Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, aflat în vizită oficială la Washington, a anunțat că România își propune un obiectiv ambițios: să devină prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează direct producția de energie nucleară.
„Obiectivul meu la Washington este clar: România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară”, a transmis ministrul pe rețelele sociale, după o întâlnire cu președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga.
Discuțiile au vizat atragerea de investiții pentru sectorul energetic românesc, în special în proiecte considerate esențiale pentru competitivitatea economică și securitatea energetică. Printre prioritățile menționate de oficialul român se numără modernizarea sistemelor de termoficare urbană, eficiența energetică, extinderea rețelelor pentru integrarea energiei regenerabile, dezvoltarea capacităților de stocare a gazelor și consolidarea producției de energie nucleară.
„România are nevoie de investiții masive și bancabile (...) iar energia nucleară este un pilon de stabilitate în mixul energetic”, a mai precizat Ivan.
Ministrul a subliniat și necesitatea accelerării unui pachet de tip „One World Bank Group”, menit să sprijine pregătirea proiectelor, finanțarea programatică și acordarea de garanții care să reducă costul capitalului și să atragă investitori privați.
În delegația română se află și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și Dragoș Pîslaru, discuțiile de la Washington incluzând și întâlniri cu reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat extinderea rețelei naționale pentru tratamentul pacienților critici cu leziuni traumatice acute (AP-TRAUMA), prin includerea a încă două unități medicale, în cadrul programului național de finanțare prin acțiuni prioritare.
Potrivit declarațiilor oficiale, noile spitale integrate în rețea sunt Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești. Astfel, numărul total al unităților dedicate intervențiilor în cazuri critice ajunge la 24.
Ministerul Sănătății subliniază că extinderea rețelei are ca obiectiv principal îmbunătățirea accesului rapid la servicii medicale specializate pentru pacienții cu politraumatisme, precum și asigurarea unei mai bune coordonări între spitale.
„În traumă, timpul înseamnă viață. Diferența dintre un sistem fragmentat și unul organizat în rețea înseamnă șanse reale pentru pacient”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.
Prin această măsură, autoritățile urmăresc creșterea capacității de intervenție rapidă, optimizarea colaborării între unitățile medicale și ridicarea standardelor de tratament pentru pacienții critici.
Reprezentanții ministerului precizează că dezvoltarea rețelei AP-TRAUMA face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sistemului sanitar, care vizează crearea unui mecanism integrat și eficient de răspuns în situații de urgență medicală majoră.
Noul stadion al echipei FC Dinamo București va purta numele legendarului antrenor Mircea Lucescu, au anunțat autoritățile. Decizia a fost comunicată joi de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a precizat că demersurile pentru atribuirea numelui au fost deja inițiate, ca semn de respect pentru fostul tehnician, decedat marți, la vârsta de 80 de ani.
„Am inițiat demersurile”, a declarat Predoiu, la ieșirea de pe Arena Națională, unde au loc ceremoniile funerare dedicate lui Mircea Lucescu.
„Ministerul Afacerilor Interne, precum și Clubul Dinamo București, întreaga familie a MAI, eu personal și toată conducerea clubului Dinamo, ne exprimăm respectul pentru omul, profesionistul desăvârșit și patriotul Mircea Lucescu, precum și regretul profund pentru plecarea prematură a dumnealui din această lume. Marele Mircea Lucescu a revoluționat fotbalul românesc și a devenit o valoare națională recunoscută în întreaga lume. În semn de respect pentru aceste lucruri minunate pe care le-a adus în fotbalul românesc, am decis inițierea procedurilor legale pentru a numi viitorul stadion «Dinamo - Mircea Lucescu»”, a declarat Cătălin Predoiu.
Noul stadion, care va purta denumirea „Dinamo Mircea Lucescu”, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene din Ștefan cel Mare și va avea facilități moderne. Proiectul este estimat să fie finalizat în următorii ani.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că reformele considerate esențiale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie adoptate indiferent de evoluțiile politice care ar putea avea loc după data de 20 aprilie.
Oficialul a subliniat că există 14 reforme-cheie care reprezintă un „obiectiv național” și care trebuie implementate fără întârziere, indiferent de eventuale schimbări în structura guvernamentală sau de deciziile partidelor politice.
„Indiferent de ce se întâmplă pe 20 aprilie, indiferent de opțiunea unui partid sau altui partid, aceste reforme trebuie să fie adoptate”, a afirmat ministrul, precizând că mesajul său este unul de responsabilitate politică.
Potrivit lui Pîslaru, discuțiile din cadrul Guvernului au arătat un sprijin larg pentru continuarea calendarului de reforme, în prezența vicepremierilor și a miniștrilor din toate partidele.
Ministrul a arătat că publicarea listei celor 14 reforme esențiale are rolul de a mobiliza atât clasa politică, cât și societatea, pentru a asigura implementarea acestora.
Declarațiile vin în contextul în care Partidul Social Democrat urmează să organizeze pe 20 aprilie o consultare internă privind menținerea la guvernare, în cadrul Executivului condus de premierul Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că pentru România „cea mai bună situație” în actualul context politic este existența unui Executiv susținut de o majoritate parlamentară solidă. Declarația vine în contextul în care PSD urmează să decidă, pe 20 aprilie, dacă va continua guvernarea sau va ieși din coaliție.
Întrebat direct dacă își va da demisia în eventualitatea în care social-democrații decid retragerea de la guvernare, șeful Executivului a evitat un răspuns tranșant, insistând asupra nevoii de stabilitate.
