Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări succesive ale verdictului.

Decizia a fost luată de cei nouă judecători ai Curții, în cadrul unei ședințe decisive asupra proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare și produce efecte juridice.
Principalele prevederi ale reformei
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și analizat de CCR, legea introduce următoarele modificări:
-pensia de serviciu va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de nivelul anterior de până la 80% din salariu;
-pensia se calculează pe baza unei formule noi, raportată la veniturile realizate în ultimii ani de activitate;
-vârsta de pensionare va crește treptat, în linie cu sistemul public, până la 65 de ani;
-vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată, iar pensionarea anticipată va fi mai restrictivă.
Reforma pensiilor magistraților a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale Guvernului, iar Curtea Constituțională a amânat de cinci ori pronunțarea pentru a analiza sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții.
Guvernul a susținut că modificările sunt necesare pentru a elimina pensionările foarte timpurii și pentru a alinia sistemul la standardele generale, în timp ce criticii au afirmat că reforma ar putea afecta independența justiției.

Deputatul PSD Viorica Sandu atrage atenția asupra scăderii semnificative a puterii de cumpărare a românilor, în contextul în care salariile sunt înghețate, iar prețurile la alimente, energie și servicii continuă să crească.

„Pentru multe familii, diferența dintre venituri și cheltuieli nu mai lasă loc pentru economii sau planuri, ci doar pentru ajustări și renunțări. Creșterea TVA și a accizelor se reflectă direct în prețuri. Inflația erodează veniturile lună de lună. Cu aceiași bani se cumpără mai puțin, iar acest lucru se vede deja în scăderea consumului și în încetinirea economiei. Nu este o chestiune teoretică, ci un fapt care afectează stabilitatea socială și economică”, a transmis Viorica Sandu.

În acest context, parlamentarul susține că este esențial ca premierul să deschidă o discuție serioasă despre protejarea veniturilor și despre măsurile concrete de relansare economică propuse de PSD. Ajustările bugetare sunt necesare, dar „ele trebuie făcute cu discernământ, astfel încât să nu adâncească scăderea nivelului de trai”, subliniază Viorica Sandu.

Deputatul PSD punctează că relansarea economiei nu poate veni doar prin constrângeri fiscale, ci prin stimularea IMM-urilor și sprijin real pentru antreprenorii români, prin facilități pentru investiții, acces mai ușor la finanțare, predictibilitate fiscală și reducerea birocrației.

„O economie puternică se construiește prin susținerea celor care produc, investesc și creează locuri de muncă în România! Doar astfel putem proteja puterea de cumpărare, crește veniturile bugetare în mod sustenabil și asigura stabilitate pe termen lung. România are nevoie de măsuri echilibrate, reforme structurale și decizii responsabile care să țină cont de realitățile sociale și economice. Stabilitatea nu poate fi obținută prin scăderea nivelului de trai, ci prin dezvoltare și susținerea economiei reale”, a mai precizat deputatul Viorica Sandu.

Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Comisia Europeană, Administrația Națională „Apele Române” și primăriile comunelor afectate, pregătește un proiect major pentru reducerea riscului de inundații și protejarea comunităților vulnerabile.

Proiectul va fi finanțat prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027, care permite accesarea fondurilor europene pentru investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. Județul Galați beneficiază, în premieră, de asistență tehnică din partea Comisiei Europene, prin instrumentul C4T, pentru pregătirea acestui proiect.
Specialiști europeni și internaționali au efectuat vizite în teren pentru a evalua zonele afectate de inundațiile din 2024, în special pe cursurile râurilor Suhu, Geru și Chineja, și pentru a identifica soluții eficiente de prevenire și adaptare la schimbările climatice.

În prezent, sunt analizate cu prioritate soluții pentru localitățile Pechea, Valea Mărului, Slobozia Conachi, Izvoarele, Cuza Vodă, Costache Negri, Cudalbi și Suhurlui, urmând ca proiectul să includă și alte zone vulnerabile.
Măsurile propuse includ refacerea spațiului natural al cursurilor de apă, crearea unor zone de retenție pentru preluarea excesului de apă, plantări pentru stabilizarea solului și reducerea eroziunii, precum și alte soluții bazate pe infrastructură verde.

„Prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027, județul Galați va deveni eligibil pentru finanțarea proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Pregătim un proiect semnificativ, cu fonduri europene pentru a consolida infrastructura de protecție și a reduce riscurile generate de inundații”, a declarat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Autoritățile susțin că proiectul urmărește creșterea siguranței comunităților și reducerea impactului fenomenelor extreme asupra populației și infrastructurii.

