Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 120.757.920,54 lei pentru 279 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost efectuate plăți în sumă de 111.707.813,79 lei, aferente celor 241 de facturi depuse pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde.

De asemenea, 9.050.106,75 lei au fost decontați prin Componenta C15 – Educație, bani destinați achitării a 38 de facturi pentru construcția de creșe noi, moderne și conforme cu standardele europene.

Potrivit MDLPA, procesul de decontare continuă pe măsură ce beneficiarii transmit documentele necesare finanțării proiectelor aprobate prin PNRR.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.

„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.

Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”

Guvernul a anunțat publicarea în procedură de transparență decizională a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, document coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.

Potrivit proiectului, pensia de serviciu va fi calculată la un cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși însă 70% din ultima indemnizație netă încasată.

Actul normativ introduce și o perioadă de tranziție de 15 ani către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, interval care va începe la 1 ianuarie 2026.

De asemenea, pentru îndeplinirea vechimii minime de 25 de ani necesare pensionării în magistratură, proiectul prevede că perioada asimilată activității în alte domenii juridice va putea fi de cel mult 10 ani.
Executivul își exprimă speranța că procesul de avizare, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, va fi realizat cu celeritate, având în vedere importanța accelerării procedurii legislative.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii de aprobare a ordonanței de urgență care prevede înființarea unui nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile.

Potrivit sesizării, legea permite stocarea tuturor datelor medicale și personale, inclusiv diagnostice și istoricul complet al bolilor, pe întreaga durată a vieții unei persoane și încă 180 de zile ulterior, fără a oferi posibilitatea de a solicita ștergerea acestora, chiar și atunci când nu mai există risc de transmitere.

Nicușor Dan consideră că dispozițiile constituie „o ingerință disproporționată în viața privată”, contrară articolului 26 din Constituție.
Acesta subliniază că legislația trebuie să includă garanții clare privind protecția datelor sensibile: „Trebuie să existe reguli precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Legea folosește însă termeni neclari, nu distinge între persoanele obligate să raporteze și cele care pot accesa datele și lasă aspecte esențiale în seama unor acte administrative secundare.”

Președintele precizează că digitalizarea în sănătate este esențială pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea limitelor constituționale și cu asigurarea protecției vieții private și a demnității umane.

Consiliul Județean Galați a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a DJ 251G, în zona pârâului Găunoasa din comuna Valea Mărului, investiție în valoare de 4,6 milioane de lei. Sectorul de drum fusese grav afectat de inundațiile produse în septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, intervenția a fost una complexă, zona fiind considerată printre cele mai vulnerabile din județ în cazul fenomenelor meteo extreme. Lucrările au inclus refacerea integrală a carosabilului pe o porțiune de aproximativ 500 de metri, precum și reconstruirea drumurilor laterale afectate.

Au fost executate ample lucrări hidrotehnice, între care regularizarea și betonarea albiei pârâului Găunoasa pe o lungime de peste 600 de metri, pentru a crește capacitatea de preluare a apelor în perioadele cu precipitații abundente. De asemenea, întregul sector de drum a fost prevăzut cu șanțuri betonate pentru colectarea eficientă a apelor pluviale.

Costel Fotea a mulțumit primarului comunei Valea Mărului, Virgil Doca, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că lucrarea era esențială pentru siguranța traficului rutier dintre Valea Mărului și Măcișeni.
Drumul DJ 251G este acum deschis circulației, autoritățile declarând că infrastructura reabilitată este modernizată și consolidată pentru a rezista în fața unor eventuale viituri viitoare.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru luni, 24 noiembrie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi se află, printre altele, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Analiza Strategică a Apărării.

De asemenea, membrii CSAT vor analiza:
Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în primele șapte luni ale anului 2025 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, un risc pentru siguranța națională;
Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa României prognozate pentru 2026;

Raportul consolidat privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Ședința va include și analiza altor subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă, într-un mesaj transmis luni cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, că măsurile fiscal-bugetare adoptate în acest an au afectat inevitabil și studenții, însă consideră că „corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară” și trebuie acum stabilizată și dezvoltată.

Ministrul subliniază că România are nevoie de mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare pentru a consolida o societate bazată pe cunoaștere.

