dar discutăm de sute de milioane de lei, dacă nu chiar peste un miliard de lei”, a precizat acesta, menționând că estimarea include atât reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, cât și optimizarea posturilor din sectorul public.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Parlament, unde Guvernul solicită adoptarea rapidă.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi seara că premierul Ilie Bolojan seamănă cu Liviu Dragnea din perioada 2017, acuzându-l că încearcă să controleze scena politică și că „taie punțile de dialog”.

Invitat la Antena 3 CNN, Grindeanu a fost întrebat despre o paralelă între situația sa din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic, iar el a refuzat să demisioneze din funcția de premier, și contextul actual. Liderul social-democrat a afirmat că diferența este „fundamentală”.

„Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit ulterior unde a dus România”, a spus Grindeanu, sugerând o comparație directă cu actualul prim-ministru.
Întrebat explicit dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, acesta a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”, reiterând criticile la adresa șefului Executivului.

Grindeanu a susținut că premierul „taie toate punțile de dialog”, ceea ce, în opinia sa, ar afecta posibilitatea formării unei majorități pro-europene după o eventuală schimbare de guvern. El a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate”.

Liderul PSD a mai declarat că România poate funcționa și fără actualul prim-ministru. „Se pot construi autostrăzi și fără ca Ilie Bolojan să fie prim-ministru”, a afirmat acesta.
Întrebat despre o posibilă colaborare între PSD și AUR pentru demiterea Guvernului, Grindeanu a evitat un răspuns direct, dar a transmis că „există viață și după ziua de marți”, sugerând că scena politică ar putea intra într-o nouă etapă.
În același timp, el a precizat că a luat act de apelurile la dezescaladarea discursului public și că a încercat să evite polemicile directe în intervențiile recente.

Prețul energiei electrice din România înregistrează fluctuații extreme în decursul aceleiași zile, coborând la valori aproape de zero la prânz și urcând de până la zece ori mai mult în orele de seară. Premierul Ilie Bolojan a explicat cauzele acestui dezechilibru și impactul asupra economiei.

Potrivit acestuia, situația din sectorul energetic este una dintre cele mai problematice pentru competitivitatea României, în condițiile în care prețurile interne depășesc frecvent media Uniunii Europene.
„Energia este motorul companiilor și un indicator esențial al competitivității. Din păcate, prețul energiei în România este, în general, mai mare decât media Uniunii Europene”, a declarat premierul.
Diferențele de preț sunt generate în principal de structura producției și de întârzierile în dezvoltarea noilor capacități energetice. Unele proiecte majore sunt blocate de ani de zile, cum este cazul termocentralei de la Iernut, începută în 2016 și încă nefinalizată.

În același timp, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, în special eolian și fotovoltaic, contribuie la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 25% din energia produsă în România provine din aceste surse, dependente de condițiile meteo.
„La prânz, între orele 12 și 16, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul energiei scade foarte mult, aproape de zero. În schimb, seara, în intervalul 20–22, ajunge la 700–800 de lei”, a explicat Bolojan.
Premierul a semnalat și probleme structurale în accesul la rețeaua energetică, unde ar exista blocaje artificiale generate de acordarea unor autorizații de racordare fără acoperire reală. Acestea ar fi obținute de companii care nu dezvoltă efectiv proiectele, dar le revând ulterior.

„S-au emis autorizații de racordare pentru zeci de mii de MW fără ca aceste proiecte să fie realizate. În unele cazuri, ele sunt scoase la vânzare inclusiv pe platforme online”, a afirmat acesta.
Datele arată un dezechilibru major: pentru un necesar maxim de circa 9.000 MW în sezonul rece, au fost emise autorizații de racordare de aproximativ 80.000 MW, la care se adaugă alte 30.000 MW în procesare la Transelectrica.

În acest context, investitorii reali întâmpină dificultăți în accesarea rețelei, în ciuda disponibilității financiare și a intențiilor de dezvoltare.
Premierul a sugerat existența unor posibile aranjamente în jurul acestor blocaje, care ar favoriza proiectele speculative și ar afecta funcționarea corectă a pieței energiei.
„Este greu de crezut că astfel de situații apar fără complicități. Sunt foarte mulți bani în joc și interese transpolitice și transinstituționale”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, acordarea unor ajutoare de urgență în valoare totală de până la 1 milion de lei pentru familiile și persoanele singure din satul Rucăreni, comuna Soveja (județul Vrancea), afectate de incendiul devastator produs pe 26 aprilie 2026.

Potrivit actului normativ, sprijinul financiar va fi diferențiat în funcție de gradul de distrugere al locuințelor. Astfel, persoanele ale căror case au fost distruse în totalitate vor primi câte 30.000 de lei. Pentru locuințele afectate în proporție de peste 75%, dar care nu au fost complet distruse, ajutorul va fi de 25.000 de lei, în timp ce pentru pagube mai mici de 75% se vor acorda câte 15.000 de lei.

Autoritățile au prevăzut și o măsură suplimentară: în cazul în care locuințele încadrate inițial la daune parțiale se degradează ulterior complet din cauza afectării structurii, beneficiarii vor primi diferența până la suma maximă de 30.000 de lei.

„Comunitatea din Rucăreni trece printr-un moment extrem de dificil, iar datoria noastră este să intervenim rapid, cu măsuri concrete. Prin aceste ajutoare de urgență, sprijinim fiecare familie lovită de incendiu și asigurăm resursele pentru ca cei afectați să își poată reconstrui locuințele și viața de zi cu zi”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Stabilirea sumelor individuale va fi realizată pe baza borderourilor întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vrancea, cu sprijinul Comitetului pentru Situații de Urgență Vrancea. Documentele vor fi ulterior avizate de primarul localității și de prefectul județului.

Incendiul a izbucnit duminică în satul Rucăreni și a cuprins 11 locuințe din lemn.