Ministerul Afacerilor Interne a semnat contracte și acorduri-cadru în valoare totală de peste 973 de milioane de euro, prin programul european SAFE, pentru modernizarea capacităților de intervenție, mobilitate și protecție civilă.

Potrivit unui comunicat al instituției, investițiile vizează consolidarea capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale precum mobilitatea militară, managementul victimelor multiple, protecția CBRNe (chimică, biologică, radiologică, nucleară și explozivă), evacuarea în masă, intervenția aeriană și navală, comunicațiile critice și securitatea informatică.

Cea mai mare parte a fondurilor, peste 431 de milioane de euro, este alocată managementului victimelor multiple și protecției CBRNe. Alte peste 292 de milioane de euro vor fi utilizate pentru gestionarea evacuărilor în masă, iar peste 121 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de comunicații. Totodată, peste 115 milioane de euro sunt destinate achiziției de autospeciale, iar peste 10 milioane de euro proiectelor de mobilitate militară.
Printre cele mai importante contracte semnate se numără achiziția a două aeronave tactice Leonardo C-27J Spartan NG, în valoare de 245 de milioane de euro, a 12 elicoptere Airbus, pentru peste 280 de milioane de euro, precum și a unui simulator modern de zbor, evaluat la peste 43 de milioane de euro. Echipamentele vor fi utilizate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

În domeniul mobilității, MAI a contractat achiziția a 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze cu 8+1 locuri, furnizate de Grupul Renault, în baza unui contract de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, vor fi achiziționate 10 autospeciale blindate de transport și 110 vehicule destinate intervențiilor în cazul incidentelor cu victime multiple.
Reprezentanții ministerului susțin că investițiile contribuie la creșterea capacității de răspuns în situații de urgență și la consolidarea rezilienței instituționale în contextul provocărilor actuale de securitate.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri că Armata României nu a putut doborî drona rusească de tip Geran-2 care a căzut în municipiul Galați, deoarece interceptarea acesteia ar fi putut provoca pagube mai mari în zona urbană sau ar fi riscat extinderea incidentului în afara teritoriului României.

„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina”, a transmis Miruță într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit ministrului interimar, Ministerul Apărării Naționale a ridicat de la sol două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, acestea fiind sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române.
Miruță a precizat că, după incident, a informat atât președintele României, cât și aliații NATO. El a anunțat că a avut o discuție telefonică și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti-dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a afirmat ministrul.

Acesta a adăugat că România lucrează împreună cu aliații la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic și a subliniat necesitatea achiziției unor noi sisteme de apărare antiaeriană.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol”, a transmis Miruță, susținând că actuala conducere a ministerului a continuat programele de înzestrare militară și că România are acum, prin programul SAFE, opt sisteme de apărare antidronă în procedură de achiziție.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc cu 10 etaje din Galați, provocând o explozie și un incendiu. Două persoane au suferit răni ușoare și au fost transportate la spital pentru investigații. Locatarii imobilului au fost evacuați după incident.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare pentru construirea unui nou Ambulatoriu la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, investiția fiind estimată la aproximativ 44 de milioane de lei.
Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Sănătate 2021–2027 și presupune construirea de la zero a unei clădiri moderne, complet echipate, destinată acordării serviciilor medicale în regim ambulatoriu pentru peste 120.000 de locuitori din Tecuci și localitățile limitrofe.

Potrivit autorităților județene, noul ambulatoriu va avea o suprafață desfășurată de aproximativ 2.700 de metri pătrați și va include 49 de cabinete medicale pentru specialități precum Pediatrie, Chirurgie generală, Cardiologie, Ortopedie, Dermatologie, Diabet, Obstetrică-Ginecologie, Neurologie, Gastroenterologie și Oftalmologie.

Unitatea medicală va fi dotată cu peste 300 de echipamente și aparate medicale moderne, printre care aparate digitale de radiologie, ecografe performante, analizatoare automate de imunologie și echipamente pentru intervenții minore.
Proiectul include și măsuri pentru eficiență energetică, precum instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare pentru apă caldă, sisteme de ventilare cu recuperare de căldură și monitorizare inteligentă a consumurilor.
„Astăzi am semnat contractul de finanțare pentru construirea unui nou Ambulatoriu la Spitalul «Anton Cincu» din Tecuci — un proiect esențial pentru sănătatea celor peste 120.000 de oameni din municipiu și din localitățile din jur”, a declarat Costel Fotea.
În paralel cu aprobarea finanțării, a fost derulată și procedura de licitație, iar lucrările ar urma să înceapă cel târziu în luna noiembrie, potrivit reprezentanților Consiliului Județean Galați.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi lansarea unui nou pachet de reformă în sistemul medical, care prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor, organizarea mai flexibilă a acestora și o nouă metodologie de repartizare a paturilor la nivel județean.

