Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va dispune schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”, Doru Cazan, invocând modul în care instituția a gestionat situația unor exploatări ilegale de agregate minerale descoperite în județul Olt.

Anunțul a fost făcut joi, printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care ministra a susținut că verificările efectuate în județul Olt au scos la iveală două balastiere ilegale, cu suprafețe de 25 și 75 de hectare. Potrivit acesteia, prejudiciul estimat se ridică la cel puțin 10 milioane de lei, doar din cantitățile de pietriș nedeclarate.
Diana Buzoianu a afirmat că, în cazul uneia dintre exploatări, cu o suprafață de 75 de hectare, Administrația Bazinală de Apă Olt nu ar fi efectuat controale anterior descoperirii neregulilor.

Ministra a arătat că directorul general al Apelor Române și-a asumat anterior realizarea unui audit intern, organizarea unor proceduri de selecție bazate pe criterii de competență și aplicarea de sancțiuni pentru persoanele responsabile de eventualele nereguli. În acest context, ea a criticat decizia de reînnoire a mandatului conducerii Administrației Bazinale Olt.

„Pentru mine, indiferent cine e directorul general al Apele Române, recompensarea, în spatele unor proceduri birocratice fără fond, a unor oameni care au întors ochii ani de zile la ilegalități e o linie roșie”, a transmis ministra.
Potrivit acesteia, a avut o discuție cu Doru Cazan înaintea anunțului și i-a comunicat că principiile asumate de conducerea ministerului nu sunt negociabile.
Diana Buzoianu a precizat că va iniția procedurile necesare pentru schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”.

Judecătorii Curții de Apel București au decis, în unanimitate, în cadrul Adunării Generale desfășurate marți, 9 iunie, să solicite Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să facă demersuri pentru apărarea independenței justiției, inclusiv prin „oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătorești”.

La reuniune au participat 202 dintre cei 240 de judecători în funcție, potrivit unui comunicat al Curții de Apel București.

Magistrații susțin că în România se manifestă „o degradare constantă a statului de drept” și acuză încercări de subordonare a puterii judecătorești de către factorul politic. În acest context, aceștia solicită CSM, în calitate de garant al independenței justiției, să întreprindă demersuri atât la nivel intern, cât și internațional, pentru restabilirea echilibrului instituțional și pentru recunoașterea independenței reale a judecătorului.

În cadrul aceleiași adunări, judecătorii au respins propunerile legislative privind salarizarea magistraților și au amânat luarea unei decizii privind o eventuală suspendare a activității instanței.

Lucrările de modernizare a drumului județean DJ 251B au intrat într-o nouă etapă, pe sectorul dintre Ciureștii Vechi și Cotoroaia fiind turnat ultimul strat de asfalt, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Tronsonul face parte dintr-un proiect amplu de infrastructură prin care peste 60 de kilometri de drumuri județene sunt aduși la standarde europene.

Potrivit autorităților județene, coridorul rutier asigură legătura între mai multe localități din nordul și centrul județului Galați și este gândit ca o alternativă la DN 25 și DN 24D. Investiția, finanțată prin fonduri europene, este estimată la aproximativ 75 de milioane de euro și ar urma să deservească peste 100.000 de locuitori.

Discursul instigator la ură și agresivitatea online continuă să se extindă pe platformele sociale din Europa, inclusiv în România, potrivit unui raport publicat de Eurostat și citat de Euronews.

Datele analizate în 20 de state europene arată că aproape jumătate dintre utilizatorii de internet au întâlnit online mesaje ostile sau degradante îndreptate împotriva unor persoane sau grupuri sociale. Cele mai ridicate niveluri de toxicitate online au fost raportate în Irlanda, Ungaria, Finlanda și Slovacia, în timp ce Letonia, Grecia, Germania și Lituania se află printre statele unde utilizatorii spun că întâlnesc mai rar astfel de conținut.

Potrivit raportului, principalele ținte ale discursului instigator la ură sunt opiniile politice, originea etnică și rasială, religia și orientarea sexuală.
Deși România nu figurează printre statele cu cele mai ridicate niveluri de toxicitate online, fenomenul este tot mai prezent pe platformele românești de social media. În ultimii ani, comentariile agresive, campaniile de hărțuire și mesajele radicale s-au intensificat în jurul subiectelor politice, al migrației, al conflictelor internaționale și al temelor legate de identitate și orientare sexuală.

