Membrii Biroului Electoral Central au validat rezultatul alegerilor prezidențiale. Marți, ei au semnat procesul verbal prin care se validează rezultatul celui de-al doilea tur al scrutinului.

În turul doi al alegerilor desfășurat duminică s-a impus Nicușor Dan. Candidatul independent a avut 53,6% din voturi. Contracandidatul său, George Simion nu a obținut decât 46,4%. Diferența dintre cei doi candidați a fost de 829.697 de voturi.

După procedura de la BEC, este nevoie și de validarea scrutinului de către judecătorii CCR.

Președintele Consiliului Județean Costel Fotea a transmis un mesaj în care susține că „Galațiul trebuie să continue pe drumul European” . „De ce? Pentru că fondurile europene sunt principalul motor al dezvoltării județului nostru”, a subliniat Fotea.

„Acești bani se regăsesc în viața de zi cu zi a gălățenilor, prin lucruri concrete și utile: drumuri mai bune, acces la apă, canalizare și gaz, spitale mai bine dotate, sprijin pentru școli, cultură, mediu mai curat și oportunități de finanțare a mediului de afaceri”,a afirmat Costel Fotea.

Potrivit acestuia, Consiliul Județean Galați a reușit să-și mărească bugetul de investiții de peste 120 de ori datorită fondurilor europene, generând noi locuri de muncă și un trai mai bun pentru gălățeni.

„Dezvoltarea Galațiului merge și mai departe cu fapte, nu cu vorbe. Haideți să continuăm pe drumul european, cu gândul la toți românii, de aici și de departe”, a subliniat Fotea.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță aprobarea proiectului de reorganizare a Ministerului Energiei. Pe listă sunt reorganizarea profundă, reducerea de 25% a cheltuielilor salariale și economii de peste 10 milioane lei anual.

Ministerul Energiei implementează integral măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, asumate la nivel guvernamental, așa cum a anunțat încă din luna ianuarie. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind reorganizarea instituției a fost aprobat în ședința de guvern de joi, după parcurgerea tuturor pașilor procedurali, și vizează o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai aproape de interesul cetățeanului.

Această reorganizare nu este doar o ajustare tehnică, ci o schimbare de viziune asupra modului în care trebuie să funcționeze instituțiile statului. Într-un context în care presiunile bugetare sunt reale și în creștere, Ministerul Energiei susține că răspunde cu fapte, nu cu promisiuni, devenind un model de responsabilitate și reformă administrativă.

„Am spus că facem reformă și o facem, așa cum am promis. Fără scuze, fără amânări. Reorganizarea Ministerului Energiei este dovada că statul poate să strângă cureaua, exact cum o face fiecare român în vremuri grele. Este o chestiune de bun simț și de respect ca, înainte să cerem cetățenilor și companiilor să facă economii, să dăm acest exemplu dinspre sectorul public. Am redus drastic funcțiile de conducere, cu o treime, am eliminat posturi de execuție și am simplificat structura administrativă. Rezultatul? Un minister mai suplu, mai eficient și mai hotărât să livreze rezultate. Facem economie de peste 10 milioane lei anual și arătăm că performanța în administrație nu înseamnă birocrație, ci responsabilitate”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, România are nevoie de o administrație publică orientată către performanță și eficiență.
„Reorganizarea Ministerului Energiei este un angajament respectat și o dovadă că putem face mai mult cu mai puține resurse, dacă există voință politică și curaj administrativ. Prin aceste măsuri, dovedim că reforma este posibilă și că statul poate deveni mai eficient, fără să afecteze funcționarea sa esențială. Ministerul Energiei va continua să livreze rezultate concrete, în ciuda reducerilor de personal, pentru că ne bazăm pe profesionalismul și implicarea celor care rămân în slujba cetățenilor. Mai mult, am dat ocazia oamenilor performanți să rămână și să fie recunoscuți pentru munca lor. Un funcționar public care nu își face treaba generează frustrare și demotivare în rândul colegilor săi care vor să performeze. De aceea, sunt convins că vom reuși să facem, ca minister, mai mult bine cu mai puține resurse. Menționez și ca Ministerul Energiei era, chiar dinainte de această reorganizare, unul dintre cele mai suple ministere din arcul guvernamental. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la efortul de reorganizare, deloc simplu în contextul actual, precum și Prim-ministrului interimar Cătălin Predoiu, care a aprobat astăzi în ședința de guvern propunerea noastră de act normativ,” a mai spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Reduceri semnificative prin reorganizare: cifre și impact concret
În urma reorganizării, din totalul actual de 393 de posturi, Ministerul Energiei va desființa 91 de poziții, adică o reducere de 23% din personal. Aceasta include:
● 1 post vacant de demnitar (secretar de stat)
● 2 posturi vacante aferente cabinetului acestuia
● 72 de posturi vacante, dintre care:
○ 1 post de înalt funcționar public (secretar general adjunct)
○ 6 posturi de funcții publice de conducere
○ 63 posturi de execuție (funcții publice)
○ 2 posturi de personal contractual de execuție

