Mai multe cluburi sportive școlare și unități de învățământ special din județul Galați au fost dotate cu echipamente sportive moderne și aparatură pentru kinetoterapie, în cadrul unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit sursei citate, investițiile vizează îmbunătățirea condițiilor pentru desfășurarea orelor de sport și a antrenamentelor, prin achiziția de aparate de antrenament, porți și plase de handbal, echipamente de volei, saltele, trambuline, manechine pentru judo și mingi, precum și alte materiale sportive.

De asemenea, două cabinete de kinetoterapie au fost dotate cu echipamente specifice, destinate creșterii mobilității, flexibilității și tonusului muscular al elevilor.
Au beneficiat de aceste dotări următoarele unități: Clubul Sportiv Școlar Galați, Clubul Sportiv Școlar Tecuci, Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” Galați, Școala Gimnazială Specială „Constantin Pufan” și Școala Profesională Specială „Emil Gârleanu”.

„Aceste investiții înseamnă mai mult decât echipamente noi. Înseamnă șanse reale pentru copii, motivație și primul pas spre performanță”, a transmis Costel Fotea.

Valoarea totală a proiectului se ridică la aproximativ 3 milioane de lei și face parte din programul „Dotare școli speciale și unități conexe din județul Galați”, finanțat cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectul include dotarea unităților de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale, pe lângă echipamentele sportive.

Autoritățile județene precizează că investițiile au ca obiectiv îmbunătățirea accesului elevilor la activități sportive și de recuperare, precum și crearea unor condiții adecvate pentru dezvoltarea fizică și performanța sportivă.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că Partidul Social Democrat (PSD) a obținut două garanții „clare și nenegociabile” în discuțiile privind reducerile bugetare pentru anul 2025, subliniind că măsurile nu vor afecta domeniile esențiale și nu vor genera „dublă penalizare” pentru instituțiile care au făcut deja economii.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, reducerile de cheltuieli vor ține cont de măsurile aplicate anterior în 2025, astfel încât obiectivul de reducere cu 10% să fie atins fără a afecta suplimentar instituțiile care au implementat deja măsuri de eficientizare.

„Nu se taie de două ori din același loc”, a transmis Viorica Sandu, explicând că PSD a susținut în negocieri necesitatea unei abordări echilibrate, care să evite penalizarea administrațiilor considerate responsabile.

Deputatul a precizat că mai multe sectoare strategice vor fi exceptate de la aplicarea reducerii salariale de 10%. Printre acestea se numără:

• Educația

• Sănătatea

• Cultura

• Apărarea

• Ordinea publică

• Siguranța națională

Social-democrata a argumentat că protejarea acestor domenii este esențială pentru stabilitatea socială și funcționarea statului.

„PSD a spus clar: echilibrul bugetar nu înseamnă austeritate oarbă. Înseamnă protejarea oamenilor și a domeniilor strategice. România are nevoie de responsabilitate, nu de experimente contabile”, a declarat Viorica Sandu.

Mai mulți investitori internaționali de calibru și-au manifestat deja interesul pentru Liberty Galați, fostul Sidex, combinatul siderurgic cu o istorie de peste 50 de ani, a declarat Paul Cîrlănaru, CEO al Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre administratorii concordatari ai unității.

Printre companiile care și-au arătat intenția de a participa la licitație se numără:

• UMB Grup România – deținută de Dorinel Umbrărescu;

• JSW Steel – cel mai mare producător indian de oțel;

• Jindal Group – gigant indian în industria oțelului;

• Galiawa Group – producător de oțel și materiale de construcții din Irak;

• DeLong Steel China;

• KMC Steel Turcia;

• Metinvest Ucraina – controlată de miliardarul Rinat Akhmetov;

• un consorțiu european condus de traderul de mărfuri Steel Mont (Germania).

Licitația pentru întreaga platformă industrială, inclusiv Liberty Tubular Products Galați, va avea loc pe 12 martie, la un preț de pornire de 690 de milioane de euro, care acoperă integral datoriile față de creditorii garantați și față de bugetul de stat. Pe lângă această sumă, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproximativ 200 milioane de euro pentru a reporni combinatul și a-l menține în funcțiune.

„Este important să distingem între curiozitate, intenție și fapte. Acum aceste entități trebuie să-și manifeste interesul expres”, a subliniat Paul Cîrlănaru.

Această listă de investitori internaționali evidențiază interesul global pentru Liberty Galați, combinatul siderurgic strategic pentru economia regională și națională.

Pomicultorii ale căror producții au fost afectate de înghețul din perioada aprilie–mai 2025 vor putea primi un ajutor financiar de până la 10.180,6 lei pentru fiecare hectar, potrivit unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform proiectului, sprijinul este echivalentul a 2.000 de euro/ha și se acordă producătorilor agricoli care dețin plantații pomicole pe rod, ale căror culturi au fost afectate în proporție de 30% până la 100%, situație ce trebuie dovedită prin documente oficiale de constatare a calamităților.

