Primăria Municipiului București a anunțat luni începerea procesului de golire a Lacului Herăstrău, în cadrul unor lucrări de reabilitare și consolidare a malurilor. Operațiunea va începe marți și se va desfășura până la 8 iunie.

Potrivit unui mesaj publicat de Primăria Capitalei, angajații Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București vor începe evacuarea apei din lac, urmând ca după finalizarea acestei etape să fie introduse utilajele necesare lucrărilor.
Pe durata intervenției, fauna din zonă va fi relocată. Rațele vor fi transferate pe Lacul Floreasca, iar peștii vor fi mutați în alte lacuri, pe măsură ce nivelul apei va scădea.

Autoritățile locale au precizat că lucrările sunt necesare pentru punerea în siguranță a malurilor, unele dintre acestea fiind afectate de surpări.
„Lucrările presupun golirea lacului, curățarea cuvei lacului, care este murdară și colmatată, și execuția lucrărilor de sprijinire și consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani”, a transmis primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
În luna mai, edilul anunțase demararea unor demersuri pentru refacerea Parcului Herăstrău, inclusiv elaborarea unui masterplan integrat pentru modernizarea și protejarea ansamblului peisagistic.
Lucrările la lac reprezintă una dintre etapele principale ale programului de reabilitare a parcului.

România și Ucraina discută dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării, inclusiv producția de drone finanțată prin programul european SAFE, potrivit unui comunicat transmis de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Instituția ucraineană a anunțat că secretarul adjunct al Consiliului, David Aloyan, a avut o întrevedere la Kiev cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării Naționale al României, Sorin Moldovan, șef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale.

Potrivit comunicatului, discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea formatului „Acordului privind Dronele”, considerat un instrument-cheie pentru extinderea cooperării dintre cele două state.

„O atenție deosebită a fost acordată dezvoltării și producției comune de drone, care vor fi finanțate în cadrul programului european SAFE”, a transmis Consiliul de Securitate al Ucrainei.
Cele două părți au analizat și implementarea unor proiecte comune de apărare în cadrul inițiativelor „Build with Ukraine” și „Build in Ukraine”.
De asemenea, oficialii au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul securității, în special în contextul situației de securitate din regiunea Mării Negre.

Conform sursei citate, David Aloyan a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru disponibilitatea de a dezvolta o cooperare pe termen lung în domeniul securității și apărării. La rândul său, Sorin Moldovan l-a invitat pe oficialul ucrainean să efectueze o vizită la București pentru continuarea dialogului bilateral.

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se reunește luni într-o sesiune specială convocată la solicitarea României, după incidentul produs săptămâna trecută la Galați, când o dronă atribuită Federației Ruse s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, a anunțat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite și urmărește să aducă în atenția comunității internaționale consecințele încălcării spațiului aerian românesc și riscurile de securitate generate de astfel de incidente.
„Pentru prima dată, Consiliul de Securitate al ONU se reunește la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Voi prezenta încălcările flagrante ale dreptului internațional și riscurile pe care le generează aceste acțiuni repetate ale Federației Ruse”, a transmis Oana Țoiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Demersul diplomatic vine după incidentul din noaptea de joi spre vineri, când o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament situat la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au suferit răni ușoare și au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o încălcare gravă și fără precedent a dreptului internațional, subliniind că acesta se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian al României și ale altor state membre ale Uniunii Europene și NATO din regiune.

Potrivit MAE, scopul convocării Consiliului de Securitate este creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea încălcărilor sistematice ale dreptului internațional și reducerea riscurilor la adresa securității regionale.
România a reiterat, de asemenea, împreună cu partenerii săi din cadrul ONU, apelul pentru o încetare imediată a focului și pentru crearea condițiilor necesare unei păci juste și durabile în Ucraina.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut vineri apel la toate formațiunile politice să înceteze confruntările interne pe teme de apărare națională și să acționeze unitar „în interesul național”, în contextul incidentului de securitate de la Galați.

