Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, după ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că dislocarea temporară în România a unor capabilități militare americane are rol defensiv și contribuie la creșterea securității țării.

Șeful statului a explicat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare, acestea din urmă fiind corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Baza Militară Deveselu.
Potrivit lui Nicușor Dan, aceste echipamente sunt defensive și nu sunt dotate cu armament propriu-zis. „În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice”, a precizat președintele.

Dislocarea echipamentelor și a forțelor militare americane va avea loc în baza acordului de parteneriat dintre România și Statele Unite ale Americii, însă este necesară aprobarea Parlamentului. În acest sens, președintele a transmis o scrisoare Legislativului, urmând ca subiectul să fie dezbătut miercuri după-amiază.
„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicușor Dan.

Tronsonul 4 al Autostrăzii Sibiu–Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, ar putea fi dat în circulație cu aproximativ șase luni mai devreme decât termenul prevăzut în contract, respectiv în toamna acestui an. Autostrada Sibiu–Pitești este prima autostradă din România care traversează Carpații.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, care a precizat că stadiul fizic al lucrărilor pe această secțiune se apropie de 90%.

„Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea 4 (Tigveni–Curtea de Argeș) a autostrăzii Sibiu–Pitești se apropie de 90%. La tunelul Momaia (1.350 m) se montează instalațiile electrice și mecanice, iar la 10 din cele 12 poduri s-au montat deja parapetele”, a scris Pistol pe Facebook.

Constructorul austriac PORR este mobilizat pe șantierul celor 9,86 kilometri cu aproximativ 300 de muncitori și peste 100 de utilaje.

Potrivit șefului CNAIR, dacă ritmul actual al lucrărilor se menține, circulația ar putea fi deschisă încă din acest an, cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual stabilit pentru februarie 2027.

Odată cu finalizarea acestui tronson, se va putea circula pe aproape 54 de kilometri din cei 122 de kilometri ai Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1).

De asemenea, continuă lucrările pe șantierele secțiunilor montane dintre Tigveni și Boița, care însumează peste 68 de kilometri și care trebuie finalizate până în anul 2029.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Guvernul analizează cinci scenarii privind evoluția prețurilor la carburanți și posibilele măsuri pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei pe litru, a declarat duminică seara ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului, scenariile au fost prezentate ministrului Finanțelor și discutate cu premierul Ilie Bolojan, iar autoritățile ar putea interveni în funcție de evoluția pieței petrolului.

„Statul are pe masă cinci scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Am discutat cu ministrul de Finanțe și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a spus Ivan, la Antena 3 CNN.
Ministrul a precizat că prețul barilului de petrol a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din 1983, pe fondul tensiunilor militare din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor la pompă.

Ivan a arătat că una dintre măsurile analizate este reducerea temporară a accizelor și a altor taxe incluse în prețul final al carburanților, care reprezintă aproximativ 70% din costul plătit de consumatori.
„Suntem hotărâți să activăm diferite mecanisme care vor face tot posibilul ca să nu ajungem la o sumă cu două cifre la pompă”, a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că Guvernul ar putea lua o decizie în cursul săptămânii viitoare, după discuțiile cu Ministerul Finanțelor și analiza impactului asupra bugetului de stat pe 2026.
Potrivit lui Ivan, creșterile de preț la carburanți sunt mai mari în alte state europene, precum Germania, Italia sau Spania, unde scumpirile recente au ajuns până la 1–1,5 lei pe litru.

Polițiștii din Prahova au descins, joi dimineață, în patru județe, într-un dosar care vizează eutanasierea ilegală a câinilor fără stăpân și posibile fraude legate de contracte încheiate cu autorități locale. În total, anchetatorii pun în executare 20 de mandate de percheziție domiciliară.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, descinderile au loc în județele Prahova, Giurgiu, Constanța și Ilfov, la sediile unor persoane juridice, la locuințele unor persoane fizice, dar și la sedii ale unor instituții publice. Surse judiciare au precizat pentru Agerpres că printre locațiile vizate se află și mai multe primării din cele patru județe.

Perchezițiile sunt efectuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Prahova, sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, în două dosare penale care vizează infracțiuni de înșelăciune, abuz în serviciu, uciderea animalelor cu intenție, fără drept, și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2025–2026, reprezentanții a două adăposturi private de animale ar fi încheiat contracte cu mai multe unități administrativ-teritoriale pentru capturarea, cazarea, eutanasierea și neutralizarea câinilor fără stăpân.

„Din materialul probator administrat până în prezent a reieșit faptul că animalele care nu ar fi fost adoptate sau revendicate ar fi fost eutanasiate fără drept, cu încălcarea dispozițiilor legale incidente în materie”, au transmis reprezentanții IPJ Prahova.

Concret, autoritățile susțin că ar fi fost încălcate prevederile Ordonanței de Urgență nr. 155/2001 și ale Hotărârii de Guvern nr. 1059/2013, acte normative care stabilesc modul de gestionare a câinilor fără stăpân și condițiile stricte în care poate fi dispusă eutanasierea acestora.

Într-un alt caz investigat, procurorii arată că, în octombrie 2025, o societate comercială ar fi semnat un contract cu o unitate administrativ-teritorială pentru capturarea câinilor fără stăpân. Ulterior, reprezentanții firmei ar fi întocmit documente în care ar fi consemnat, în mod nereal, capturarea a peste 100 de câini.

