Florin Gheorghiu

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat joi că Guvernul a făcut „pași concreți” pentru deblocarea plății salariilor restante către siderurgiștii gălățeni, în urma adoptării unor măsuri legislative în ședința Executivului.

Potrivit acestuia, au fost aprobate normele metodologice de aplicare a modificărilor aduse Legea 200/2006, astfel încât Fondul de Garantare să poată fi utilizat pentru achitarea salariilor restante din sectorul siderurgic.

În același timp, Guvernul a stabilit criterii pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic din domeniul Ministerului Economiei, măsură considerată esențială pentru protejarea industriei siderurgice și a locurilor de muncă din Galați.

„Având aceste norme și criterii clar stabilite, Liberty Galați va fi declarat oficial, printr-o viitoare hotărâre de guvern, obiectiv de interes strategic la nivel național, astfel încât Ministerul Muncii să poată face plățile către siderurgiști”, a transmis Fotea.
Președintele CJ Galați a precizat că va continua demersurile pentru ca plățile restante să fie efectuate „cât mai rapid”, subliniind că măsurile vin „în al 12-lea ceas”.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 6.814.395,20 de lei pentru 18 investiții care au ca obiectiv consolidarea cu risc seismic a unor clădiri publice și unități de învățământ, a anunțat ministrul Cseke Attila.

“Consolidarea clădirilor cu risc seismic rămâne o prioritate pentru Ministerul Dezvoltării, fiind esențială atât pentru siguranța cetățenilor, cât și pentru protejarea proprietăților acestora”, a precizat ministrul dezvoltării.

Astfel este reabilitat Palatul Cultural din Bârlad, județul Vaslui. În municipiul Tecuci, județul Galați, sunt reabilitate, modernizate și consolidate Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” și alte clădiri publice.

De asemenea, în comuna Lunca, județul Teleorman, este reabilitat Centrul Operațional al Comitetului Local pentru Situații de Urgență. Totodată, sunt reabilitate și consolidate opt unități de învățământ și o unitate sanitară din județele Dâmbovița, Ialomița, Olt, Timiș și Vrancea.

În județul Vâlcea sunt în  renovare un centru multifuncțional și un centru de protecție socială din comuna Șușani, iar în județul Dolj clădiri publice din municipiul Craiova sunt consolidate.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului, acesta fiind unul dintre actele normative cu cel mai larg sprijin parlamentar din ultimii ani. Legea a trecut cu 284 de voturi „pentru”, un singur vot „împotrivă” și două abțineri.

Singurul vot negativ a aparținut deputatei neafiliate Raisa Enachi, care a criticat proiectul încă din plenul Parlamentului, susținând că acesta introduce o suprareglementare inutilă. În opinia sa, legislația actuală, prin Codul Penal, conține deja prevederi suficiente pentru sancționarea faptelor de omor și violență domestică.

Ulterior, într-un comunicat de presă, deputata a detaliat motivele opoziției sale, afirmând că proiectul „ridică o întrebare esențială pentru orice legislator responsabil: ce anume votăm, în realitate?”. Ea a invocat modificările repetate suferite de textul legislativ pe parcursul traseului parlamentar, considerând că acestea afectează coerența și previzibilitatea actului normativ.

„În absența acestor exigențe, legea riscă să devină nu un instrument eficient de protecție, ci o sursă de incertitudine și vulnerabilitate juridică”, a transmis Enachi.

Deputata a semnalat și posibile probleme de procedură, susținând că aceiași inițiatori ai proiectului ar fi fost implicați și în modificarea substanțială a acestuia în comisiile parlamentare, prin zeci de amendamente. În opinia sa, acest mecanism ar diminua rolul real al dezbaterii parlamentare.

În ciuda acestor critici izolate, proiectul a beneficiat de un sprijin parlamentar larg. Prin adoptarea sa, România va introduce pentru prima dată în legislația națională definiția femicidului, iar această infracțiune va fi pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar detențiune pe viață.

Datele recente arată amploarea fenomenului: anul trecut, în România au fost înregistrate 59 de cazuri de femicid, ceea ce înseamnă, în medie, o femeie ucisă la fiecare șase zile.

Proiectul de lege urmează să fie trimis președintelui României pentru promulgare.

Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți, la Palatul Victoria, o conferință dedicată consolidării rolului țării în procesul de redresare și reconstrucție a Ucraina. Evenimentul, intitulat „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a analiza oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea statului vecin.

Potrivit unui comunicat oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluarea nevoilor de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, precum și pe identificarea unor direcții concrete prin care România își poate consolida contribuția în sectoare strategice.
Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a declarat că România își propune o implicare activă și coordonată în acest proces, atât la nivel național, cât și local, inclusiv prin facilitarea accesului companiilor românești pe piața ucraineană.

La rândul său, Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a subliniat potențialul companiilor românești din domenii precum construcții, energie, logistică și servicii digitale de a contribui la reconstrucția Ucrainei și de a genera creștere economică.