Baza sportivă a Clubului Sportiv Rapid București va fi modernizată, reabilitată și extinsă printr-o investiție estimată la aproximativ 50 de milioane de lei, a anunțat marți ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Protocolul de colaborare pentru finanțarea proiectului a fost semnat de ministrul Ciprian Șerban, primarul Sectorului 1, George Tuță, și directorul Clubului Rapid, Vlad Andronescu. Documentul prevede finanțarea etapizată a lucrărilor din bugetul Sectorului 1, cu participarea clubului la acoperirea unei părți din costuri.

„Finanțarea va fi asigurată etapizat din bugetul Sectorului 1, investiția urmând să aducă beneficii sociale și comunitare semnificative. Valoarea totală a acesteia este de aproximativ 50 milioane de lei”, a declarat Ciprian Șerban, într-o postare pe Facebook.

Potrivit autorităților, baza modernizată va fi destinată atât sportivilor de performanță, cât și comunității locale. Locuitorii din Sectorul 1 vor avea acces la activități sportive într-un spațiu modernizat, adaptat standardelor actuale de siguranță și confort.
Proiectul urmărește îmbunătățirea infrastructurii sportive și creșterea accesului populației la facilități dedicate activităților fizice și recreative.

Deputatul Viorica Sandu anunță că, începând cu 16 martie 2026, fermierii pot depune cererile unice de plată la APIA, într-o campanie care se va derula până pe 5 iunie. Noile reguli stabilesc condiții precise privind suprafețele minime, documentele necesare și eligibilitatea terenurilor și animalelor, subvențiile rămânând un sprijin esențial pentru capitalul de lucru din agricultură.

Deputatul Viorica Sandu a transmis public calendarul și principalele reguli pentru Campania APIA 2026, subliniind importanța respectării termenelor și condițiilor de eligibilitate pentru ca fermierii să nu piardă sprijinul financiar.

Potrivit acesteia, perioada de depunere a cererilor unice de plată este stabilită între 16 martie și 5 iunie 2026. Exploatația agricolă trebuie să aibă o suprafață minimă de 1 hectar, iar parcelele agricole nu pot fi mai mici de 0,3 ha. Pentru sere și solarii este prevăzut un prag minim de 0,03 ha, iar pentru culturile permanente – 0,1 ha.

„Subvențiile rămân un instrument vital pentru capitalul de lucru din ferme. Este esențial ca fermierii să depună la timp cererea unică și să se asigure că documentele sunt complete și corecte”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

La depunere sunt obligatorii cererea unică de plată, documentele care dovedesc utilizarea terenului și adeverințele specifice fiecărei scheme de sprijin. În sectorul zootehnic, actualizarea datelor în Registrul Național al Exploatațiilor este o condiție esențială pentru accesarea subvențiilor.

În cazul pajiștilor permanente, fermierii trebuie să asigure fie o încărcătură minimă de animale, fie o activitate agricolă minimă, conform regulilor APIA. Sunt considerate eligibile livezile, viile, arbuștii fructiferi, pepinierele, culturile de hamei și terenurile pregătite pentru astfel de plantații.

Consiliul Județean Galați a alocat peste 350.000 de lei pentru lucrări de întreținere la Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți”, unitate de învățământ special aflată în subordinea instituției, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Lucrările vizează repararea acoperișului clădirii, înlocuirea elementelor de șarpantă deteriorate, montarea unei învelitori noi, precum și instalarea de jgheaburi și burlane noi, în scopul asigurării unor condiții mai bune de studiu.
Potrivit sursei citate, liceul oferă sprijin educațional pentru aproximativ 200 de elevi cu cerințe educaționale speciale, cu vârste între 15 și 23 de ani.

În cadrul unității, elevii sunt școlarizați în învățământ profesional, liceal și postliceal special, în șase domenii de calificare, pentru a facilita integrarea socio-profesională a acestora.
Reprezentanții Consiliului Județean au precizat că investiția face parte din programul de întreținere și modernizare a infrastructurii educaționale aflate în administrarea instituției.

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, şi administratorul unei societăţi comerciale, Cătălin Daniel Buşe, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, în stare de arest preventiv, într-un dosar în care sunt acuzaţi de dare de mită şi complicitate la dare de mită. Cei doi ar fi promis directorului general al Registrului Auto Român (RAR) un procent de 6% din valoarea totală a unui acord-cadru de aproximativ 23 de milioane de lei, pentru a obţine reînnoirea contractului de mentenanţă a echipamentelor de verificare tehnică.