Reforma este construită pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce modificări majore în funcționarea sistemului sanitar.
Principala schimbare vizează finanțarea spitalelor. Potrivit Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unitățile medicale vor fi finanțate în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, fără a se mai ține cont de numărul de paturi existente.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.
Noul mecanism elimină sistemul prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate medicală intensă și cazuri complexe.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că măsura va stimula spitalele să trateze mai mulți pacienți și să crească eficiența serviciilor medicale.
În paralel, Ministerul Sănătății va adopta alte două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secțiile spitalicești vor putea fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent.

De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite o distribuție mai echilibrată a resurselor medicale, în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea asupra serviciilor de sănătate.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după aplicarea noii metodologii, 98,19% dintre spitale vor beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025.
Ministrul interimar al Sănătății a precizat că măsurile nu vor afecta calitatea serviciilor medicale și nici accesul pacienților la îngrijire, ci urmăresc crearea unui sistem medical mai eficient și mai adaptat nevoilor populației.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, joi, condamnarea lui Mario Iorgulescu la 8 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul accidentului rutier mortal produs în 2019.

Instanța supremă a contopit mai multe pedepse primite de acesta: 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă, 2 ani pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru complicitate la lipsire de libertate într-un alt dosar.

„Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (...), urmând ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 8 luni închisoare”, se arată în minuta deciziei pronunțate de ÎCCJ.

Totodată, instanța a dispus interzicerea, pentru o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei, a mai multor drepturi, printre care dreptul de a conduce vehicule și dreptul de a ocupa funcții publice.

Dosarul are la bază accidentul rutier produs în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2019. Potrivit anchetatorilor, Mario Iorgulescu conducea în București cu viteze de peste 140 km/h, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei. Acesta ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului și a intrat în coliziune frontală cu un alt autoturism, al cărui șofer a murit pe loc.

După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat în Italia și nu a fost audiat direct de procurori sau judecători pe parcursul procesului.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea viitorului premier și formarea Guvernului.
Întrebat, într-o conferință de presă, când crede că va exista o variantă de premier din partea șefului statului și dacă ar putea avea loc noi negocieri la Cotroceni, liderul social-democrat a afirmat că acest scenariu este foarte probabil.

„Cred că da. Cred că va mai fi o rundă de negocieri. Nu avem în acest moment, cum să spun, o adresă de la administrația prezidențială cum că s-ar relua”, a declarat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a precizat că, din punctul său de vedere, consultările desfășurate în această săptămână au avut rolul de a clarifica pozițiile și condițiile fiecărui partid implicat în negocieri.

„Eu, cum am perceput discuțiile și consultările din această săptămână, am mai spus. Mie mi s-a părut că domnul președinte și echipa domniei sale au strâns constrângerile pe care le are fiecare partid, adică acele linii roșii și încearcă să găsească o soluție pe care probabil o să o propună la runda a doua de consultări”, a afirmat liderul PSD.

Sorin Grindeanu a adăugat că se așteaptă ca următoarea etapă a negocierilor să vină și cu o propunere concretă privind formula de guvernare și viitorul premier.
„De aceea mă aștept să existe această a doua rundă”, a mai spus liderul social-democrat.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) își exprimă „profunda îngrijorare” față de direcția anunțată de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026, susținând că măsurile propuse riscă să limiteze opțiunile consumatorilor și să afecteze concurența din piața auto.

Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții APIA afirmă că organizația nu a fost consultată în procesul de elaborare a modificărilor, deși a transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic”, transmite asociația.
APIA critică și nivelul bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, respectiv 300 de milioane de lei, considerând că suma este insuficientă pentru susținerea reînnoirii parcului auto și a tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Reprezentanții industriei auto arată că evaluarea programului trebuie raportată la dimensiunea bugetelor din anii anteriori, când alocările inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei.
Potrivit APIA, reducerea finanțării afectează direct consumatorii, într-un context în care accesul la autoturisme mai sigure și mai puțin poluante ar trebui încurajat.