● 16 posturi ocupate, dintre care:
○ 9 funcții publice de execuție
○ 7 posturi de personal contractual
De la anunțul reorganizării ministerului energiei în luna ianuarie a.c., un număr de alte 24 de persoane au plecat voluntar din cadrul instituției, iar posturile rămase vacante în consecință sunt acum desființate.
Reducerea funcțiilor de conducere este de 35%, iar cheltuielile salariale ale instituției vor scădea cu 25% – ceea ce înseamnă economii de peste 10 milioane de lei anual.
Reorganizarea nu vizează doar reducerea de posturi, ci și optimizarea activității interne. Structurile administrative redundante au fost eliminate, iar procesele de lucru au fost revizuite pentru a crește eficiența și transparența, a precizat Ministerul Energiei.

Reprezentanții Administrației Apele Române anunță că în perioada 6-9 mai vor fi deschise ofertele pentru închirierea a 77 de sectoare de plajă în stațiunile Mamaia, Constanța, Agigea, Eforie Nord și Eforie Sud, pentru următorii 10 ani. Cele mai multe solicitări vizează plajele din Eforie.

În urma organizării de către Administrația Națională Apele Române a celei de-a doua proceduri de licitație publică privind închirierea a 77 de suprafețe de plajă pentru sezoanele estivale 2025–2034 (următorii 10 ani), s-au depus 187 de oferte. În perioada 6-9 mai, va avea loc deschiderea ofertelor conform calendarului procedural.

Subsectoarele de plajă sunt situate în stațiunile Mamaia, Constanța, Agigea, Eforie Nord și Eforie Sud, cele mai multe oferte fiind depuse pentru stațiunile Eforie Nord și Eforie Sud.
Printre criteriile de evaluare a ofertelor s-a numărat prețul oferit – 40%, capacitatea economico-financiară – 10%, protecția mediului înconjurător – 10% și condițiile specifice impuse de natura bunului închiriat – 40%.
Pentru sectoarele/subsectoarele în cazul cărora, în cadrul primei proceduri de licitație, nu s-au depus oferte / a fost depusă o singură ofertă / nu s-au depus minim două oferte valabile sau procedura a fost anulată, se va organiza o nouă procedură de licitație.

Suprafaţa sectorului/subsectorului de plajă folosită pentru închirierea şezlongurilor şi umbrelelor în suport fix va fi de maximum 70% din suprafaţa totală închiriată, diferenţa reprezentând-o zona destinată plajei pe nisip. La dimensionare nu se vor lua în calcul spaţiile destinate amplasării altor dotări de pe plajă. Restul de 30% este alocat obligatoriu plajei libere, accesibile publicului, fără includerea altor dotări sau construcții temporare.

Respectarea acestei prevederi de către operatorii de plajă are caracter obligatoriu fiind prevăzută contractual și urmând să fie montorizată atent în toată perioada de desfășurare a sezonului estival, anunță Apele Române .
În total, Administrația Națională „Apele Române” a scos la licitație, în acest an, un total de 160 de subsectoare de plajă, cu o suprafață cumulată de 133,85 hectare, pentru a fi închiriate în perioada 2025–2034 (următorii 10 ani). În prima procedură de licitație care a vizat scoaterea la închiriere a 83 de subsectoare, au fost adjudecate 57, adică echivalentul a 49 de hectare, majoritatea fiind situate în stațiunea Mamaia.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – Patriot. Anunțul a fost făcut marți, 29 aprilie. Noul sistem îl va înlocui pe cel donat Ucrainei în luna septembrie 2024.