Potrivit DNA, în luna septembrie 2025 RAR a declanşat o procedură de achiziţie publică pentru asigurarea mentenanţei echipamentelor de verificare şi diagnosticare a vehiculelor. În perioada septembrie–noiembrie 2025, Buşe, cu ajutorul lui Cuc, i-ar fi promis directorului general al RAR, cu titlu de mită, un procent de 6% din valoarea acordului-cadru, în schimbul sprijinirii societăţii sale în procedura de atribuire.

Procurorii susţin că promisiunea ar fi fost făcută în cadrul mai multor întâlniri şi convorbiri, iar scopul ar fi fost ca directorul RAR să efectueze demersuri pentru desemnarea preferenţială a membrilor comisiei de evaluare a ofertelor şi pentru semnarea contractului cu firma administrată de Buşe.

„Inculpatul B.D.C. ar fi promis că suma va fi remisă în tranşe, la intervale de aproximativ 3–5 luni, prima tranşă urmând să fie dată înainte de sfârşitul anului 2025”, arată DNA într-un comunicat.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti, cu propunerea de menţinere a măsurilor preventive.

Răzvan Cuc a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în 17 decembrie 2025, instanţa reţinând că ar fi intermediat pentru un om de afaceri o mită de peste un milion de lei destinată directorului general al RAR, în schimbul reînnoirii acordului-cadru de 23 de milioane de lei. O măsură similară a fost dispusă şi faţă de afacerist.

Parcul aferent sediului Consiliului Județean Galați, parte a Ansamblului urban „strada Eroilor” și monument istoric de patrimoniu, va intra într-un amplu proces de reabilitare și reamenajare peisagistică, în cadrul proiectului transfrontalier „Eco Smart Natura”.

Autoritățile județene au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, care urmărește valorificarea potențialului natural al parcului și crearea unor noi oportunități de recreere pentru comunitate. Proiectul este finanțat din fonduri europene și vizează modernizarea unui spațiu verde apreciat de gălățeni pentru rolul său recreativ și ambiental.

Lucrările prevăzute includ toaletarea vegetației existente și plantarea unor noi specii ornamentale autohtone, refacerea aleilor pietonale, modernizarea sistemului de iluminat exterior și instalarea unui sistem inteligent de irigare. Un element central al proiectului îl reprezintă reamenajarea fântânii arteziene, care va fi transformată într-o fântână modernă de tip „splash pad”, cu jeturi dinamice de apă, iluminat submersibil și elemente decorative inspirate din natură.

Investiția face parte din proiectul transfrontalier „Eco Smart Natura”, implementat de Consiliul Județean Galați în parteneriat cu Consiliul Raional Taraclia și Primăria comunei Albota de Sus. Inițiativa are ca obiectiv reabilitarea unor grădini urbane de interes public și derularea unor activități educative dedicate protejării biodiversității locale, la care vor participa aproximativ 300 de elevi.
Reprezentanții administrației județene subliniază că proiectul contribuie atât la conservarea patrimoniului istoric și natural, cât și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, prin modernizarea infrastructurii verzi și promovarea educației ecologice.

Lucrările urmează să fie demarate după finalizarea etapelor administrative și procedurilor necesare implementării proiectului.

Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

Guvernul a adoptat vineri o ordonanță pentru modificarea OUG nr. 70/2022 privind prevenirea neregulilor și a dublei finanțări în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), actul normativ introducând noi mecanisme de control și sancțiuni menite să întărească lupta împotriva fraudei.

Potrivit noilor reglementări, autoritățile pot aplica reduceri procentuale și corecții financiare proporționale cu gravitatea abaterilor constatate în derularea proiectelor finanțate din fonduri PNRR.
Ordonanța stabilește cuantumul corecțiilor pentru contractele de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din PNRR, încheiate de beneficiari privați care nu au obligația respectării legislației achizițiilor publice. În aceste situații, corecțiile financiare se aplică asupra sumelor solicitate la plată sau deja plătite și pot varia între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de gravitatea neregulilor.

Sumele astfel stabilite vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene.
Totodată, structurile de control au obligația de a raporta imediat orice suspiciune de fraudă sau conflict de interese către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO). Neregulile grave vor fi raportate Comisiei Europene prin platforma AFIS-IMS.

După intrarea în vigoare a ordonanței, autoritățile competente au la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor de management și control. Dosarele de constatare aflate deja în curs vor fi soluționate conform legislației în vigoare la data inițierii acestora.
Prin aceste măsuri, Guvernul susține că România își consolidează cadrul de prevenire și control al fraudelor și urmărește asigurarea utilizării corecte și eficiente a fondurilor europene din PNRR, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.