Peste 2,2 milioane de euro sunt disponibili pentru firmele de formare profesională, ONG-uri și alte instituții acreditate din județul Galați, printr-un nou apel de proiecte lansat în cadrul Programului Tranziție Justă 2021–2027, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, finanțarea este destinată dezvoltării programelor de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și pentru sprijinirea angajatorilor care au nevoie de personal calificat.
„Este o linie de finanțare extrem de importantă, mai ales că, din totalul de 372,2 milioane de euro alocate județului Galați prin fondurile europene ale Programului Tranziție Justă, peste 60% sunt direcționate către dezvoltarea a peste 300 de IMM-uri, investiții care vor contribui inclusiv la crearea a peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a declarat Costel Fotea.

Granturile disponibile prin acest apel sunt cuprinse între 60.000 și 500.000 de euro și pot acoperi până la 98% din cheltuielile eligibile. Finanțarea poate fi utilizată pentru programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare sau specializare profesională, certificarea competențelor, achiziția de echipamente necesare formării, precum și pentru dezvoltarea de parteneriate locale cu angajatorii.

De asemenea, proiectele pot include activități de analiză a pieței muncii și evaluare a nevoilor angajatorilor și ale grupurilor țintă.
Apelul de proiecte este unul competitiv, iar cererile de finanțare pot fi depuse până la data de 3 iulie, prin sistemul electronic MySMIS 2021 / SMIS2021+.

Procurorii DIICOT au efectuat, miercuri, trei percheziții în județul Timiș și au descoperit o fabrică ilegală de țigarete care funcționa la periferia municipiului Timișoara. În urma acțiunii, anchetatorii au descoperit sute de baxuri de țigarete și cantități de tutun de ordinul tonelor, într-un dosar ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă.

Potrivit comunicatului DIICOT, gruparea funcționa pe trei paliere: decizie, producție și distribuție. Liderul organizației coordona întreaga activitate, în timp ce ceilalți membri se ocupau de producția efectivă, manipularea utilajelor, ambalarea produselor și logistica pentru aprovizionare, depozitare și distribuție.

Anchetatorii au stabilit că activitatea grupării a început în ianuarie 2026, având scopul obținerii de câștiguri mari prin alimentarea pieței negre a țigaretelor de contrabandă. Investigațiile vizează mai multe infracțiuni, inclusiv folosirea unei firme, a unei embleme sau a unui ambalaj care poate induce în eroare consumatorii, contrafacerea unei mărci și punerea în circulație a produselor cu mărci identice sau similare celor înregistrate.

Acțiunea DIICOT a beneficiat de sprijinul polițiștilor din Maramureș, al ITPF Sighetu Marmației – Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare, precum și al jandarmilor din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara.

Persoanele implicate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraș-Severin. Autoritățile reamintesc că acestea beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Uniunea Salvați România (USR) București a depus, luni, un proiect de hotărâre la Consiliul General al Municipiului București (CGMB) prin care propune interzicerea jocurilor de noroc pe raza Capitalei.
Inițiativa a fost anunțată într-o conferință de presă organizată în zona Piața Gorjului din Sectorul 6, unde reprezentanții formațiunii au reclamat concentrarea mai multor săli de jocuri și case de pariuri la parterul unui singur bloc.

„A venit momentul adevărului: vom vedea dacă partidele votează sau nu să protejeze bucureștenii de acest flagel. (...) Nu există altă opțiune”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR, susținând că votul din CGMB va arăta poziționarea clară a consilierilor generali față de industria jocurilor de noroc.

Potrivit USR, modificările legislative adoptate în ultimii ani permit autorităților locale să interzică sau să limiteze activitatea sălilor de jocuri de noroc prin regulamente locale. Formațiunea susține că este nevoie de adoptarea unui astfel de regulament la nivelul Capitalei.