„Sunt premierul României, am o responsabilitate în această calitate și fac ceea ce ține de mine pentru a onora această responsabilitate în serviciul țării noastre. Cea mai bună situație pentru România, în această perioadă, este să aibă un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară stabilă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a anunțat semnarea unui acord de parteneriat pentru realizarea centurii mari a municipiului Galați, un proiect strategic de infrastructură rutieră.
Potrivit acestuia, acordul a fost încheiat între Consiliul Județean Galați și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării obiectivului de investiții „Varianta de ocolire Galați”.
Proiectul va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, și reprezintă, potrivit lui Fotea, „un pas esențial” pentru îmbunătățirea traficului și a siguranței rutiere în zonă.
Noua centură va avea un traseu care pornește din zona Giurgiulești, ocolește Lacul Brateș, trece în apropierea localității Costi și ajunge la Smârdan. De aici, proiectul va asigura conexiunea cu drumul expres Galați–Brăila și cu Podul peste Dunăre, precum și cu viitorul drum expres Brăila–Focșani, parte a coridorului A7.
Președintele CJ Galați a subliniat că investiția va contribui la scoaterea traficului greu din oraș, reducerea poluării și scurtarea timpilor de tranzit pentru transportatori.
În cadrul parteneriatului, CNAIR va elabora documentația tehnico-economică și cererea de finanțare, în timp ce Consiliul Județean Galați va gestiona obținerea avizelor și procedurile de achiziție pentru proiectare, execuție și supervizare. Implementarea va fi realizată de o echipă mixtă, sub monitorizare permanentă.
Un deputat AUR a fost trimis în judecată pentru instigare publică, după ce ar fi îndemnat, pe o rețea de socializare, la acte violente împotriva unor instituții publice din Bistrița.
Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ancheta a fost finalizată, iar inculpatul va fi judecat în stare de libertate.
Este vorba despre Tiberiu Boșutar, care, la momentul faptelor, nu avea încă această calitate. Incidentul a avut loc în decembrie 2024, în contextul tensionat generat de anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.
Anchetatorii susțin că, în timpul unei transmisiuni live realizate în fața unor instituții publice din Bistrița, acesta ar fi instigat publicul la violență, inclusiv la incendierea clădirilor. Mesajul ar fi fost urmărit de zeci de mii de persoane.
Procurorii subliniază că astfel de acțiuni au afectat ordinea publică și reamintesc că libertatea de exprimare nu este un drept absolut, putând fi limitată atunci când există riscul comiterii unor infracțiuni.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat reducerea tarifului de închiriere pentru Stadionul Steaua, în încercarea de a crește gradul de utilizare al arenei și de a eficientiza cheltuirea fondurilor publice.
Potrivit oficialului, prețul de închiriere a fost diminuat de la 35.000 de euro la 24.760 de euro, în urma unei analize privind nivelul tarifelor practicate la alte stadioane din țară, inclusiv Arena Națională.
„Am decis ca prețul acesta să scadă cu aproximativ 10.000 de euro, pentru a permite o utilizare mai eficientă a stadionului și pentru a încuraja organizarea de evenimente”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că măsura are ca obiectiv creșterea atractivității arenei pentru organizatori de competiții sportive și evenimente, în condițiile în care tariful anterior era considerat ridicat în raport cu alte facilități similare.
Ministrul Apărării a mai anunțat că, în perioada următoare, vor fi comunicate și alte măsuri care vizează activitatea CSA Steaua București, inclusiv concluziile unui control recent desfășurat la nivelul clubului.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat demararea lucrărilor la structura de rezistență a noii unități de igienizare din cadrul Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, proiect în valoare de 5,2 milioane de lei.
Potrivit sursei citate, pe șantier au fost deja turnate fundațiile, iar în prezent se lucrează la pregătirea armăturii metalice pentru realizarea structurii de rezistență.
Noua construcție va avea o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, fiind organizată pe demisol și parter. Investiția este destinată eficientizării fluxurilor de lucru și asigurării unor condiții de igienizare la standarde ridicate.
Unitatea va include spații tehnice eficiente energetic, zone dedicate spălării, dezinfectării și călcării, precum și spații pentru depozitarea și distribuirea lenjeriei curate. De asemenea, proiectul prevede amenajarea de vestiare și grupuri sanitare pentru personal.
Reprezentanții administrației județene subliniază că investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale din județ, cu scopul îmbunătățirii calității serviciilor oferite pacienților din Galați.
Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul”, destinat Forțelor Terestre Române, a fost finalizat la fabrica Hanwha Aerospace din Coreea de Sud și este pregătit pentru livrare către România, în cadrul programului de modernizare a capacităților de artilerie ale Armatei Române.
Sistemul face parte din contractul semnat în iulie 2024 între Ministerul Apărării Naționale și compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, acord estimat la aproximativ 1 miliard de dolari.
Potrivit prevederilor contractuale, România va primi 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, dintre care primele 18 unități sunt fabricate integral în Coreea de Sud. Restul de 36 de sisteme vor fi produse în România, începând cu anul 2027, la uzina pe care Hanwha urmează să o construiască la Petrești.
Programul include, de asemenea, 36 de vehicule de realimentare K10 și aproximativ 18.000 de proiectile de artilerie destinate Forțelor Terestre. Livrările vor fi realizate etapizat, în trei tranșe, pe o perioadă de cinci ani.
Obuzierul K9 Thunder, supranumit „Tunetul coreean”, este unul dintre cele mai utilizate sisteme de artilerie autopropulsată la nivel internațional, fiind în serviciu în nouă state, inclusiv în cinci țări membre NATO: Polonia, Norvegia, Estonia, Finlanda și Turcia.
Sistemul poate atinge viteze de peste 67 km/h și are o rată de foc de până la opt obuze pe minut, fiind proiectat pentru operare în condiții climatice diverse.