Uniunea Europeană a decis deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, marcând un nou pas în procesul de extindere al blocului comunitar.

Decizia a fost anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vine în urma acordului statelor membre ale Uniunea Europeană.

„Astăzi, Uniunea Europeană a făcut un pas important înainte. Toate statele membre au convenit să deschidă primul cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. La prima Conferință Interguvernamentală de luni, vom deschide clusterul privind fundamentele – coloana vertebrală a procesului de aderare. Acesta acoperă valorile și principiile fundamentale pe care este construită UE, de la statul de drept până la instituții democratice solide”, a transmis Ursula von der Leyen.

În urma anunțului, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj de mulțumire partenerilor europeni, subliniind importanța sprijinului acordat Kievului în contextul actual.

„Mulțumesc tuturor concetățenilor noștri care luptă pentru Ucraina, care lucrează pentru statul nostru și care contribuie la apărarea intereselor noastre naționale. De asemenea, mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider în parte pentru acest pas hotărât în interesul Europei. Ucraina se apără pe sine și, prin aceasta, întreaga Europă”, a declarat Zelenski.

La rândul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat decizia și a subliniat angajamentul Chișinăului pentru continuarea reformelor necesare aderării.

„Moldova este pregătită să le deschidă pe toate. Ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele”, a transmis Maia Sandu.

Decizia de la Bruxelles este considerată un moment important pentru politica de extindere a Uniunii Europene, fiind privită ca un semnal puternic de sprijin pentru cele două state aflate în proces de integrare europeană.

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri că formațiunea liberală are în vedere soluții alternative în cazul în care Guvernul Tomac nu va obține votul de învestitură în Parlament, subliniind însă că, într-un scenariu politic normal, PSD ar trebui să revendice funcția de prim-ministru.

Întrebat, la Radio România Actualități, dacă Partidul Național Liberal ia în calcul varianta ca el să fie propus pentru funcția de premier în eventualitatea respingerii Guvernului Tomac, Bolojan a evitat să ofere un răspuns direct.

Liderul liberalilor a afirmat că, având în vedere configurația actuală a Parlamentului, PSD, în calitate de cel mai mare partid, ar trebui să solicite mandatul de formare a Guvernului.
„Președintele poate să încredințeze sau nu acest mandat PSD. Dacă un guvern susținut de social-democrați va obține votul Parlamentului, atunci criza politică se va închide. Dacă nu, PNL va veni cu o soluție”, a declarat Bolojan.
Întrebat dacă numele său este discutat la nivelul administrației prezidențiale ca posibil candidat pentru funcția de premier, liderul PNL a precizat că orice decizie privind o astfel de nominalizare aparține forurilor de conducere ale partidului.

El a subliniat că PNL nu va evita asumarea responsabilităților guvernării, amintind că partidul a procedat similar și în perioadele dificile traversate în trecut.

În cadrul aceleiași intervenții, Ilie Bolojan a transmis un mesaj către clasa politică, avertizând asupra riscurilor generate de promisiunile fără acoperire bugetară.

„Nu creați așteptări pe care nu le puteți onora”, a spus liderul liberal, referindu-se la măsuri precum majorări salariale sau facilități fiscale care nu sunt susținute de resurse financiare.

Potrivit acestuia, astfel de promisiuni contribuie la amplificarea nemulțumirii cetățenilor și afectează încrederea publicului în instituțiile statului.

Referitor la eventualele consultări politice care ar putea avea loc în perioada următoare, Bolojan a afirmat că PNL va susține o abordare bazată pe realism și transparență.

„Vom spune oamenilor adevărul despre ceea ce se poate face și despre modul în care se poate face”, a declarat liderul liberal.

Întrebat despre perspectivele formării unei majorități guvernamentale, Ilie Bolojan a răspuns: „Vom vedea săptămâna viitoare”.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat, în contextul Conferinței Regionale Interdisciplinare „ONCO MULTI SUPORT”, că sprijinul acordat pacienților oncologici după finalizarea tratamentului și dezvoltarea serviciilor medicale integrate de recuperare și monitorizare reprezintă o prioritate pentru sistemul medical.

Evenimentul, găzduit la Galați, a reunit specialiști din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților publice, organizații de pacienți și membri ai mediului academic, tema centrală fiind îmbunătățirea serviciilor oferite bolnavilor de cancer după încheierea tratamentului.