Într-un comunicat de presă, social-democrații condamnă ceea ce numesc „încălcarea inacceptabilă a suveranității României de către Federația Rusă”, apreciind că „un astfel de comportament al unui stat arată nu numai disprețul la adresa dreptului internațional, cât și față de siguranța cetățenilor unui stat membru NATO”.
PSD susține că „agresorul este Federația Rusă” și cere tuturor partidelor să lase deoparte „orgoliile politice” pentru a contribui la înlăturarea rapidă a riscurilor de securitate la care sunt expuși cetățenii români.

Totodată, partidul respinge criticile formulate de președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, și de reprezentanți ai USR privind sesizările depuse la Curtea Constituțională în legătură cu legislația SAFE, despre care aceștia au afirmat că au afectat capacitatea de reacție a statului în cazul incidentului de la Galați.

„Sesizarea Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților în privința OUG 38/2026 a avut drept scop înlăturarea incertitudinilor legislative generate de modul în care a fost emisă ordonanța și de o serie de alte prevederi introduse în actul normativ, fără nicio legătură cu instrumentul SAFE sau cu PNRR”, se arată în comunicatul PSD.
Social-democrații afirmă că demersul la CCR urmărește accelerarea unei decizii în termenul legal de 20 de zile și susțin că această procedură oferă mai multă claritate decât o eventuală sesizare a Avocatului Poporului.
PSD apreciază că incidentul de la Galați a scos la iveală „carențe grave ale sistemului de apărare național”, care necesită „decizii și acțiuni rapide de remediere”.
„Scandalul și orgoliile politice sau pasarea responsabilităților la alții trebuie să înceteze. România are nevoie de formarea rapidă a unui guvern funcțional care să instaleze profesioniști în structurile de conducere ale sistemului de apărare”, mai transmite partidul.
Reprezentanții PSD afirmă că sunt pregătiți să susțină instalarea rapidă a unui guvern „funcțional și responsabil”, care să asigure funcționarea eficientă a statului și a instituțiilor din sistemul de securitate națională.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că Federația Rusă poartă „întreaga responsabilitate” pentru incidentul produs în noaptea precedentă la Galați, în urma căruia doi cetățeni români au fost răniți.

„Am avut noaptea trecută un incident grav în care doi cetățeni români au fost răniți. Întreaga responsabilitate îi revine Rusiei”, a afirmat șeful statului.
Potrivit acestuia, autoritățile române au decis declararea consulului Rusiei de la Constanța drept persona non grata, iar Consulatul Rusiei de la Constanța urmează să fie închis.

„Am avut o dronă rusă, plecată din Rusia”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a mulțumit partenerilor din Uniunea Europeană și NATO pentru solidaritatea manifestată după incident și a precizat că România accelerează măsurile pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor.
„În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, vreau să vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată care să corespundă acestor evenimente. Contractele se semnează zilele astea și o să se livreze într-un an sau doi echipamentele”, a declarat președintele.

aEl a adăugat că România are un contract cu Ucraina și un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pentru întărirea capacităților de apărare.
„Până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri bilaterale pentru echipamente care să fie prezente în România”, a precizat Nicușor Dan.
Șeful statului a anunțat că în cadrul ședinței CSAT au fost analizate și măsurile de apărare civilă și reacția autorităților după incidentul de la Galați.
„Reacția de noaptea trecută a fost una rapidă. Domnul ministru ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată, sporire de număr de oameni. Pe zona aceasta suntem pregătiți”, a afirmat președintele României.

ICDL România a anunțat lansarea unui ghid gratuit destinat profesorilor și elevilor, pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Platforma GhidAIEDU.ro se adresează tuturor unităților de învățământ din România și are ca obiectiv integrarea tehnologiilor AI în procesul educațional, într-un mod structurat și aliniat la standarde internaționale. Inițiativa vine în contextul în care utilizarea inteligenței artificiale este deja răspândită în rândul elevilor și profesorilor, însă fără repere clare și competențe validate.