Experții în comunicare digitală avertizează că algoritmii platformelor sociale favorizează deseori conținutul conflictual și emoțional, amplificând polarizarea și agresivitatea online, inclusiv în România. Nivelul discursului toxic a crescut vizibil în perioade electorale și în timpul unor crize majore, precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina.

Un studiu publicat în revista științifică Nature indică faptul că tinerii bărbați reprezintă grupul care manifestă constant cele mai ridicate niveluri de ostilitate în discuțiile politice online.

Conform Observatorului European pentru Ura Online, platforma X rămâne rețeaua cu cel mai ridicat nivel de toxicitate din Europa, fiind evaluată ca mai agresivă decât Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube. Cercetătorii au identificat drept cele mai răspândite forme de discurs instigator la ură conținutul antisemitic, anti-musulman, anti-LGBTQ+ și anti-refugiați.

Mai multe state europene pregătesc instrumente speciale pentru monitorizarea discursului toxic online. Spania a anunțat deja dezvoltarea unui sistem pentru măsurarea urii online, în timp ce Uniunea Europeană continuă demersurile pentru obligarea marilor platforme tehnologice să elimine mai rapid conținutul extremist.
Criticii acestor măsuri avertizează însă că limitarea discursului online poate genera controverse privind libertatea de exprimare și dreptul la opinii controversate.

Nadia Comăneci s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Tánczos Barna și președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, în contextul organizării evenimentelor dedicate aniversării a 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria gimnasticii mondiale.

Întâlnirea a avut loc înaintea Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pentru 29 mai, la Palatul Parlamentului, și a „Galei Campioanelor”, care se va desfășura pe 31 mai, la Onești.

Cele două evenimente sunt incluse în calendarul manifestărilor organizate în cadrul Anului Nadia Comăneci, dedicat celebrării performanțelor obținute de fosta mare gimnastă de-a lungul carierei sale.

„Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de ce generație este rostit. Însă drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă temeinică, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

În cadrul discuțiilor a fost menționat și proiectul de modernizare și extindere a bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, unde s-a antrenat Nadia Comăneci.

Guvernul a aprobat recent investiția, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, valoarea totală a proiectului depășind 122 de milioane de lei.

Primul contract finanțat prin programul european SAFE pentru construcția Autostrăzii Unirii A8 a fost semnat joi, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma.

Contractul vizează proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos, parte a sectorului moldovean al Autostrăzii Unirii.

„Este primul contract al acestei autostrăzi finanțat prin Programul european SAFE și un pas major pentru conectarea Iașului la rețeaua europeană de transport”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook.
Tronsonul va avea o lungime de 27 de kilometri și este destinat să reducă traficul și numărul accidentelor de pe DN28, una dintre cele mai circulate și periculoase șosele din regiunea Moldovei.
Contractul a fost atribuit asocierii SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, valoarea investiției fiind estimată la 4,87 miliarde de lei, fără TVA.
Durata totală de implementare a contractului este de 46 de luni.

Potrivit reprezentanților Ministerului Transporturilor, proiectul include realizarea prioritară, în termen de cel mult 12 luni, a unui segment de 5,5 kilometri care va asigura conexiunea dintre Autostrada A8, DN2 și Autostrada A7 Bacău – Pașcani.
Lucrările prevăd construirea a 36 de poduri și pasaje, cu o lungime cumulată de 8,5 kilometri, patru tunele însumând 1,7 kilometri și trei noduri rutiere la Moțca, Pașcani și Târgu Frumos.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins toate cele opt contestații depuse împotriva procedurii de atribuire a contractelor pentru primele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret, a anunțat marți directorul general al Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, CNSC a menținut integral rezultatul procedurii stabilit de CNAIR în data de 7 aprilie 2026, ceea ce permite continuarea etapelor administrative pentru semnarea contractelor și demararea proiectării.
Contractele pentru cele două loturi, care însumează 43,05 kilometri între Suceava și Bălcăuți, au fost atribuite asocierii FAR FOUNDATION SRL (lider) – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL – LINCOR TRANS SRL.

Valoarea totală a investiției este de 3,72 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată prin programul european SAFE.

„Acest drum nu este doar infrastructură rutieră. Este axa care conectează România la granița nordică, către frontiera cu Ucraina. Este parte din arhitectura de mobilitate strategică a flancului estic NATO”, a declarat Cristian Pistol.
Șeful CNAIR a subliniat că proiectul are atât o componentă economică, pentru dezvoltarea regiunii Bucovina, cât și una strategică, în actualul context regional de securitate.