„Numai în acest mod țara va fi mai ancorată în modernitate și, implicit, mai puțin polarizată. Dar, în ultimii mulți ani, nu am reușit să dinamizăm major acest proces, mulți tineri neînscriindu-se la studii superioare și/sau abandonând studiile”, a spus Daniel David.

El arată că Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar a început să identifice și să controleze factorii care determină renunțarea la studii.

Referindu-se la situația bugetară, ministrul admite că tăierile și ajustările fiscale din acest an au avut impact și asupra studenților.

„Măsurile fiscal-bugetare neanticipate la această magnitudine au afectat în acest an, inevitabil, și studenții. Este vorba mai ales despre fondul de burse”, afirmă ministrul, precizând că fondul aferent anului 2026 va fi mai mare decât în 2023 și va putea fi completat din fondurile extrabugetare ale universităților.

„Sunt lucruri importante, obținute greu în situația de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, așa cum am mai spus, metaforic, corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată și dezvoltată”, a declarat Daniel David.

Ministrul susține că, începând cu anul viitor, este necesară reconstrucția fondului de burse și reintroducerea unor mecanisme moderne de sprijin pentru studenți, care au fost amânate sau încă nu au fost implementate.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că mai multe companii de stat neperformante vor intra în lichidare, lista finală urmând să fie prezentată săptămâna aceasta. Una dintre companiile confirmate deja pentru închiderea operațiunilor este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă.

Într-un interviu acordat zilele trecute Radio Europa Liberă, premierul a precizat că statul încă deține aproximativ 50 de companii în care nu sunt respectate procedurile de numire a conducerilor conform legislației europene. Potrivit acestuia, acolo unde pierderile sunt „cronice”, soluția este lichidarea.

„De modul în care sunt administrate aceste companii, mai bine sau mai rău, depind veniturile țării noastre... și prețurile pe care le plătesc cetățenii acestei țări (...) cu cât sunt administrate mai bine cu cât serviciile sunt mai bune. Pentru mine este o prioritate să punem presiune pe conducerilor acestor companii să livreze performanță”, a mai spus Ilie Bolojan.

Premierul a confirmat explicit că CFR Marfă se află printre societățile care vor intra în procedura de lichidare: „Este una dintre companiile care vor intra în lichidare, cu siguranță.”
Bolojan a afirmat că reformarea sectorului companiilor publice reprezintă o prioritate a Guvernului.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat joi că instituția pe care o conduce a avizat modificarea cadrului legal pentru ca angajații Șantierului Naval 2 Mai Mangalia să își poată primi salariile restante prin Fondul de Garantare, până la finalul anului.

Într-o postare publică, Miruță a declarat că șantierul este „un exemplu dureros de cum statul român a ajuns să piardă, nu să construiască”, acuzând faptul că, în trecut, „prețurile de transfer transvazau banii din șantier”, în timp ce autoritățile „aveau ochii închiși”.

„Fac tot ce ține de mine ca acest șantier să fie readus la viață și să devină un loc al prosperității – pentru cetățeni, pentru fiecare dintre noi, nu pentru interese ascunse”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei lucrează la o soluție de redresare durabilă pentru șantier, prin intermediul mecanismului european SAFE, care ar urma să aducă investiții și locuri de muncă stabile.
„România nu se repară cu vorbe frumoase, ci cu oameni care nu fug, nu întorc privirea când se strică ceva și pun mâna să repare”, a mai spus Radu Miruță.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care se majorează valoarea maximă a tichetelor de masă de la 40 la 45 de lei. Potrivit noii reglementări, angajatorii vor putea decide, în funcție de bugetul propriu, dacă acordă tichete la valoarea maximă sau o sumă mai mică.

Majorarea va fi inclusă în pachetul de măsuri economice discutat în paralel cu reforma administrației publice, au precizat surse guvernamentale.

Decizia adoptată de Parlament este mai prudentă decât varianta vehiculată în ultimele zile, care prevedea o creștere până la 50 de lei pe tichet.
Tichetele de masă rămân impozabile, fiind supuse contribuției la asigurările de sănătate (CASS) și impozitului pe venit de 10%.