Conducerea MApN salută decizia Departamentului de Stat al SUA de a aproba vânzarea către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT, prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales (FMS) și notificarea, în acest sens, a Congresului SUA, conform procedurilor standard americane.

Costul estimat pentru acest sistem, compus dintr-un set radar AN/MPQ-65, în varianta modernizată față de cea donată, două stații de lansare M903 și o stație de control lansare, este de 262 de milioane de dolari. Conform legislației americane, Congresul SUA a fost notificat cu o valoare inițială mai mare, de aproximativ 280 de milioane de dolari, transmite Ministerul Apărării.

Sistemul va fi achiziționat prin intermediul unor fonduri externe nerambursabile, asigurate de un grup de țări aliate, precum și prin intermediul Inițiativei Immediate Action on Air Defence, în vederea refacerii deficitului de capabilitate generat de donație.

Sistemul Patriot poate detecta și doborî o gamă largă de platforme aeriene și rachete balistice, iar această achiziție va consolida capacitatea României de a descuraja agresiunea în regiunea Mării Negre.
Programul de achiziție a șapte sisteme de rachete sol-aer Patriot a fost inițiat prin Legea nr. 222/2017. Primul sistem a fost recepționat în anul 2020. În perioada 2021-2023 au fost recepționate echipamentele majore pentru celelalte trei sisteme din prima etapă a programului. Pentru sistemele din etapa a II-a (trei sisteme), pentru care România a semnat contractul de achiziție la finalul anului 2023, Guvernul SUA a lansat deja comanda către compania Raytheon pentru începerea producției de radare, stații de lansare, sisteme de comandă și control și rachete.
Pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina și, ulterior, pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol prin cumpărarea altuia pentru Armata României a fost adoptat, în luna septembrie a anului trecut, un nou act normativ, a precizat MApN.

Președintele interimar Ilie Bolojan a trimis un mesaj la împlinirea a 20 de ani de la semnarea tratatului de aderare a României la UE. Să ne concentrăm pe consolidarea acestui parcurs, a spus Bolojan.

Mesajul a fost trimis vineri, 25 aprilie, pe platforma X.
„Astăzi marcăm 20 de ani de la semnarea, pe 25 aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un moment-cheie care a deschis drumul integrării noastre, concretizate în 2007. E o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm pe consolidarea acestui parcurs, pentru un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți cetățenii României”, a declarat Ilie Bolojan.
Pe 25 aprilie 2005, reprezentanții României au semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. România a devenit oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.

Consiliul Județean Galați a aprobat, într-o ședință extraordinară, indicatorii pentru construirea unui ”Centru Integrat de Îngrijiri Paliative”, prin intermediul căruia pacienții grav bolnavi să beneficieze de suport medical pentru ameliorarea simptomelor afecțiunilor de care suferă, dar și de suport fizic și emoțional.

”Astăzi am făcut un pas extrem de important pentru a avea, la Galați, servicii medicale de paliație, menite să ușureze suferința pacienților afectați de boli grave, unele incurabile, precum cancerul în forme foarte avansate.Este un proiect de suflet în primul rând, pentru că sunt tot mai mulți oameni care suferă de cancer în forme tot mai grave. Acest centru vine să completeze serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Clinic de Urgență ”Sf.Ap.Andrei” din Galați. În prezent, secția de Oncologie dispune doar de 10 paturi pe partea de paleație, iar cererea pentru astfel de servicii medicale este foarte mare. Această nou unitate medicală vine să răspundă acestor necesități”, a arătat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Noul centru va funcționa într-o clădire cu patru etaje, dotată cu cele mai moderne echipamente și circuite medicale disponibile în prezent în domeniul paliației. 

Vor fi saloane pentru două sau trei persoane (în total va fi o unitate cu 50 de paturi), dar și cabinete medicale, saloane pentru kinetoterapie, consiliere psihologică, săli de tratament, sală de socializare, săli de așteptare etc. 

De asemenea, în total, vor fi peste 1000 de echipamente medicale, specifice serviciilor de paliație, cu care vom dota acest centru.