Potrivit acestuia, pentru semnarea efectivă a contractelor este necesară asigurarea creditelor de angajament de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
„Procedura CNSC este validată, echipele CNAIR sunt pregătite, finanțarea europeană prin SAFE este alocată. Așteptăm pasul administrativ care depinde de Minister”, a transmis directorul general al CNAIR.
Drumul Expres Suceava–Siret este parte a coridorului rutier care va asigura conexiunea rapidă către frontiera cu Ucraina și este considerat un proiect strategic pentru mobilitatea din nord-estul României și pentru infrastructura de transport de pe flancul estic al NATO.

Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din județul Galați continuă în ritm susținut pe Drumul Județean 240, unde se toarnă stratul de uzură pe tronsonul dintre DN 24 și localitatea Țigănești.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că investiția are un impact direct asupra siguranței rutiere și a mobilității în zonă, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de trafic și la reducerea timpilor de deplasare pentru locuitori și participanții la trafic.

„Modernizăm drumurile și dezvoltăm infrastructura județului Galați. Lucrările de pe DJ 240 sunt importante pentru comunitățile locale și pentru creșterea siguranței rutiere. Continuăm investițiile în infrastructură pentru a oferi condiții moderne și sigure de circulație”, a transmis președintele CJ Galați.

Potrivit administrației județene, lucrările se desfășoară pe sectorul DN 24 – Țigănești, Ungureni și Negrilești, în cadrul unui proiect amplu de modernizare a infrastructurii rutiere județene.
Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de milioane de euro.

Consiliul Județean Galați continuă astfel programul de modernizare a drumurilor județene, cu obiectivul de a crește conectivitatea între localități și de a susține dezvoltarea economică a județului Galați.

Teama de a nu fi crezuți, frica de judecată și lipsa unor mecanisme de raportare adaptate mediului digital îi determină pe mulți copii din România să nu reclame situațiile de abuz, arată un studiu realizat de World Vision România.

Potrivit datelor publicate de organizație, doar trei din cinci copii spun că ar discuta cu părinții dacă ar deveni victime ale unui abuz, iar numai jumătate dintre respondenți afirmă că ar apela la poliție.
Studiul evidențiază o problemă de încredere în sistemul de protecție, principalele motive invocate de copii fiind teama că nu vor fi luați în serios, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice.

Reprezentanții World Vision România avertizează că reacțiile publice care pun sub semnul întrebării declarațiile minorilor pot avea efecte grave asupra altor victime, descurajând raportarea unor situații similare.
Organizația atrage atenția și asupra responsabilității persoanelor publice și a autorităților în modul în care comunică despre copiii implicați în anchete sau situații vulnerabile.

Potrivit organizației, discursurile care culpabilizează victimele pot afecta profund încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să le ofere protecție și sprijin.

Autoritățile desfășoară luni una dintre cele mai ample acțiuni de control din ultimii ani în localitatea Sintești și în zonele apropiate, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, operațiunea are loc după mai multe luni de monitorizare și documentare a unor activități suspecte legate de poluare și arderea ilegală a deșeurilor.

„În acest moment are loc una dintre cele mai mari acțiuni de control la Sintești și în localitățile din zonă din ultimii ani de zile”, a transmis Diana Buzoianu într-o postare publicată pe Facebook.
Ministra Mediului a precizat că autoritățile au adunat imagini și înregistrări video care vor fi folosite drept probe în anchete penale.
„Vom înregistra oficial astăzi plângerile penale bazate pe constatările făcute în urma monitorizării, însoțite de clipuri și poze”, a afirmat aceasta.

Potrivit oficialului, intervenția vine în contextul problemelor repetate legate de poluarea aerului în zona București–Ilfov și de incendiile ilegale de deșeuri din Sintești.

„Faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte”, a mai declarat Diana Buzoianu.
Localitatea Sintești s-a aflat în repetate rânduri în centrul controverselor privind calitatea aerului din regiunea Capitalei. Autoritățile și organizațiile de mediu au semnalat de-a lungul timpului existența unor activități ilegale de incendiere a cablurilor și altor deșeuri pentru recuperarea metalelor, practici care generează emisii toxice.

În ultimii ani, în zonă au avut loc mai multe controale și intervenții ale autorităților, însă fenomenul a continuat să provoace reclamații din partea locuitorilor din București și județul Ilfov.