Costel Fotea a menționat investițiile realizate de Consiliul Județean Galați în infrastructura medicală destinată diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice, precum și proiectele aflate în derulare.
„Având în vedere că aproape 17.000 de gălățeni se află în evidențele medicilor cu afecțiuni oncologice, am investit constant în dezvoltarea unui centru de excelență în diagnosticul și tratamentul cancerului”, a afirmat președintele CJ Galați.

Potrivit acestuia, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” a fost dotat în ultimii ani cu echipamente medicale performante, între care un RMN 3 Tesla, două acceleratoare liniare pentru radioterapie, un CT cu 128 de slice-uri, aparate PET-CT și SPECT-CT, un mamograf digital cu tomosinteză, săli de operație pentru intervenții complexe și un robot destinat pregătirii tratamentelor personalizate.

Totodată, laboratoarele de anatomie patologică au fost modernizate, iar în cursul acestui an a început construcția unui Centru de Îngrijiri Paliative, proiect destinat extinderii serviciilor oferite pacienților cu afecțiuni grave.
Investițiile în domeniul medical vizează și alte unități sanitare din județ. Printre acestea se numără dotarea Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Cuvioasă Parascheva” cu un tomograf în coerență optică (OCT), echipament care contribuie la depistarea timpurie a cancerului de piele.

Costel Fotea a subliniat importanța colaborării dintre autorități, medici, organizațiile de pacienți și mediul academic pentru identificarea unor soluții concrete care să îmbunătățească îngrijirea și calitatea vieții persoanelor diagnosticate cu cancer.
„Mă bucur că astfel de evenimente aduc la aceeași masă specialiști, autorități, organizații de pacienți și reprezentanți ai mediului academic pentru a găsi soluții concrete în sprijinul celor care luptă cu această boală”, a precizat președintele Consiliului Județean Galați.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, printre beneficiari numărându-se teatre, opere, filarmonici și un ateneu din întreaga țară.

Decizia a fost adoptată la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fondurile urmând să fie distribuite către instituții culturale din 47 de localități situate în 34 de județe.
Potrivit ministerului, valoarea totală a sumelor repartizate este de 244.081.025,69 lei, bani proveniți din cota de 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsura are rolul de a sprijini autoritățile locale care întâmpină dificultăți în susținerea cheltuielilor de funcționare și a investițiilor în domeniul cultural.

„Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a afirmat ministrul.

Fondurile au fost repartizate pe baza solicitărilor transmise Ministerului Dezvoltării de către autoritățile locale până la data de 5 iunie.
Printre instituțiile care beneficiază de cele mai mari alocări financiare se numără Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, cu 12,14 milioane de lei, Opera Brașov, care primește 10,36 milioane de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9,34 milioane de lei.
Lista beneficiarilor include instituții culturale din județe precum Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Suceava, Timiș și din alte regiuni ale țării.
Reprezentanții autorităților centrale susțin că alocarea acestor fonduri este esențială pentru menținerea activității instituțiilor de spectacole și pentru continuarea proiectelor de dezvoltare culturală la nivel local.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că a susținut și a votat în ședința de ieri a Camerei Deputaților proiectul de lege care prevede prelungirea până la 31 decembrie 2026 a măsurii de limitare a adaosului comercial pentru alimentele de bază.

Potrivit parlamentarului, măsura are rolul de a proteja puterea de cumpărare a românilor, în special a celor cu venituri mici și medii, și de a contribui la menținerea sub control a prețurilor unor produse esențiale din coșul zilnic de consum.

„Prin votul de ieri, evităm apariția unui vid legislativ după expirarea actualei reglementări, la data de 30 iunie 2026, și asigurăm continuitatea unei măsuri care a contribuit la menținerea unor prețuri mai echilibrate pentru produsele alimentare de bază”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a subliniat că impactul prețurilor la produsele alimentare de bază se resimte direct în viața de zi cu zi a cetățenilor.

„Pentru mulți români, prețul pâinii, al laptelui, al uleiului sau al făinii nu este o simplă statistică economică. Este realitatea pe care o întâlnesc în fiecare zi la cumpărături, iar datoria noastră este să luăm decizii care să îi protejeze”, a afirmat parlamentarul.

Viorica Sandu a precizat că va continua să susțină măsuri menite să protejeze puterea de cumpărare a populației și să sprijine accesul cetățenilor la produse esențiale la prețuri accesibile.