”Această investiție va avea o valoare totală de aproape 28 milioane de lei. Am reușit să găsim o sursă de finanțare din fonduri europene, dar nu suficientă pentru un astfel de centru. Totuși, pentru că ținem foarte mult la acest proiect, vom atrage 12,5 milioane de lei prin Programul Sănătate, iar diferența de aproximativ 15,5 milioane de lei o vom completa din bugetul propriu al Consiliului Județean Galați.

De asemenea, pentru a accelera lucrurile, încă de săptămâna viitoare vom lansa cu clauză suspensivă licitația publică pentru construirea noii unități medicale, astfel încât, până la sfârșitul acestui an, să reușim demararea efectivă a lucrărilor”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut lui Victor Ponta să se retragă din cursa electorală după dezvăluirile legate de inundațiile din 2014. „Joaca de-a suveranismul nu mai ține... retrage-te”, a solicitat Ciolacu.

Solicitarea lui Marcel Ciolacu a fost făcută după ce Victor Ponta a recunoscut că atunci când era premier a luat decizia de a inunda mai multe sate românești pentru a salva Belgradul de inundații.

„Când ești prim-ministru sunt multe momente în care ești nevoit să iei decizii grele. Dar ele nu trebuie ascunse niciodată de proprii cetățeni. Să recunoști senin – după ani de zile! - că ai fost de acord, în calitate de prim-ministru al României, să inunzi sate românești pentru a salva orașe străine și să te lauzi că, drept recompensă, ai primit cetățenia altui stat, e clar că joaca de-a suveranismul nu mai ține”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.

Premierul i-a cerut lui Victor Ponta să se retragă din cursa electorală pentru alegerile prezidențiale.
„Orice scuză ai invoca, fiecare cetățean al acestei țări așteaptă de la un demnitar - fie el președinte, premier sau orice altceva, să-și apere propria țară și proprii cetățeni! În niciun caz nu te mai crede nimeni că ești suveranist și că mori cu toți de gât pentru poporul și țara ta! Victor, ia măcar acum o decizie înțeleaptă! Retrage-te din cursă ! Niciun pesedist nu îl vrea pe Nicușor Dan președinte! Răscumpără-ți măcar în al doisprezecelea ceas imensa greșeală făcută atunci! Pune măcar acum România, cu adevărat, pe primul loc”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministerul Apărării Naționale susține că România nu a primit nicio informare de la SUA privind o eventuală retragere a militarilor americani. Surse americane au sugerat că 10.000 de militari ar putea fi retrași din România și Polonia.

„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, a transmis MApN.
Potrivit ministerului, relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
„Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată”, a mai comunicat MApN.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați. Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații, mai scrie în comunicatul părții române. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM.

„Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA. În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate. România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante”, a adăugat MApN.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că „va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”.

USR cere clarificări urgente de la Ministerul Apărării privind transferul companiilor din industria de apărare. Românii și partenerii noștri merită transparență, susțin reprezentanții partidului aflat în opoziție.

Senatorul USR Sorin Șipoș, membru în Comisia pentru apărare din Senat, solicită public ministrului Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, să explice stadiul și temeiul deciziei privind transferul companiilor din industria națională de apărare de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării, în contextul în care „Guvernul și Președinția se contrazic flagrant pe acest subiect”.

Într-o interpelare oficială, Sorin Șipoș atrage atenția că România are nevoie, mai mult ca oricând, de coerență în strategia de apărare.

„Industria națională de apărare are nevoie de un cadru clar și eficient de guvernanță, capabil să răspundă rapid nevoilor Armatei Române. În acest context, Ministerul Apărării are obligația să vină cu explicații clare privind reformarea managementului companiilor de apărare și planurile pentru consolidarea capacităților militare în zona Mării Negre”, declarǎ senatorul USR Sorin Şipoș.
USR susține că președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat recent transferul unor companii de la Ministerul Economiei către MApN, în timp ce ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat public că nu are cunoștință de nicio astfel de inițiativă.
Concluzia USR este că informațiile contradictorii transmise de oficiali de rang înalt afectează grav încrederea publicului și a aliaților noștri din NATO. Ca urmare USR cere Ministerului Apărării să răspundă clar la următoarele întrebări:
– Există într-adevăr această intenție de transfer?
– Care este lista exactă a companiilor vizate?
– Ce criterii au fost folosite pentru selecție?
– Care este calendarul estimat pentru implementare?