Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat marți că există o decizie clară între România și Statele Unite privind organizarea unei întâlniri oficiale între președintele României, Nicușor Dan, și președintele american, Donald Trump, însă calendarul exact al vizitei nu a fost încă stabilit.
Potrivit șefei diplomației române, administrația de la București dorește mai întâi să finalizeze lista temelor și proiectelor concrete care vor fi discutate în cadrul întâlnirii bilaterale.
„Există această decizie clară între România și Statele Unite ale Americii privind întâlnirea între cei doi președinți”, a declarat Oana Țoiu.
Referindu-se la participarea Statelor Unite la summitul B9 desfășurat săptămâna trecută la București, ministrul de Externe a precizat că Donald Trump a transmis o scrisoare de apreciere pentru organizarea reuniunii de către România și Polonia.
„Președintele Donald Trump a și transmis o scrisoare de apreciere pentru organizarea de către România și Polonia, de către cei doi președinți a summit-ului B9, un summit care s-a suprapus, de altfel, cu vizita președintelui Donald Trump în China, acesta fiind unul din motivele pentru care secretarul de stat Marco Rubio a fost în afara continentului în perioada respectivă”, a spus ministrul.
Oana Țoiu a explicat că președintele Nicușor Dan insistă ca înaintea întâlnirii să fie convenite obiective concrete în domenii strategice.
„Președintele Nicușor Dan a clarificat că din perspectiva dumnealui este foarte important să fie finalizată lista livrabilelor care să fie negociate în domenii cheie, precum energia, economia, securitatea, investițiile comune. Așa cum știți, au fost, de-a lungul ultimelor luni de zile, mai multe vizite, atât ale mele cât și ale altor miniștri în Statele Unite ale Americi, unde o parte dintre rezultate au fost și comunicate publicului”, a afirmat aceasta.
În ceea ce privește data exactă a vizitei, ministrul de Externe a spus că anunțul va fi făcut direct de șeful statului.
„Președintele este cel care va anunța în momentul în care va avea loc această vizită. Vizita va avea loc odată ce finalizează cu toate ministerele cheie, lista de livrabile negociabile”, a conchis Oana Țoiu.
Reprezentanții a 30 de primării din județul Galați au primit joi cheile a 30 de microbuze hibride destinate transportului școlar, achiziționate în cadrul unui proiect finanțat printr-un grant în valoare de 25 de milioane de lei acordat de Administrația Fondului pentru Mediu. Cofinanțarea TVA a fost asigurată de Consiliul Județean Galați.
Noile vehicule completează flota formată din 29 de microbuze electrice achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte trei microbuze cumpărate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, aflate deja în serviciu în localitățile gălățene din anul 2025.
„Mă bucur că am reușit să ducem la bun sfârșit și acest proiect esențial pentru asigurarea accesului la educație pentru toți copiii din județul Galați. Indiferent unde locuiesc, chiar și în comunitățile mai izolate, distanța sau lipsa unui mijloc de transport nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea educației. Fiecare elev trebuie să aibă șansa de a ajunge la școală, de a învăța și de a-și construi un viitor mai bun”, a declarat Costel Fotea.
Câte un microbuz hibrid pentru transportul școlar va ajunge în comunele Bălășești, Băleni, Brăhășești, Cosmești, Cuca, Cudalbi, Drăgușeni, Frumușița, Grivița, Ivești, Jorăști, Liești, Matca, Movileni, Munteni, Nicorești, Pechea, Piscu, Poiana, Rădești, Scânteiești, Șendreni, Slobozia Conachi, Suceveni, Suhurlui, Țepu, Tulucești, Valea Mărului, Vânători și Vlădești.
Cele 30 de microbuze hibride combină eficiența unui motor electric cu fiabilitatea unui motor cu combustie internă, oferind costuri reduse de exploatare, autonomie crescută și reducerea emisiilor poluante, fiind conforme cu standardul Euro 6.
Fiecare vehicul are o capacitate de 16 locuri pentru elevi și este adaptat pentru transportul persoanelor cu dizabilități locomotorii, fiind dotat inclusiv cu platformă elevatoare pentru scaun rulant. De asemenea, microbuzele sunt echipate cu sisteme suplimentare de siguranță destinate transportului copiilor.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în marja Summitului B9 desfășurat la Palatul Cotroceni, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării, securității energetice și relațiilor comerciale.
Ulterior, șeful statului român a anunțat, într-o postare publicată pe Facebook, că întâlnirea a continuat dialogul început în urmă cu două luni, cu ocazia vizitei oficiale efectuate de liderul ucrainean în România.
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a transmis Nicușor Dan.
Potrivit președintelui României, cele două state vor continua implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe dezvoltarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, industria de apărare și educație.
„Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a precizat șeful statului.
Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii utilizate pe câmpul de luptă, în special în ceea ce privește dronele și sistemele anti-dronă, iar România intenționează să valorifice această expertiză în dezvoltarea industriei naționale de apărare.
„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat președintele României.
Totodată, Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei.
Președintele României, Nicușor Dan, va găzdui miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, Summitul Formatul București 9 și al Țărilor Nordice, organizat sub tema „Delivering More for Transatlantic Security”.
Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea va fi coprezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
La summit vor participa secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și lideri și oficiali de rang înalt din statele membre ale Formatului București 9 și din țările nordice.
Printre participanți se numără președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, precum și reprezentanți din Statele Unite, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.
Agenda reuniunii începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație la Palatul Cotroceni. Sesiunea plenară a summitului este programată pentru ora 11:00 și va fi deschisă prin intervențiile susținute de Nicușor Dan și Karol Nawrocki.
La ora 14:20 va avea loc fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru al liderilor participanți.
Summitul se va încheia cu declarații comune de presă programate pentru ora 17:00, susținute de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte.
Mai mulți parlamentari ai Partidului Social Democrat au depus la Senatul României, în procedură de urgență, un proiect de lege care transferă către proprietari responsabilitatea expertizării tehnice, proiectării și executării lucrărilor de consolidare a clădirilor încadrate în clase de risc seismic.
Inițiativa legislativă modifică Legea nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.
Potrivit proiectului, proprietarii vor fi obligați să înceapă procedurile de expertizare și, după caz, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic.
Nerespectarea obligației ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.
Prin noua reglementare, autoritățile administrației publice locale ar urma să păstreze atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări de consolidare pentru imobilele aflate în proprietate privată. Proiectul prevede, de asemenea, că primăriile nu vor mai răspunde juridic în situația în care lucrările nu sunt realizate de proprietari.
Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ a transferat prea multe obligații către autoritățile locale și a favorizat pasivitatea proprietarilor. Potrivit expunerii de motive, experiența administrațiilor locale a arătat că măsuri precum majorarea impozitelor pentru clădirile degradate sau facilitățile fiscale nu au dus la consolidarea efectivă a imobilelor.
Proiectul modifică și sistemul de verificare a polițelor obligatorii de locuință, cunoscute drept polițe PAD. În forma propusă, controalele nu ar mai fi realizate de primari sau de persoane împuternicite de aceștia, ci de Poliția Română și de personal desemnat din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale ar urma să transmită electronic către Ministerul Afacerilor Interne informații privind existența polițelor, pentru verificarea respectării obligației de asigurare.
În avizul său, Consiliul Economic și Social avertizează că reducerea riscului seismic reprezintă o problemă de siguranță publică și interes general, nu exclusiv o responsabilitate individuală a proprietarilor.
Instituția apreciază că proiectul transferă aproape integral obligațiile către proprietari fără să prevadă mecanisme suficiente de sprijin financiar, precum granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară sau asistență tehnică.
Potrivit avizului, în lipsa unor astfel de instrumente, sancțiunile propuse pot afecta în special persoanele vulnerabile și pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință.
Consiliul Economic și Social avertizează că, dacă proiectul va deveni lege, acesta poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe.
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra, singurul depozit conform care deservește București și Ilfov, se apropie de limita legală de capacitate, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cere autorităților locale să înceapă procedurile pentru dezvoltarea unor noi capacități de depozitare.
Ministerul a transmis joi că situația de la depozitul din Vidra este critică. Potrivit datelor oficiale ale Garda Națională de Mediu, gradul de ocupare este de 72,41% din capacitatea totală autorizată de 11,5 milioane de metri cubi. La Vidra ajung zilnic aproximativ 3.000 de tone de deșeuri municipale provenite din București și Ilfov.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că legea obligă autoritățile locale să înceapă demersurile pentru deschiderea unui nou depozit atunci când capacitatea unui amplasament existent ajunge la 75% din nivelul proiectat.
„Există o serie de neconcordanțe între datele și rapoartele puse la dispoziție de operator. Tocmai de aceea am solicitat Gărzii Naționale de Mediu realizarea unei expertize externe, independente, pentru a avea o imagine obiectivă și completă asupra gradului real de umplere al depozitului”, a afirmat Diana Buzoianu.
Potrivit analizelor tehnice ale ministerului, situația operațională este mai complicată decât cea indicată în raportările oficiale. Din cele opt celule ale depozitului, doar două mai pot primi deșeuri în 2026: celula C8, aflată în exploatare din 2025, și celula C6, aflată încă în pregătire. Celulele C1–C5 sunt închise sau în curs de închidere, iar pe celula C7 activitatea de depozitare a fost sistată.