În cadrul conferinței au fost abordate și aspecte legate de securitatea energetică regională, inclusiv valorificarea resurselor de gaze din Marea Neagră și dezvoltarea interconectărilor electrice dintre cele două țări.
De asemenea, autoritățile au evidențiat priorități în domeniul transporturilor, precum modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, extinderea punctelor de trecere a frontierei și dezvoltarea Portul Constanța, precum și creșterea capacității de tranzit pe canalul Sulina.

Reprezentanții Guvernului au menționat că sprijinul financiar pentru proiectele de investiții ar putea proveni din fonduri de coeziune, programe europene și platforme ale Băncii Mondiale.

La eveniment au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale și ai mediului de afaceri, obiectivul fiind definirea unei strategii clare de implicare a României în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Ministrul Muncii, Florin Manole, dă asigurări că pensiile vor ajunge la beneficiari înainte de Paște, însă avertizează că eventuale întârzieri în adoptarea bugetului ar putea afecta plata ajutoarelor unice programate pentru luna aprilie.

Declarațiile vin în contextul în care AUR a contestat legea bugetului de stat la Curtea Constituțională a României, demers care ar putea da peste cap calendarul plăților sociale.

Întrebat marți, în Parlament, dacă mai există timp pentru ca ajutoarele destinate pensionarilor să fie virate înainte de Paște, ministrul a precizat că situația este în continuare analizată la nivel guvernamental. „Vom avea o discuție și astăzi în Guvern. Voi face tot posibilul ca banii să intre în aprilie. Dar fiecare zi de întârziere ne scoate din acest calendar. Nu înțeleg această decizie, pentru că ea poate duce la întârzieri”, a afirmat Manole.

Cu toate acestea, oficialul a subliniat că plata pensiilor nu este în pericol. „Nu va fi nicio problemă în ceea ce privește virarea pensiilor. Acestea vor ajunge la pensionari înainte de Paște”, a dat asigurări ministrul Muncii.

Partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, participă la Washington la un summit internațional dedicat educației digitale a copiilor, organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA, Melania Trump. În intervenția susținută în deschiderea evenimentului „Pregătind viitorul împreună”, aceasta a subliniat necesitatea unei abordări integrate care să conecteze educația, inovația și tehnologia, într-un context global în care competențele digitale devin esențiale.

Mirabela Grădinaru a mulțumit gazdei pentru inițiativă, pe care a descris-o drept una valoroasă pentru creșterea vizibilității și impulsului în domeniul educației digitale, arătând totodată că își dorește o colaborare strânsă cu partenerii internaționali pentru dezvoltarea unor proiecte concrete. Ea a vorbit despre importanța alfabetizării media, a siguranței online și a utilizării responsabile a tehnologiei de către copii, profesori și părinți.

La eveniment, aceasta este însoțită de experți români, printre care Andrada Morar, reprezentant al companiei UiPath, și Robert Berza, implicați în discuțiile privind integrarea tehnologiilor moderne, inclusiv a soluțiilor bazate pe inteligență artificială, în educație.

Summitul se desfășoară pe parcursul a două zile și include o sesiune de lucru la United States Department of State și o reuniune la nivel înalt la Casa Albă, cu participarea Primelor Doamne și a reprezentanților statelor implicate. Discuțiile vizează atât accesul la instrumente digitale moderne, cât și protecția copiilor în mediul online și sprijinirea sistemelor educaționale în adaptarea la noile tehnologii.

În marja vizitei, delegația română are programate întâlniri cu oficiali și experți americani, inclusiv cu Lisa Choate, reprezentanta American Councils for International Education, organizație care derulează programe de schimb educațional cu România. De asemenea, agenda include o întâlnire cu medici români din SUA specializați în tratarea adicțiilor, precum și o vizită la Georgetown University, unde delegația va discuta cu Matthew Biel și echipa sa.

Administrația Prezidențială a transmis că participarea României la acest summit reflectă angajamentul pentru susținerea educației digitale și dezvoltarea unor politici publice adaptate provocărilor mediului online, într-un context în care tehnologia joacă un rol tot mai important în formarea noilor generații.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat luni, în fața presei, principalele motive care stau la baza discuțiilor privind o eventuală schimbare din funcție a premierului Ilie Bolojan, invocând întârzieri în adoptarea măsurilor economice, lipsă de transparență în gestionarea unor fonduri europene și absența unor decizii rapide în contextul crizei energetice.

Grindeanu a subliniat că planul de relansare economică propus de PSD încă din luna septembrie a fost adoptat abia după o perioadă de cinci luni consecutive de scădere economică. Potrivit acestuia, întârzierea ar fi fost determinată inclusiv de faptul că inițiativa a aparținut social-democraților.

Un alt punct criticat de liderul PSD este lipsa de claritate în ceea ce privește programul SAFE, pe care l-a descris drept un mecanism de finanțare bazat pe împrumuturi, chiar dacă la dobânzi avantajoase. Grindeanu a atras atenția că, în ciuda impactului pe termen lung asupra bugetului public, informațiile despre modul de alocare a fondurilor sunt insuficiente. El a menționat că doar o parte din sumă, respectiv 4 miliarde de euro din totalul de 16 miliarde, ar urma să fie direcționată către proiecte de mobilitate militară și infrastructură, în timp ce restul banilor rămân neclarificați din perspectiva investițiilor, a creării de locuri de muncă sau a efectelor economice.