„Românii trebuie să aibă acces la alimente de bază la prețuri corecte, iar statul are responsabilitatea de a interveni atunci când este nevoie pentru a proteja interesul public”, a transmis Viorica Sandu. 

Partidul Național Liberal nu va susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunțat joi președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, după ședința Biroului Politic Național al formațiunii.
Potrivit liderului liberal, decizia a fost luată în urma unei analize a contextului politic și a perspectivelor de funcționare ale unui executiv care nu beneficiază de o majoritate parlamentară clară.

„PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Bolojan.

El a precizat că parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac în Parlament.

Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate implementa reformele necesare și riscă să funcționeze exclusiv în logica supraviețuirii politice.
Liderul PNL a avertizat că un astfel de executiv ar avea dificultăți în asumarea măsurilor economice necesare pentru reducerea deficitului bugetar și respectarea angajamentelor asumate de România.

De asemenea, acesta a susținut că lipsa unei majorități parlamentare ar putea conduce la adoptarea unor inițiative legislative cu impact bugetar semnificativ, fără ca acestea să fie corelate cu politica guvernamentală.
Declarațiile au fost făcute după reuniunea Biroului Politic Național al PNL, în cadrul căreia a fost stabilită poziția oficială a partidului față de votul de învestire al Guvernului Tomac.

Consiliul Județean Galați va dota Blocul Operator de Chirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” cu echipamente medicale de ultimă generație destinate tratamentului pacienților oncologici, investiția fiind realizată cu fonduri europene, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, noile dotări au ca scop creșterea siguranței intervențiilor chirurgicale, reducerea complicațiilor și extinderea accesului pacienților din regiune la tratamente moderne împotriva cancerului.
Printre echipamentele care urmează să fie achiziționate se numără un electrocauter cu plasmă de argon, o stație electrochirurgicală cu coagulare și disector, un sistem hipertermic pentru chimioterapie intraperitoneală (HIPEC), un aparat de crioablație cu argon lichid și un videoduodenoscop cu vedere laterală.

Conform administrației județene, aceste tehnologii vor permite efectuarea unor intervenții mai precise și mai puțin invazive, precum și aplicarea unor proceduri avansate pentru diagnosticarea și tratarea anumitor forme de cancer.

Investiția face parte dintr-un proiect mai amplu derulat de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 25 de milioane de lei. Prin acest program, Spitalul Județean a beneficiat și de alte echipamente medicale performante, în vederea dezvoltării unui centru regional de excelență pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor oncologice.

„În lupta împotriva cancerului, fiecare minut contează. Continuăm să investim în aparatură medicală de ultimă generație pentru ca pacienții să poată beneficia la Galați de tratamente moderne și de șanse mai mari la vindecare”, a declarat Costel Fotea.
Reprezentanții Consiliului Județean apreciază că noile investiții vor contribui la creșterea calității actului medical și la consolidarea rolului Spitalului Județean Galați ca unitate medicală de referință în regiunea de sud-est a țării.

Peste 200 de percheziții domiciliare au loc marți, 9 iunie, în cadrul operațiunii „Jupiter 5”, cea mai amplă acțiune coordonată la nivel național de autoritățile judiciare. Procurorii și polițiștii investighează zeci de infracțiuni, de la corupție și evaziune fiscală până la trafic ilegal de arme, șantaj și spălare de bani.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt desfășurate simultan 51 de acțiuni operative pe întreg teritoriul țării.

În cadrul acestora, anchetatorii pun în aplicare 207 mandate de percheziție domiciliară și 77 de mandate de aducere în dosare aflate în instrumentarea unităților de parchet din România. Valoarea prejudiciului identificat până în prezent se ridică la 23.544.078 de lei.

Autoritățile vizează o gamă largă de infracțiuni, printre care fapte economico-financiare, corupție, infracțiuni silvice, încălcarea regimului armelor și munițiilor, înșelăciune, spălare de bani, cămătărie, evaziune fiscală, delapidare, contrabandă, abuz în serviciu, falsuri și șantaj.

De asemenea, procurorii investighează infracțiuni precum obținerea ilegală de fonduri, punerea în circulație de produse contrafăcute, bancrută simplă și frauduloasă, nerespectarea legislației privind jocurile de noroc, tăierea ilegală și furtul de arbori, precum și fapte de braconaj.

În timpul perchezițiilor sunt ridicate documente, sisteme informatice și suporturi de stocare a datelor, în vederea identificării și conservării probelor relevante pentru fiecare cauză. Totodată, anchetatorii urmăresc identificarea bunurilor provenite din activități infracționale sau deținute ilegal.