De ajutor pot beneficia persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, societăți comerciale, cooperative agricole, precum și stațiuni de cercetare-dezvoltare din domeniu.
Cererile de acordare a sprijinului vor fi depuse la centrele județene sau locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar plățile vor fi efectuate până la data de 30 aprilie 2026.
Bugetul total alocat pentru această măsură este de 11,5 milioane de euro, sprijinul urmând să acopere aproximativ 8.800 de hectare de livezi la nivel național.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat, vineri, pentru data de 11 februarie 2026 pronunţarea în dosarul privind cererile depuse de avocata Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea actelor de numire a lui Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş ca judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR). Este a treia amânare în acest caz.

Noua dată stabilită de instanţă coincide cu ziua în care CCR urmează să se pronunţe asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor, după o serie de amânări succesive.

„Amână pronunţarea la data de 11.02.2026, când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată vineri, 30 ianuarie.

Anterior, pe 16 ianuarie, CAB stabilise termen pentru 30 ianuarie – în aceeaşi zi în care CCR a decis să amâne verdictul privind pensiile magistraţilor tot pentru 11 februarie.

Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, ca pe 29 ianuarie Guvernul să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale, dar și pentru pachetul de măsuri destinat relansării economice. Acesta din urmă va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor de coaliție, potrivit unui comunicat al Partidului Național Liberal.

Ședința Biroului Politic Național al PNL, prima din acest an, a avut ca principal scop discutarea temelor curente ale guvernării. În fața membrilor BPN, premierul a prezentat calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026 și principalele măsuri ale reformei administrației publice.

Conform sursei citate, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, care a precedat ședința BPN, s-au stabilit ultimele detalii referitoare la reforma administrației, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. „Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege publicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, precizează comunicatul PNL.

Premierul Ilie Bolojan a mai anunțat că bugetul de stat pentru 2026 este estimat să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și a pașilor premergători necesari. Un obiectiv prioritar al guvernului pentru acest an rămâne absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, PNL a informat că a fost creat un grup de lucru care să urmărească preocupările autorităților locale legate de bugetele locale și de transferurile de fonduri pentru echilibrarea bugetară între administrația centrală și cea locală.

Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, figurează în evidențele publice ale Primăriei Municipiului Sibiu ca destinatari ai unor somații de plată pentru datorii către bugetul local. Documentele au fost emise în toamna anului 2025 și sunt parte din procedurile administrative standard aplicate contribuabililor care nu își achită obligațiile fiscale la termen.

Potrivit datelor publicate pe platforma online a Primăriei Sibiu, municipalitatea a întocmit două somații distincte. Una este emisă exclusiv pe numele lui Carmen Georgeta Iohannis, iar cealaltă îi are ca destinatari pe ambii soți – Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis. Ambele sunt datate 8 octombrie 2025.

În evidențele administrației locale, somația emisă pe numele lui Carmen Iohannis poartă numărul 227306, cu titlul executoriu 227305. Cea emisă pe numele ambilor soți are numărul 209857, cu titlul executoriu 209856. Publicarea acestor informații are loc în situațiile în care actele nu pot fi comunicate direct, prin poștă, și sunt transmise „prin publicitate”, conform legii.

Valoarea exactă a sumelor datorate și natura precisă a obligațiilor fiscale nu sunt făcute publice, acestea fiind protejate de secretul fiscal. Din datele disponibile reiese însă că este vorba exclusiv despre restanțe față de bugetul local al municipiului Sibiu, fără legătură cu eventuale proceduri gestionate de ANAF.

România analizează posibilitatea dezvoltării unui program național de stimulare a producției interne de medicamente și consumabile medicale, după modelul aplicat în Spania, a anunțat Alexandru Rogobete, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din Spania.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate cu oficialii spanioli s-au concentrat pe programul Pro-Farma, derulat de mai mulți ani în Spania, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, contribuind la stabilitatea sistemului de sănătate, acces mai rapid al pacienților la tratamente și consolidarea industriei farmaceutice.

Rogobete a precizat că a convenit împreună cu secretarul de stat spaniol Jordi Garcia Brustenga demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, document care va permite schimbul de expertiză și bune practici pentru dezvoltarea unui program similar în România.
„Acest tip de politică publică arată că se poate construi capacitate reală de producție și reduce dependența de importuri”, a subliniat Rogobete, adăugând că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie abordată strategic, de la infrastructură și resursă umană până la industrie și accesul real al pacienților la tratamente.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demersuri pentru eficientizarea activității instanțelor, ca răspuns la creșterea volumului de activitate și insuficiența resurselor umane din sistemul judiciar.

Potrivit unui comunicat al CSM, Secția pentru judecători și membrii reprezentanți ai societății civile consideră necesară asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători, printr-o normare realistă și prin degrevarea activității judiciare.

Până pe 23 ianuarie, instanțele de judecată, reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice vor fi consultați cu privire la eventualele dificultăți generate de procesul de normare. Ulterior, până pe 30 ianuarie, grupul de lucru al CSM va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației, menite să eficientizeze activitatea instanțelor.

Propunerile rezultate vor fi transmise entităților cu inițiativă legislativă până pe 2 februarie 2026. Ulterior, până pe 27 februarie, se va definitiva mecanismul de normare și vor fi adaptate legislația secundară relevantă, iar până pe 2 martie se va asigura implementarea măsurilor în instanțele de judecată.
Decizia CSM are la bază contextul actual al sistemului judiciar, caracterizat printr-o creștere exponențială a volumului de activitate și insuficiență cronică a resurselor umane, precum și concluziile consultării judecătorilor din decembrie 2025.