Investițiile de aproape 3 miliarde de euro în panouri fotovoltaice nu aduc încă randamentul așteptat, avertizează ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Fără baterii și sisteme de stocare, energia produsă în exces ajunge pe piață la prețuri de doar 10-20 lei/MWh.

Ministrul Energiei a declarat că România nu este încă pregătită pentru o tranziție completă către surse regenerabile, motiv pentru care în următorii zece ani va continua să se bazeze pe un mix format din gaze naturale, combustibili fosili și energie verde.

Potrivit oficialului, extinderea accelerată a capacităților fotovoltaice a adus deja în sistem o producție de aproximativ 1 gigawatt, însă lipsa infrastructurii de stocare reduce semnificativ beneficiile economice ale acestor investiții.

În intervalele cu producție ridicată, mai ales pe timpul zilei, surplusul de energie este injectat în piață la prețuri foarte mici, în lipsa unor baterii care să permită utilizarea sa ulterioară.

„Energia ajunge să fie tranzacționată la prețuri ridicole de 10-20 lei pe megawatt, pentru că România nu s-a gândit că, atunci când instalează panouri fotovoltaice, are nevoie și de stocare”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că fondurile disponibile pentru finanțări în domeniul energetic au fost redirecționate către proiecte de stocare, considerate în acest moment esențiale pentru echilibrarea sistemului.

Potrivit acestuia, România are deja o producție solidă din fotovoltaic și eolian, însă caracterul variabil al acestor surse face necesară păstrarea energiei pentru orele de consum maxim.

Oficialul consideră că doar prin dezvoltarea rapidă a bateriilor și a altor sisteme de stocare țara va putea valorifica eficient energia verde și va reduce treptat dependența de gaz și combustibili fosili.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, avertizează șoferii de vehicule de mare tonaj să respecte limitele legale de încărcare, subliniind că autoritățile intensifică controalele pe drumurile județene pentru a preveni degradarea infrastructurii.

Potrivit acestuia, instituția efectuează verificări regulate privind greutatea autovehiculelor, în special a camioanelor, utilizând cântare mobile și acționând în colaborare cu Poliția Rutieră. Șoferii care depășesc limitele legale sunt sancționați.

„Depășirea limitelor legale înseamnă distrugerea directă a carosabilului – iar acest lucru nu poate fi tolerat”, a transmis Costel Fotea.
Autoritățile județene urmăresc, prin aceste acțiuni, menținerea drumurilor în stare bună, creșterea siguranței în trafic și responsabilizarea utilizatorilor rețelei rutiere.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați anunță că verificările vor continua fără compromisuri, pentru a asigura condiții de siguranță și durabilitate pe drumurile din județ.

Aproximativ 3.000 de siderurgiști de la Liberty Galați încep să își primească salariile restante, după ce primele sume au fost virate în conturi încă de astăzi, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, plățile vizează drepturile salariale aferente perioadei noiembrie 2025 – februarie 2026 și sunt realizate prin intermediul AJOFM Galați, din Fondul de Garantare.

„Mă bucur că, după parcurgerea procedurilor legislative, s-au găsit soluții pentru a urgenta plata salariilor restante, astfel încât oamenii să își primească banii înainte de Sărbătorile de Paști”, a transmis Costel Fotea.

Liderul administrației județene a subliniat impactul social major al acestor măsuri, arătând că plata restanțelor aduce stabilitate pentru mii de familii din Galați, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.

În mesajul său, Costel Fotea a mulțumit vicepremierului Marian Neacșu, premierului Ilie Bolojan, precum și instituțiilor implicate – inclusiv Ministerului Muncii, Ministerului Economiei și Ministerului Finanțelor – pentru sprijinul acordat în identificarea soluțiilor.

De asemenea, acesta a evidențiat rolul noii conduceri a combinatului, al sindicatelor și al celorlalți parteneri implicați în susținerea angajaților.

Președintele CJ Galați și-a exprimat speranța că, în perioada următoare, vor fi identificate soluțiile necesare pentru relansarea activității combinatului siderurgic, considerat un pilon esențial al economiei locale și naționale.