.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va deveni, din sezonul de iarnă 2026-2027, primul aeroport din România care va funcționa în regim de coordonare completă a aterizărilor și decolărilor (nivel 3), după ce Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat un acord multianual cu Airport Coordination Limited (ACL), cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume.

Potrivit CNAB, acordul va intra în vigoare la 25 octombrie 2026 și va permite planificarea și coordonarea tuturor zborurilor prin alocarea de sloturi aeroportuare, respectiv ore fixe de aterizare și decolare, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 95/93 și standardele Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat că implementarea coordonării reprezintă o etapă esențială în procesul de modernizare a aeroportului, contribuind la utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente, reducerea aglomerației din orele de vârf și creșterea calității serviciilor oferite pasagerilor și companiilor aeriene.

Prin introducerea coordonării de nivel 3, capacitatea pistelor, terminalelor și a altor facilități aeroportuare va fi corelată cu numărul de zboruri programate, ceea ce ar urma să îmbunătățească punctualitatea operațiunilor și predictibilitatea activităților aeroportuare.
CNAB estimează că noul sistem va permite gestionarea mai eficientă a creșterii traficului aerian și va oferi o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare a principalului aeroport al României.

La rândul său, directorul executiv al ACL, Neil Garwood, a afirmat că includerea Aeroportului Henri Coandă în rețeaua globală a companiei reprezintă un pas important pentru dezvoltarea conectivității aeriene a Bucureștiului și pentru gestionarea cererii în creștere.

Potrivit reprezentanților ACL, Aeroportul Henri Coandă devine cel de-al 80-lea aeroport coordonat de companie la nivel mondial.
Coordonarea de nivel 3 este utilizată de marile aeroporturi europene, inclusiv cele din Londra, Paris, Amsterdam, Bruxelles, Viena, Frankfurt, Roma, Milano, Barcelona și Madrid.
Aeroportul Internațional Henri Coandă București a gestionat în 2025 peste 17 milioane de pasageri și aproximativ 127.700 de mișcări de aeronave, respectiv aterizări și decolări.

Programul Rabla ar putea fi lansat încă din luna iunie, după finalizarea procedurilor de consultare publică și adoptarea ordinului necesar implementării schemei de finanțare, a declarat marți ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, ordinul privind programul urmează să fie publicat în transparență decizională, etapă care va dura zece zile și în cadrul căreia sunt așteptate solicitări de dezbatere publică.

„Astăzi va fi publicat ordinul. Zece zile trebuie să stea în transparență. Sunt convinsă că vor fi cereri de dezbatere, mai ales în condițiile noi care sunt puse”, a afirmat Diana Buzoianu.
După încheierea perioadei de consultare și parcurgerea etapelor administrative, Ministerul Mediului intenționează să urmeze același calendar de implementare utilizat anul trecut pentru înscrieri și depunerea dosarelor.
Ministra a anunțat și majorarea bugetului alocat Programului Rabla la 300 de milioane de lei, față de 200 de milioane de lei în anul precedent.

„Este o creștere de 100 de milioane de lei. Arătăm astfel că credem în acest program, că vrem o continuitate”, a declarat oficialul.
Potrivit Ministerului Mediului, noile criterii de eligibilitate au fost concepute pentru a reduce impactul asupra mediului și pentru a susține producția de vehicule realizate în Europa. Astfel, vor putea beneficia de finanțare autovehiculele fabricate în state membre ale Uniunii Europene, în țări din Spațiul Economic European și în state incluse în cadrul Tratatului Mediteranean.

„Dacă în certificatul de origine este trecut ca stat de fabricare unul dintre aceste state, automat este o mașină eligibilă pentru acest program”, a precizat Diana Buzoianu.
În paralel, Ministerul Mediului a anunțat că acordă prioritate investițiilor în infrastructura de apă și canalizare. Programul destinat acestui sector dispune în 2026 de un buget de 1,5 miliarde de lei și urmărește extinderea accesului la servicii publice esențiale, precum și reducerea riscului de sancțiuni europene în cadrul procedurii de infringement declanșate împotriva României.
Autoritățile estimează că, în cazul în care etapele de consultare și aprobare vor fi finalizate conform calendarului prevăzut, prima sesiune a Programului Rabla ar putea debuta înainte de sfârșitul lunii iunie.