Ministerul avertizează că lipsa unor decizii rapide poate produce blocaje în gestionarea deșeurilor municipale, costuri suplimentare pentru populație și autorități, presiuni asupra infrastructurii existente și riscuri suplimentare în relația cu Comisia Europeană, în contextul procedurilor de infringement deja deschise pe tema gestionării deșeurilor.
În acest context, ministerul a solicitat o analiză suplimentară și o expertiză externă independentă privind gradul real de ocupare al depozitului de la Vidra. În funcție de concluzii, vor fi clarificate obligațiile autorităților locale.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că Ministerul Transporturilor va propune în termen de șapte zile un act adițional pentru deblocarea punerii în circulație a 21 de trenuri noi aflate în Gara Obor.
Potrivit acestuia, măsura vizează suspendarea plăților aferente obligațiilor de mentenanță care nu au fost îndeplinite de producător, astfel încât garniturile să poată intra în exploatare. Ulterior, compania producătoare din Polonia va avea la dispoziție patru zile pentru a comunica dacă acceptă soluția propusă.
Decizia a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), ai CFR, ai companiei producătoare și ai echipei de management a proiectului.
„Trebuie să mișcăm lucrurile, să penalizăm nerespectările de contract, să sancționăm, dar nu să ținem 21 de trenuri noi în soare, în timp ce oamenii circulă în trenuri vechi”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a precizat că cele 21 de trenuri au fost identificate săptămâna trecută în Gara Obor, unde erau neutilizate. El a subliniat că obiectivul este ca noile garnituri să intre cât mai rapid în circulație, în condițiile în care călătorii așteaptă îmbunătățirea serviciilor feroviare și utilizarea efectivă a materialului rulant nou.
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat miercuri, 6 mai, că formațiunea nu a luat încă o decizie privind propunerea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, în contextul în care în spațiul public a fost vehiculat numele lui Călin Georgescu.
„În timpul crizei actuale, nu s-a rostit niciun nume de premier. Din punctul acesta de vedere, nu s-a luat o decizie”, a precizat Dungaciu, adăugând că discuțiile interne privind o eventuală nominalizare sunt încă deschise.
Acesta a criticat, totodată, faptul că AUR nu ar fi fost invitat la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, în contextul actualei situații politice.
„Nu avem nicio invitație să mergem la Cotroceni, nu suntem invitați la această conversație despre viitorul politic al României. Faptul că un partid de opoziție, care în sondaje are aproximativ 40%, nu este invitat într-o criză politică să discute cu președintele României, ridică semne de întrebare”, a afirmat liderul AUR.
Costel Fotea a anunțat că lucrările la noua seră tropicală din Grădina Botanică Galați se apropie de final, în prezent fiind derulate ultimele etape tehnice ale investiției.
Proiectul a presupus transformarea unei structuri existente într-un spațiu modern, cu o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați, destinat găzduirii a sute de specii de plante exotice provenite din regiuni precum Africa și America de Sud.
Potrivit autorităților județene, noua seră va avea atât rol expozițional, cât și educațional. Spațiul va include zone didactice pentru elevi și studenți, dar și facilități pentru publicul larg, printre care un lift panoramic și terase cu puncte de belvedere.
„Se lucrează intens pentru a finaliza ultimele detalii de ordin tehnic la cea mai spectaculoasă seră de plante tropicale din țară. Cu o suprafață de 2.500 mp, sera va găzdui sute de specii de plante exotice și va include spații didactice, expoziționale, un lift panoramic și terase cu puncte de belvedere”, a declarat Costel Fotea.
Reprezentanții Consiliul Județean Galați afirmă că investiția va transforma Grădina Botanică într-un nou punct de atracție regional.
Conform autorităților, proiectul este destinat să contribuie la creșterea atractivității turistice a județului și la consolidarea rolului educațional al Grădinii Botanice.
Recepția oficială programată pentru sâmbătă, 9 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cu prilejul Ziua Europei, a fost anulată, a anunțat miercuri Administrația Prezidențială.
Potrivit instituției, evenimentul urma să înceapă la ora 18:00, însă decizia anulării a fost luată „în considerarea contextului politic actual și a evoluțiilor recente”, care impun „concentrarea totală a eforturilor instituționale” pentru găsirea unor soluții la criza politică în curs.
Anunțul vine la doar o zi după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Documentul a fost adoptat marți în Parlament, cu 281 de voturi favorabile, marcând căderea executivului și deschiderea unei noi etape de negocieri politice.
În perioada următoare, sunt așteptate consultări între partidele parlamentare și președintele României pentru desemnarea unui nou premier, care să reușească formarea unei majorități stabile în Legislativ.