Datele din raportul OECD TALIS 2024 arată că doar 3% dintre profesorii români folosesc metode de predare online sau hibrid, sub media internațională de 16%. În același timp, 46% dintre cadrele didactice declară că utilizează deja AI în activitatea didactică, peste media globală de 36%.
Reprezentanții ICDL România subliniază că principalul obstacol nu este lipsa de interes, ci absența unor resurse educaționale structurate și a unui cadru clar de utilizare a tehnologiei.

Ghidul oferă exemple concrete de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback, scenarii didactice aplicabile, dar și recomandări privind protecția datelor și integritatea academică. De asemenea, include modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivelul instituțiilor de învățământ.
Potrivit inițiatorilor, ghidul poate fi utilizat imediat și gratuit de către toate școlile din România, contribuind la o integrare responsabilă și eficientă a inteligenței artificiale în educație.

Un număr de 550 de elevi, cadre didactice și membri ai personalului auxiliar din cinci unități de învățământ din județul Galați participă la cursuri de prim-ajutor organizate cu sprijinul Crucea Roșie Galați, în cadrul proiectului „Sănătatea fără frontiere”, derulat de Consiliul Județean Galați prin fonduri europene transfrontaliere.

Anunțul a fost făcut de Costel Fotea, care a precizat că programul are ca obiectiv pregătirea practică a participanților pentru intervenții rapide în situații de urgență.
Campania educațională se desfășoară în școli și licee din Berești, Berești-Meria, Bălăbănești, Cavadinești și Rădești, localități deservite de Spitalul Orășenesc Târgu Bujor.

Potrivit autorităților județene, cursurile includ manevre de resuscitare, utilizarea defibrilatorului automat extern, intervenții în caz de înec, sufocare sau accidente, precum și acordarea primului ajutor în situații de hemoragii, arsuri și fracturi. Instruirea combină noțiuni teoretice cu exerciții practice intensive, menite să dezvolte reacții rapide și corecte în situații-limită.

La finalul programului, participanții vor primi diplome de participare din partea Consiliului Județean Galați și certificate recunoscute la nivel național și internațional.
Reprezentanții administrației județene au precizat că proiectul „Sănătatea fără frontiere”, cu o valoare totală de 1,6 milioane de euro, include și investiții în infrastructura medicală din județ.
În cadrul proiectului, la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor va fi construit un nou corp de clădire destinat Camerei de Primiri Urgențe și Secției de Medicină Internă, pentru modernizarea condițiilor de tratament și îngrijire a pacienților.

Lucrările pe secțiunea Margina–Holdea a autostrăzii A1 Lugoj–Deva au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 60%, potrivit datelor transmise de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori UMB Spedition – EuroAsfalt execută simultan lucrări la tuneluri, viaducte, pasaje și terasamente.

Potrivit autorităților, pe traseu sunt prevăzute două tuneluri cu mai multe galerii.

La Tunelul 1, format din două galerii de 415 metri și 367,5 metri, au fost finalizate lucrările de excavație, torcretare și fundațiile boltei întoarse. În prezent se execută a doua cămășuire, precum și lucrări de hidroizolație și drenuri laterale.

La Tunelul 2, cu galerii de 1.985 metri și 1.825 metri, au fost realizați 986 de metri pe galeria de pe calea 2 și 1.163 de metri pe galeria de pe calea 1.

Pentru execuția tunelurilor este utilizată Noua Metodă Austriacă (NATM), aceeași tehnologie aplicată și pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu–Pitești, între Curtea de Argeș și Tigveni.

În ceea ce privește lucrările de artă, cele două viaducte și cele două pasaje de pe traseu au fundațiile și structurile finalizate.

La nivelul terasamentelor, stratul de formă și stratul inferior de fundație sunt realizate în proporție de aproximativ 90%.

Contractul pentru secțiunea Margina–Holdea are o valoare de 1,82 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin PNRR.

După finalizarea lucrărilor, circulația va fi continuă pe autostradă între Boița și Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.
Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.