Asociația critică și intenția anunțată de Ministerul Mediului de a susține exclusiv vehiculele „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.

„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană”, susține APIA, care afirmă că nu există în prezent o definiție europeană clară aplicabilă Programului Rabla pentru aceste criterii.
Organizația consideră că eventualele restricții bazate pe locul producției ar putea genera discriminare între operatorii economici și ar crea impredictibilitate într-o industrie care are nevoie de reguli stabile și aplicate uniform.
„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre”, se mai arată în comunicat.
APIA solicită organizarea urgentă a unui dialog transparent cu întreaga industrie auto, eliminarea criteriilor considerate discriminatorii și fundamentarea Programului Rabla pe criterii economice și juridice clare.
Asociația subliniază că rolul programului ar trebui să fie accelerarea reînnoirii parcului auto și reducerea emisiilor, „nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor”.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând existența unor întâlniri și schimburi de corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, despre care susține că nu au fost suficient transparentizate public.

Potrivit unui comunicat transmis joi, sindicaliștii acuză că cei doi membri ai Guvernului ar fi folosit autoritatea funcției pentru a facilita „culoare instituționale” în beneficiul unui operator privat.
SAALG afirmă că discuțiile cu grupul Schwarz și divizia sa tehnologică, Schwarz Digits, ar fi vizat mai multe instituții ale statului român, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Explicațiile oficiale potrivit cărora demersurile ar fi avut un caracter „exploratoriu” sunt considerate insuficiente de sindicat.

„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
Sindicatul invocă prevederile Legii nr. 49/2025, conform cărora membrii Guvernului au obligația de a înregistra în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile programate trebuie publicate cu minimum două zile înainte, iar cele neplanificate, în termen de două zile după desfășurare.

Reprezentanții SAALG solicită clarificări publice privind respectarea acestor obligații și cer indicarea înregistrărilor existente în RUTI.
Sindicatul semnalează și o posibilă problemă de natură administrativă și instituțională. Actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a ocupat anterior funcția de consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Potrivit SAALG, numirea acestuia la conducerea ADR ar fi fost susținută atât de ministrul Economiei, cât și de vicepremier.

„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține sindicatul.
În același comunicat este menționat și programul SAFE, prin care România ar urma să acceseze peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. SAALG face referire la informații apărute în presă potrivit cărora șase dintre cele 15 contracte aferente programului ar putea reveni grupului german Rheinmetall.

Sindicatul cere clarificări suplimentare privind relațiile dintre oficiali guvernamentali și grupuri private germane, inclusiv în ceea ce privește schimburile de e-mailuri și eventualele conexiuni cu proiecte de digitalizare și achiziții publice.
SAALG solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor referitoare la contactele cu grupul Schwarz, verificarea situației de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de proiecte de digitalizare, cloud și achiziții publice.
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat președintele SAALG, Noni-Emil Iordache.

PSD îl somează pe premierul demis și pe miniștrii interimari să oprească ceea ce social-democrații descriu drept „o operațiune de instalare a apropiaților politici în funcții-cheie din instituțiile publice”, realizată fără concurs și în absența unui guvern cu mandat deplin.

Formațiunea susține că mai multe numiri recente ar fi fost făcute „pe criterii de loialitate personală sau politică”, fără respectarea principiilor de competență și transparență. PSD avertizează că aceste decizii ar urma să fie invalidate imediat după instalarea unui nou Executiv.

„Așa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu șoferi, muzicieni rock și cofetari instalați în funcții de prefect și nici prin împânzirea structurilor guvernamentale cu un alai de pile și relații”, se arată în comunicatul PSD.

Social-democrații fac referire la numiri din instituții precum Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Administrația Națională „Apele Române”, dar și la numirile de prefecți din județe precum Neamț, Maramureș și Vaslui, pe care le consideră exemple ale „lipsei de profesionalism” în procesul de selecție.

Totodată, PSD îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan de „inconsecvență politică”, susținând că acesta și reprezentanți ai PNL ar fi rămas în funcții guvernamentale deși partidul ar fi decis intrarea în opoziție, în contextul adoptării unei moțiuni de cenzură.

Social-democrații mai afirmă că, înainte de inițierea demersului parlamentar pentru schimbarea Guvernului, și-au retras propriii reprezentanți din funcțiile politice din Executiv