Proiectul Drumului Expres Brăila–Tulcea, cunoscut și sub denumirea „Dobrogea Expres”, a primit primul aviz, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere a aprobat studiul de fezabilitate, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban.

Potrivit acestuia, documentația urmează să fie transmisă către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru parcurgerea etapelor de avizare.

Drumul expres va avea o lungime de 61,6 kilometri și va asigura conexiunea între zona Podului peste Dunăre de la Brăila și municipiul Tulcea, facilitând accesul către Delta Dunării. Traseul se va desfășura integral în județul Tulcea, între Jijila și Cataloi, traversând mai multe localități, printre care Smârdan, Văcăreni, Luncavița, Isaccea și Niculițel.

Proiectul prevede realizarea a 58 de structuri, inclusiv poduri și pasaje, precum și a cinci noduri rutiere majore, la Jijila, Luncavița, Isaccea, Telița și la intersecția cu viitorul drum expres Tulcea–Constanța. De asemenea, vor fi amenajate parcări de scurtă durată, spații de servicii și un centru de întreținere și coordonare.

„Dobrogea Expres” este considerat un proiect strategic de infrastructură, care va contribui la îmbunătățirea conectivității între regiunile Moldova, Muntenia și Dobrogea, precum și la dezvoltarea economică a zonei și valorificarea potențialului turistic al Deltei Dunării și al Portului Tulcea.

Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat că au început săpăturile la un nou tunel de pe secțiunea 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Boița și Cornetu.

Tunelul Boița 1 va avea două galerii: 264,23 metri pe sensul Sibiu-Pitești și 246,71 metri pe sensul Pitești-Sibiu. În total, pe secțiunea 2, care măsoară 31,33 kilometri, vor fi construite șapte tuneluri.

Contractul pentru această secțiune este finanțat prin Programul Transport 2021-2027, având o valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA. În paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde s-au săpat deja 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.
Finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), va completa coridorul 4 Pan-european, care traversează România de la Constanța până la Nădlac, pe o distanță totală de 850 km.

Președintele Nicușor Dan a avut luni o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul Ilie Bolojan, miniștrii Energiei și Transporturilor, Bogdan Ivan și Ciprian Șerban, precum și cu reprezentanți ai companiilor petroliere, pe tema aprovizionării cu carburanți.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul discuțiilor a fost decisă instituirea unui mecanism de monitorizare continuă a aprovizionării cu combustibili, ca răspuns la tensiunile internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

Nicuțor Dan a precizat că România nu se confruntă în prezent cu dificultăți de aprovizionare, iar prețurile la combustibili sunt aliniate pieței internaționale. Totuși, a fost stabilit un mecanism de comunicare permanentă între autorități și companiile din sector, pentru a permite adoptarea rapidă a măsurilor preventive, dacă va fi necesar.

Guvernul a adoptat, de asemenea, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Măsurile vor intra în vigoare marți, 7 aprilie.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului. În paralel, alte state europene au început să limiteze deja consumul de carburant.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat demararea unei investiții în valoare de 17,3 milioane de lei pentru construirea unui nou pavilion medical la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa Parascheva”.

Potrivit lui Fotea, noua clădire va înlocui Pavilionul B, o construcție veche de peste 100 de ani, care nu mai corespunde standardelor tehnice și medicale actuale.
Lucrările sunt în plină desfășurare, iar finalizarea acestora este estimată până la sfârșitul anului în curs. Noul pavilion va avea o suprafață de aproximativ 1.200 de metri pătrați și o capacitate de 58 de paturi.

Unitatea medicală va include cabinete dotate cu echipamente de ultimă generație, saloane moderne pentru pacienți și săli de tratament amenajate conform standardelor actuale din domeniul sanitar.

De asemenea, clădirea va fi echipată cu un sistem automatizat de management al clădirii (BMS), menit să optimizeze costurile de operare și să asigure un control eficient al climatizării, încălzirii și iluminatului.
Reprezentanții Consiliului Județean subliniază că investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale din județul Galați.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că rafinăria Petromidia, operată de Rompetrol, și-a reluat activitatea și funcționează la capacitate maximă, după finalizarea lucrărilor de mentenanță.