„Bucureștiul nu poate fi orașul în care, la fiecare colț de stradă, vezi o sală de jocuri și un panou care îți promite câștiguri rapide. (...) Este datoria noastră să îi protejăm”, a declarat Dragoș Radu, consilier general USR.
Reprezentanții USR au amintit că, anul trecut, au depus un alt proiect de hotărâre care vizează interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit pe bunurile publice și private din Capitală, inclusiv pe cele administrate de instituții aflate în subordinea Primăriei. Potrivit acestora, proiectul este în continuare blocat în procedură.

Proiectul privind interzicerea jocurilor de noroc urmează să intre în dezbaterea și votul Consiliului General.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat amânarea exercițiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, în urma unei evaluări interne privind contextul actual de securitate și necesitatea consolidării informării populației.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în mod deliberat și responsabil, în baza unei analize proprii care a indicat că, în actualele condiții, este nevoie de o comunicare publică mai amplă pentru ca scopul exercițiului să fie corect înțeles la nivelul întregii populații.
Reprezentanții IGSU au subliniat că amânarea nu afectează obligațiile instituționale privind testarea periodică a sistemului național de alarmare publică. Verificarea tehnică, mentenanța și testarea funcțională a sirenelor rămân activități esențiale pentru asigurarea capacității de avertizare a populației în situații de urgență.

„Un sistem de avertizare publică care nu este testat regulat riscă să nu funcționeze atunci când este nevoie de el. Într-o situație reală, orice disfuncționalitate poate însemna timp pierdut, iar timpul pierdut poate însemna vieți puse în pericol”, au transmis reprezentanții instituției.

IGSU precizează că exercițiile de alarmare nu au un caracter formal sau simbolic, ci urmăresc verificarea capacității reale de funcționare a sistemului și familiarizarea populației cu semnalele și semnificația acestora.
Un calendar revizuit al exercițiilor, însoțit de măsuri suplimentare de informare publică, urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Pregătirea populației și menținerea funcționalității sistemelor de avertizare rămân priorități, subliniază IGSU, care arată că protecția vieții și a siguranței cetățenilor „nu este negociabilă”.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din incinta Spitalului Județean Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din municipiul Galați, într‑o investiție de 8,84 milioane de lei, finanțată din bugetul administrației județene.

Proiectul vizează transformarea completă a accesului rutier și pietonal din zona spitalului, cu scopul de a crea condiții optime, sigure și confortabile atât pentru pacienți și aparținători, cât și pentru personalul medical care deservește una dintre cele mai importante instituții medicale din Estul României.

„Sunt lucrări prin care, în cursul acestui an, vom moderniza din temelii întreaga zonă rutieră de acces și aleile pietonale dinspre strada Brăilei, precum și din interiorul unității medicale”, a transmis Costel Fotea, subliniind că investiția face parte dintr‑un efort amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii sanitare gălățene.

Lucrările includ refacerea carosabilului și a semnalizării rutiere pentru a îmbunătăți circulația și siguranța celor care tranzitează zona, amenajarea trotuarelor pentru un acces pietonal facil și sigur, instalarea unui sistem modern de iluminat public, colectarea apelor pluviale pentru prevenirea bălților și construirea unui pasaj subteran de acces între spital și noul corp al Prosecturii, menit să fluidizeze traficul și să asigure legături mai sigure între clădirile unității spitalicești.

Aceste intervenții sunt gândite pentru a avea un impact direct asupra mobilității tuturor celor care ajung în incinta spitalului, fie în calitate de pacienți, fie în calitate de vizitatori sau angajați.

Demararea acestui proiect vine într‑un moment în care spitalul gălățean este în plin proces de extindere și modernizare, cu investiții care variază de la extinderea parcării supraetajate până la construirea unor noi corpuri medicale moderne și dotate.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil!”, a mai spus președintele CJ Galați, relevând angajamentul administrației pentru îmbunătățirea serviciilor și facilităților pentru sănătatea publică.

Șoferii care nu își achită amenzile de circulație vor rămâne fără permis, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate recent de Guvern. Suspendarea dreptului de a conduce se va calcula în funcție de suma restantă: o zi pentru fiecare 50 de lei neachitați.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că mecanismul a fost stabilit împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției și prevede termene clare pentru plata amenzilor înainte de aplicarea sancțiunii.