Potrivit anchetatorilor, societatea nu ar fi avut capacitatea logistică necesară pentru a presta serviciile asumate și nu ar fi executat integral contractul, inducând astfel în eroare autoritatea contractantă și obținând în mod injust peste 100.000 de lei.

Numărul exact al animalelor implicate în aceste activități urmează să fie stabilit pe parcursul anchetei.

Nouă persoane, cu vârste cuprinse între 28 și 56 de ani, urmează să fie duse la audieri.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că nu va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, atât timp cât situația nu reprezintă un pericol direct pentru România.

Aflat în vizită în Polonia, șeful statului a precizat că autoritățile române monitorizează evoluțiile din regiune și că prioritatea imediată este sprijinirea cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflict.

Potrivit președintelui, aproximativ 5.000 de români care nu au statut de rezidenți în țările din regiune sunt în contact cu Ministerul Afacerilor Externe al României. Persoanele considerate vulnerabile sunt repatriate pe cheltuiala statului, în timp ce alți cetățeni primesc sprijin logistic pentru revenirea în țară.

În același context, Nicușor Dan a comentat situația din Republica Islamică Iran, afirmând că România nu va „plânge” regimul de la Teheran, pe care îl acuză că a sponsorizat terorismul în regiune și a destabilizat zona de-a lungul anilor. Președintele a precizat că declarația vizează regimul politic, nu populația iraniană.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statele Unite ale Americii în România, va fi primit oficial marți, 3 martie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, a anunțat Administrația Prezidențială.
Prezentarea scrisorilor de acreditare marchează începutul oficial al mandatului său în România și debutul activității în calitate de reprezentant al Departamentul de Stat al Statelor Unite la București.

Darryl Nirenberg a depus jurământul la sfârșitul lunii februarie și urmează să își preia pe deplin atribuțiile după ceremonia de la Cotroceni. Mandatul său începe într-un context în care România și SUA își consolidează cooperarea pe plan politic, militar și economic, potrivit comunicatelor oficiale ale misiunii americane.

Numirea sa a fost confirmată de Senatul Statelor Unite în decembrie 2025.
Ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare reprezintă momentul protocolar prin care ambasadorii străini își formalizează statutul de reprezentanți ai statului lor în fața autorităților române.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat luni că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment, respingând scenariile privind atingerea pragului de 10 lei pentru benzină sau motorină.

„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt niște minciuni. Nu există în momentul de față niciun argument rațional, comercial, economic, pentru care s-ar putea să ajungă prețul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a afirmat ministrul.

El a precizat că autoritățile sunt în alertă și că încă de sâmbătă se lucrează pe această temă, pentru a preveni eventuale disfuncționalități în piață. Ivan a exclus și scenariul unei creșteri de 30% a prețurilor la carburanți, subliniind că dorește să elimine panica indusă la nivel național.

Ministrul a adăugat că România dispune de stocuri la nivel național și de rezerve de urgență care pot fi utilizate în situații excepționale pentru a menține stabilitatea prețurilor la benzină și motorină.
În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a avertizat într-o analiză transmisă presei că depășirea pragului de 9–10 lei/litru ar putea deveni realistă dacă prețul țițeiului se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari pe baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea, la Galați, a unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative, o investiție în valoare de aproape 25 de milioane de lei, urmând ca săptămâna viitoare să fie emis ordinul de începere a lucrărilor.

„Este un proiect de suflet, menit să asigure, la Galați, un serviciu social nou și necesar - un centru dedicat pacienților afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, care vor putea beneficia aici de sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie”, a transmis Costel Fotea.

Investiția este considerată esențială în condițiile în care, în prezent, Spitalul Județean Galați dispune de doar 10 paturi pentru astfel de servicii, iar cererea depășește cu mult capacitatea existentă.

Viitorul Centru de Îngrijiri Paliative va avea o capacitate de 50 de paturi și va oferi servicii de spitalizare continuă, consiliere și planificare terapeutică, consiliere psihologică și recuperare medicală.

Finanțarea proiectului este asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Sănătate, cât și din bugetul propriu al Consiliului Județean.

„Centrul va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Vor fi amenajate saloane cu două și trei paturi, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, precum și săli de tratament și de socializare. Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță!”, a mai transmis Fotea.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la reuniunea informală a miniștrilor sănătății organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliul Uniunii Europene, unde a exprimat sprijinul României pentru inițiativa Comisia Europeană de înființare a unui Centru European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice.

În intervenția sa, ministrul a subliniat necesitatea adaptării rapide a României la noile mecanisme europene din domeniul sănătății, precum și importanța reducerii timpilor de așteptare pentru introducerea terapiilor inovatoare pe piață. „Pentru pacienți, fiecare lună contează”, a transmis acesta.

Potrivit oficialului român, aderarea la noua structură ar aduce beneficii concrete pentru sistemul național de sănătate, printre care acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european, accelerarea accesului la terapii inovatoare și tratamente personalizate – în special în oncologie –, precum și reducerea decalajelor față de alte state membre în privința accesului la inovație.

De asemenea, ministrul a evidențiat importanța integrării eficiente a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne, într-un context în care medicina de precizie cunoaște o dezvoltare accelerată la nivel european.
„Integrarea în aceste structuri europene reprezintă o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a arătat ministrul Sănătății, reiterând angajamentul României pentru creșterea accesului pacienților la cele mai recente ghiduri și terapii, în condiții de siguranță, eficiență și transparență.