Potrivit oficialului, intervențiile tehnice au fost realizate într-un timp record, fără a afecta aprovizionarea pieței interne cu produse petroliere. Livrările au fost reluate, iar alimentarea cu benzină și motorină se desfășoară în condiții normale, fără disfuncționalități.

Rafinăria Petromidia asigură aproximativ 27% din consumul intern de carburanți. În 2025, unitatea a procesat circa 5,9 milioane de tone de materii prime, dintre care aproximativ 5,4 milioane de tone de țiței, rezultând o producție de aproape 5,8 milioane de tone de produse finite, inclusiv benzină și motorină.

Conform datelor prezentate, volumele disponibile sunt direcționate cu prioritate către rețeaua proprie de distribuție, pentru a menține continuitatea alimentării la pompă. Totodată, există capacitatea de a interveni rapid în situații punctuale pentru acoperirea cererii.
Ministrul Energiei a subliniat că sistemul funcționează în parametri normali, iar stocurile sunt gestionate responsabil, în condițiile unei aprovizionări constante a pieței.

Guvernul României urmează să adopte vineri, într-o ședință extraordinară, ordonanța de urgență prin care acciza la motorina standard va fi redusă cu aproximativ 30 de bani pe litru, echivalentul unei scăderi de circa 11%.

Proiectul prevede, de asemenea, instituirea unei contribuții de solidaritate pentru companiile din sectorul petrolier. Contribuția se aplică doar în lunile în care prețul petrolului Brent depășește 70 USD/baril și variază între 1,5% și 9,9%, putând ajunge până la 60% din câștigurile suplimentare ale companiilor.

Reducerea accizei este temporară și se aplică pe perioada declarată de criză pe piața petrolului și carburanților. Benzinăriile vor putea actualiza prețurile la pompă cel mult o dată pe zi, dar le pot reduce oricând.

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat proiectul parțial: reprezentanții patronatelor și sindicatelor au acordat aviz favorabil cu observații, iar societatea civilă a emis aviz nefavorabil. Lipsesc încă avizele vicepremierilor Marian Neacșu și Tánczos Barna, ale Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Justiției și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Ministerul Finanțelor estimează că impactul bugetar al măsurii va fi de 610 milioane de lei, sumă acoperită din veniturile suplimentare din TVA și contribuția de solidaritate a companiilor petroliere. Premierul Ilie Bolojan a declarat că reducerea accizei nu a putut fi mai mare din cauza constrângerilor bugetare și că șoferii care folosesc benzină s-ar putea simți dezavantajați.

Măsurile, dacă vor fi adoptate astăzi, vor intra în vigoare săptămâna viitoare și reprezintă a doua etapă a intervenției statului pe piața carburanților.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că serviciul public de parcări nu își mai justifică existența în forma actuală și a propus eliminarea tuturor gratuităților acordate în parcările administrate de Primăria Municipiului București, inclusiv pentru mașinile electrice.

Edilul susține că actualul sistem este nesustenabil, în condițiile în care există aproximativ 90.000 de gratuități pentru circa 45.000 de locuri de parcare. „Este o situație absurdă”, a afirmat acesta într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit lui Ciucu, eliminarea gratuităților este necesară pentru a reduce presiunea asupra spațiului public și pentru a descuraja utilizarea excesivă a autoturismelor. Acesta a argumentat că mașinile electrice ocupă același spațiu ca cele cu motoare termice și că facilitățile acordate în prezent generează inechități sociale.

„Parcarea gratuită stimulează supraaglomerarea domeniului public, reduce spațiul pentru pietoni, biciclete și transport public și transmite ideea că mașina este soluția”, a precizat primarul general.
În același context, edilul a anunțat că municipalitatea are în vedere introducerea unor zone cu emisii reduse, ca parte a politicilor de îmbunătățire a calității aerului în București.
Ciucu a mai subliniat că parcarea în Capitală rămâne accesibilă, indicând un cost de aproximativ 16,5 lei pe zi pentru un abonament, și a apreciat că decizia de achiziție a mașinilor electrice nu este determinată de facilitățile de parcare.
Propunerea urmează să fie analizată la nivelul administrației locale.