Potrivit acestuia, după expirarea termenului inițial de 15 zile pentru achitarea amenzii, cazul este comunicat autorității locale. Aceasta emite o somație de plată prin care avertizează șoferul că permisul poate fi suspendat în cazul neplății. Dacă nici după 90 de zile situația nu este rezolvată, suspendarea se aplică automat.

„Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare”, a afirmat ministrul.
Suspendarea va fi operată printr-o platformă digitală interconectată între autoritățile locale și Ministerul Afacerilor Interne, fără ca șoferul să fie nevoit să predea fizic permisul la Poliția Rutieră.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare peste șase luni, perioadă în care vor fi pregătite platformele digitale și normele de aplicare, ce vor fi adoptate prin hotărâre de guvern.

Europarlamentarul Dan Nica, co-raportor al Fondului European pentru Competitivitate și coordonator al Comisiei ITRE, a condus ultima audiere dedicată ferestrei „Tranziție curată și decarbonizare industrială”, care dispune de 26,2 miliarde € din totalul de 234,3 miliarde €.

În cadrul dezbaterii cu reprezentanții Comisiei Europene și ai industriei, europarlamentarul Dan Nica a subliniat principalele provocări pentru competitivitatea industrială: finanțarea insuficientă, costul ridicat al energiei, accesul inegal la instrumente și finanțare, precum și necesitatea investițiilor în infrastructura energetică și în consolidarea lanțurilor valorice critice din Europa.

„Fără finanțare corespunzătoare și energie accesibilă, producția nu poate rămâne în România și în Uniunea Europeană. Trebuie să asigurăm un sprijin echitabil pentru toate sectoarele și să dezvoltăm infrastructura și mecanismele care să susțină competitivitatea reală a industriei europene. Voi propune modificări astfel încât să avem, în mod real, un Fond European pentru Competitivitate care să susțină producția, locurile de muncă și securitatea economică a României și a Uniunii Europene”, a declarat Dan Nica.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut apel marți la toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European să susțină unitar propunerile înaintate de ministrul Agriculturii pentru revizuirea Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit social-democraților, cele patru propuneri formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană vizează protejarea producătorilor locali în raport cu marile lanțuri de retail și asigurarea unui acces echitabil al produselor agroalimentare românești la raft.

Printre măsurile propuse se numără limitarea la 20% a ponderii produselor comercializate sub marcă proprie de către retaileri din volumul total al vânzărilor, stabilirea unui adaos comercial similar pentru produsele din aceeași gamă, eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor către producători, precum și reglementarea discounturilor astfel încât producătorii să nu fie obligați să vândă sub costurile de producție.

PSD susține că votul asupra amendamentelor propuse de statele membre urmează să aibă loc în Parlamentul European în toamna acestui an și consideră că România are „o oportunitate importantă” de a-și promova interesele sectorului agroalimentar la nivel european.
Social-democrații au subliniat că, în astfel de situații, reprezentanții României în Parlamentul European ar trebui să acționeze „unitar, dincolo de apartenența politică”, pentru susținerea interesului național. De asemenea, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu celelalte partide pentru formularea și susținerea unor eventuale amendamente suplimentare la Directiva (UE) 2019/633.

INSCOP Research a prezentat rezultatele cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată la solicitarea New Strategy Center. Sondajul, realizat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, arată o societate marcată de oboseala războiului, cu niveluri ridicate de neîncredere, dar și cu o susținere consistentă pentru întărirea capacității de apărare.

Doar 22,2% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție bună, în timp ce 73,1% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Optimiștii sunt mai ales votanți PNL și USR, tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare și locuitori din București, în timp ce pesimiștii provin în special din rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor din mediul rural.