În același context, Grindeanu a evidențiat și presiunile tot mai mari generate de criza din sectorul energetic, afirmând că reprezentanții PSD au cerut în mod repetat, în ultimele săptămâni, adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern. Acesta și-a exprimat speranța că Executivul va lua o primă decizie concretă în acest sens în perioada imediat următoare.

Totodată, liderul social-democrat a precizat că analiza actualei guvernări nu se limitează la critici, ci include și o evaluare internă a activității miniștrilor PSD. În cadrul întâlnirilor regionale organizate în partid, conducerea va prezenta atât realizările, cât și problemele identificate, pentru ca membrii formațiunii să poată lua o decizie informată privind viitorul coaliției.

Grindeanu a subliniat necesitatea acestei evaluări, în contextul apropierii unui an de la formarea actualei coaliții, afirmând că schimbarea direcției este justificată atunci când rezultatele nu sunt satisfăcătoare

Guvernul României urmează să adopte marți o ordonanță de urgență prin care va institui stare de criză pe piața petrolului, alături de un pachet de măsuri destinate protejării populației și economiei, inclusiv plafonarea adaosului comercial la carburanți.

Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni convocate la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan, în contextul evoluțiilor recente de pe piața produselor petroliere. Potrivit unui comunicat oficial, măsura va fi aplicată pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă în intervale de câte trei luni, în funcție de persistența factorilor care au generat criza.

Executivul anunță că, pe durata stării de criză, va introduce mai multe mecanisme de intervenție. Printre acestea se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime aferente, pe întreg lanțul de distribuție.
Totodată, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. Guvernul mai prevede reducerea proporției de biocarburant din benzină, măsură care ar putea contribui la scăderea prețului final pentru consumatori.

Monitorizarea pieței va fi realizată în mod constant de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței, care vor analiza evoluțiile și vor propune eventuale măsuri suplimentare.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.

Președintele Nicușor Dan a declarat, la finalul reuniunii Consiliul European de la Bruxelles, că Uniunea Europeană pregătește introducerea unui cadru legislativ uniform pentru companii, aplicabil în toate cele 27 de state membre, alături de măsuri pentru accelerarea producției industriale.

Șeful statului a explicat că Comisia Europeană lucrează la un pachet amplu de simplificare legislativă destinat mediului de afaceri, structurat în zece inițiative de tip „omnibus”. Potrivit acestuia, toate pachetele au fost deja redactate, dintre care trei au fost adoptate și sunt în vigoare, două se află în negocieri între instituțiile europene, iar restul sunt în diferite etape de analiză la nivelul Consiliului.

În paralel, Comisia a propus așa-numitul „al 28-lea regim”, care ar permite înființarea și funcționarea firmelor pe baza unui set unic de reguli valabil în întreaga Uniune, eliminând diferențele legislative dintre statele membre.

De asemenea, oficialul a menționat lansarea inițiativei „Industrial Accelerator Act”, un proiect normativ care urmărește stimularea producției industriale, protejarea sectoarelor strategice și accelerarea procedurilor de autorizare la nivel european.
Potrivit președintelui, aceste măsuri vizează creșterea competitivității economiei europene și reducerea birocrației pentru companii, în contextul provocărilor economice actuale.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a transmis spre validare către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentația necesară lansării licitației pentru realizarea drumului expres care va asigura conexiunea între Autostrada A0 București Nord și viitorul Terminal 2 al Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Valoarea estimată a investiției depășește 400 de milioane de lei, iar contractul va include atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor, cu o durată totală de realizare de aproximativ 30 de luni.
Potrivit directorului general al CNIR, Gabriel Budescu, noua conexiune rutieră va reduce semnificativ timpul de deplasare în zonă, de la aproximativ 20 de minute în prezent la doar două minute, pentru un traseu de circa 2,5 kilometri.

Proiectul prevede realizarea unui drum de legătură cu o lungime de 2,55 kilometri, un nod rutier de tip „treflă” la intersecția cu A0, cu bretele însumând aproximativ 7,5 kilometri, precum și pasaje supraterane peste DJ 200B și Autostrada A0 Nord. De asemenea, este inclusă o conexiune cu drumul județean 200B printr-un sens giratoriu.
Traseul se desfășoară pe teritoriul județului Ilfov, în zona localității Tunari, desprinzându-se din kilometrul 29 al Autostrăzii A0 București Nord.

Investiția este considerată esențială pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din nordul Capitalei, în contextul viitoarei construcții a Terminalului 2, dar și pentru îmbunătățirea mobilității locale și facilitarea transportului de mărfuri către zona cargo a aeroportului.

Anunțul de participare urmează să fie publicat în SEAP după validarea documentației de către ANAP.