Pentru 32,2% dintre respondenți, corupția este cea mai mare problemă a României, în creștere puternică față de 2023. Creșterea prețurilor (23,6%) și starea de sănătate (13,4%) completează topul îngrijorărilor. Războiul din Ucraina este menționat ca principală problemă de doar 6,9% dintre români.

În privința războiului din Ucraina, 44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga conflictul, față de 23,4% care indică Ucraina, marcând o schimbare semnificativă față de 2022. În ceea ce privește vinovăția pentru declanșarea războiului, 54,9% indică Rusia, 14,1% Ucraina, 7,7% SUA și 9% Uniunea Europeană. Pentru încheierea conflictului, 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze teritoriile ocupate, iar 35,4% cred că Ucraina ar trebui să facă concesii.

Referitor la sprijinul României pentru Ucraina, 31,5% consideră că țara ar trebui să ofere ajutor umanitar, 12,2% financiar și 10,5% militar, în timp ce 42,6% sunt de părere că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor.

În cazul unui atac asupra unui stat NATO, 40,9% dintre români cred că România ar trebui să-și respecte obligațiile și să intervină militar, 19,6% ar prefera neutralitatea, iar 5,5% susțin ieșirea din alianță. 66,6% consideră că NATO ar apăra România în mare sau foarte mare măsură, urmat de Franța (47,7%), SUA (46,6%), Germania (44,6%) și Marea Britanie (38,1%).

73,1% dintre români au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa, iar 47,9% consideră că acest lucru ar afecta semnificativ securitatea României, în timp ce 26,2% cred că trupele ar putea fi înlocuite cu forțe europene.

În privința apărării naționale, 74,4% sunt de acord cu creșterea bugetului pentru apărare, iar 67,1% susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Pentru pregătirea populației, 48,1% sunt de acord cu exerciții de tragere în licee, 80,8% sprijină cursuri pentru operatori de drone, iar 92,7% sunt de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor. De asemenea, 72,9% consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul național.

În topul încrederii în liderii internaționali se află Donald Trump și Emmanuel Macron (33% încredere multă și foarte multă), urmați de Ursula von der Leyen (23,7%), Volodimir Zelensky (23,1%) și Friedrich Merz (20,8%). La coada clasamentului se află Viktor Orban (20,5%) și Vladimir Putin (17,5%).

În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% ar lupta pentru apărarea țării, 19,7% ar emigra, iar 10,5% s-ar ascunde până la finalul conflictului. Totodată, 51,4% consideră că România este pregătită în foarte mică măsură sau deloc să facă față unui atac al Rusiei.

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele reflectă o societate pesimistă, divizată în privința sprijinului pentru Ucraina, dar totodată susținătoare a întăririi apărării naționale.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor și reforma administrației publice centrale și locale, document care vizează eficientizarea aparatului administrativ și consolidarea sustenabilității financiare.

Potrivit instituției, proiectul propune măsuri pentru o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai descentralizată, în varianta agreată la nivelul coaliției de guvernare.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsurile urmăresc eficientizarea administrației centrale și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.

„Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a afirmat ministrul.

Proiectul prevede, în administrația publică locală, o reducere de 30% a numărului total de posturi aprobate, ceea ce ar putea duce, la nivel național, la o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate. Autoritățile locale vor putea ajusta, în perioada de tranziție, cheltuielile de personal în funcție de posturile desființate.

Pentru administrația publică centrală, documentul propune o reducere de 10% a cheltuielilor de personal și măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare. Reducerile salariale realizate de ministere în anul precedent vor fi luate în calcul la aplicarea acestei diminuări.

Proiectul introduce excepții pentru domenii precum învățământul, cultura, spitalele publice, serviciile de ambulanță, apărarea și ordinea publică, unde sunt prevăzute măsuri compensatorii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru militari, modificări privind sporurile din educație și salarizarea în funcție de performanță în sistemul sanitar.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, măsurile urmăresc creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, respectarea țintei de deficit bugetar și consolidarea sustenabilității financiare. Proiectul este în consultare publică, iar propunerile și observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile