Peste 100 de persoane din România, Republica Moldova și Serbia participă la cea de-a VIII-a ediție a Concursului Internațional de Pescuit Sportiv pentru Persoane cu Deficiențe de Vedere, desfășurat la Complexul de Agrement Balta Zătun din județul Galați.

Evenimentul, considerat o premieră în România în domeniul sportului adaptat pentru nevăzători, reunește concurenți și însoțitori din mai multe țări și promovează incluziunea socială prin activități sportive și recreative.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat la deschiderea competiției că amploarea participării demonstrează dezvoltarea constantă a evenimentului și impactul său dincolo de granițele țării.

Potrivit acestuia, participanții reprezintă exemple de curaj, ambiție și perseverență, iar concursul transmite mesajul că limitele pot fi depășite prin voință și implicare.
Consiliul Județean Galați susține competiția în parteneriat cu Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Galați, colaborare care se desfășoară de mai mulți ani și are ca obiectiv promovarea accesului egal la activități sportive și sociale pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

La finalul competiției vor fi acordate premii pentru ocupanții locurilor I, II și III, precum și distincții pentru cea mai mare captură și pentru cel mai tânăr participant.
Organizatorii apreciază că evenimentul contribuie la creșterea vizibilității sportului adaptat și la consolidarea unei comunități bazate pe solidaritate, respect și incluziune.

Deputatul Viorica Sandu a declarat, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, că propunerea legislativă privind Programul național „Viața la țară” ar putea contribui la dezvoltarea agroturismului și la valorificarea patrimoniului rural, prin crearea unei platforme digitale naționale care să conecteze gospodăriile, fermele și producătorii locali cu turiștii.

„Sunt familii care vor să le arate copiilor cum se trăia odinioară la sat, iubitori de natură care caută liniște și produse curate, dar și persoane interesate să descopere activitățile agricole autentice – de la stână și prepararea brânzeturilor, până la producerea pălincii sau a altor produse tradiționale”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a subliniat că aceste activități există deja și sunt apreciate, însă până acum a lipsit un mecanism coerent care să conecteze oferta din mediul rural cu potențialii vizitatori și turiști.

Prin Programul național „Viața la țară” se propune crearea unui cadru instituțional și digital prin care gospodăriile, fermele și producătorii locali să poată fi identificați și promovați printr-o platformă națională, bazată pe date colectate la nivel local.

Inițiatorii susțin că această platformă ar urma să faciliteze întâlnirea dintre cerere și ofertă, oferind noi oportunități de dezvoltare comunităților rurale și sprijinind în același timp turismul rural și sectorul HoReCa.

„Este un proiect care susține nu doar agricultura, ci și turismul rural, producătorii locali, tradițiile românești și sectorul HoReCa. În același timp, contribuie la păstrarea identității satului românesc și la crearea unor surse suplimentare de venit pentru familiile din mediul rural”, a mai transmis deputatul PSD.

În viziunea inițiativei legislative, viitorul satului românesc ar trebui construit prin valorificarea elementelor autentice – oamenii, tradițiile și legătura cu pământul –, considerate resurse esențiale pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural.

„Cred că viitorul satului românesc se construiește valorificând ceea ce are mai autentic și mai valoros: oamenii, tradițiile și legătura cu pământul”, a transmis Viorica Sandu.

Tensiunile politice cresc în contextul negocierilor pentru formarea noului Guvern. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa PNL, acuzând liberalii că blochează instalarea unui nou Executiv și că mențin un discurs constant anti-PSD.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Grindeanu a susținut că România are nevoie urgentă de un guvern capabil să ia decizii economice importante pentru creșterea puterii de cumpărare, susținerea investițiilor și reducerea poverii fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii.

Liderul social-democrat a criticat ceea ce a numit „o mascaradă politică” și a afirmat că unele partide au rămas la putere în ultimii ani fără să câștige alegeri. Totodată, el a transmis un mesaj direct către PNL: „Se poate și fără voi! De la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant, toți plecați acasă!”.

Declarațiile vin în contextul consultărilor pentru formarea unui nou Executiv, după ce premierul desemnat, Eugen Tomac, a început discuțiile cu principalele partide parlamentare.
PNL, PSD, USR și UDMR au anunțat că vor analiza programul de guvernare propus înainte de a lua o decizie privind susținerea viitorului Cabinet. Votul de învestire este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.

Platforma e-Licitații ANAF, lansată la finalul lunii martie, a generat încasări de peste 18 milioane de lei la bugetul de stat în primele două luni de funcționare, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Potrivit instituției, din 30 martie și până în prezent au fost obținute încasări directe de 15,3 milioane de lei din licitațiile desfășurate online. Alte peste 3 milioane de lei au fost recuperate după ce contribuabilii și-au achitat integral obligațiile fiscale restante în urma publicării bunurilor pe platformă, înainte de finalizarea procedurilor de executare silită.

În total, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% mai mari decât cele de pornire.
„e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Datele prezentate de minister arată că platforma a înregistrat până acum 1.727.885 de vizitatori unici și peste 70 de milioane de accesări.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că noul sistem extinde accesul publicului la procedurile de valorificare a bunurilor sechestrate și permite participarea unui număr mai mare de persoane interesate, indiferent de localitatea în care se află.
Potrivit instituției, creșterea vizibilității anunțurilor și a concurenței între participanți contribuie la obținerea unor prețuri mai bune pentru bunurile valorificate și la sporirea transparenței procedurilor de executare silită.

Premierul desemnat Eugen Tomac a prezentat luni primele nume luate în calcul pentru viitorul Guvern tehnocrat, precizând că procesul de selecție a miniștrilor este încă în desfășurare și că pentru fiecare portofoliu analizează mai multe variante.

Tomac a declarat că obiectivul său este formarea unei echipe de profesioniști capabili să preia rapid responsabilitățile guvernării.

„Încerc să aduc o echipă de profesioniști pentru că țara are nevoie în momentul de față de oameni foarte bine pregătiți care știu ce au de făcut din a doua zi”, a afirmat premierul desemnat.
Acesta a precizat că lista finală a Cabinetului nu este încă definitivată. „Pentru fiecare minister vreau să am cel puțin două-trei propuneri”, a explicat Tomac, adăugând că discuțiile pentru completarea formulei guvernamentale vor continua în următoarele zile.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Externe, Tomac a anunțat că are în vedere nume cu experiență diplomatică la nivel înalt. El l-a menționat pe actualul secretar de stat Luca Niculescu, despre care a spus că a contribuit la promovarea obiectivelor strategice ale României, inclusiv procesul de aderare la OCDE. De asemenea, premierul desemnat a precizat că ambasadorul României la NATO, Dănuț Neculăescu, și-a exprimat disponibilitatea de a prelua portofoliul Externelor.

Pentru alte ministere, Tomac a anunțat că îi propune pe profesorul Adrian Papahagi la conducerea Ministerului Culturii și pe sociologul Vladimir Ionaș la Ministerul Dezvoltării.

„Doar pentru o parte din membrii viitorului cabinet lucrurile s-au încheiat în ceea ce privește discuțiile. Pentru câteva ministere urmează ca azi și mâine, cel târziu miercuri, să finalizez formula de cabinet”, a declarat acesta după consultările purtate cu reprezentanții Partidului Național Liberal.
Premierul desemnat a început luni negocierile cu formațiunile parlamentare în vederea obținerii unei majorități care să susțină învestirea Guvernului în Parlament.
Potrivit unor surse politice, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume:
Vicepremier – Radu Burnete;
Vicepremier și ministru al Educației – Sorin Costreie;
Ministrul Afacerilor Externe – Luca Niculescu;
Ministrul Apărării Naționale – Mihnea Motoc;
Ministrul Dezvoltării – Vladimir Ionaș;
Ministrul Finanțelor – o propunere din zona Băncii Naționale a României sau economistul Bogdan Glăvan;
Ministrul Transporturilor – Ionuț Laurențiu Mașala;
Ministrul Energiei – Sorin Elisei;
Ministrul Muncii – Diana Morar;
Ministrul Agriculturii – Nicolae Istudor;
Ministrul Mediului – Teodor Dulceață;
Ministrul Culturii – Adrian Papahagi;
Ministrul Justiției – Cosmin Alexandru Soare-Filatov.
Componența finală a Guvernului urmează să fie prezentată după încheierea negocierilor politice și validarea candidaturilor pentru portofoliile rămase vacante.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat luni că liberalii vor decide la mijlocul acestei săptămâni dacă vor susține în Parlament Guvernul pe care încearcă să îl formeze premierul desemnat Eugen Tomac.
Declarația a fost făcută după întâlnirea dintre conducerea Partidului Național Liberal și premierul desemnat, desfășurată la sediul formațiunii.

„Am spus lucrurile direct, fără ocolișuri”, a declarat Ilie Bolojan la finalul discuțiilor.

Liderul liberal a precizat că membrii grupurilor parlamentare ale PNL vor fi informați luni cu privire la concluziile întâlnirii, urmând ca decizia oficială privind susținerea sau respingerea viitorului Cabinet să fie luată în cadrul unei reuniuni a Biroului Național.

„La mijlocul acestei săptămâni, miercuri sau joi, vom convoca Biroul Național pentru a lua o decizie”, a transmis Bolojan.

Președintele PNL a reiterat poziția formațiunii potrivit căreia un executiv fără o susținere politică clară nu poate asigura stabilitatea necesară pentru implementarea reformelor.

„Am prezentat perspectiva noastră. Un astfel de guvern care nu se bazează pe o susținere politică explicită nu este o soluție pentru România (...) nu poate duce la capăt reforma de care are nevoie România”, a afirmat liderul liberal.
Întâlnirea face parte din seria consultărilor începute de premierul desemnat Eugen Tomac cu partidele parlamentare, în vederea obținerii sprijinului necesar pentru învestirea noului Guvern.
Tomac urmează să continue negocierile cu reprezentanții formațiunilor parlamentare și în cursul zilei de marți.

Contractele de muncă part-time ar urma să fie impozitate în funcție de venitul efectiv realizat începând cu 1 ianuarie 2027, după ce proiectul de lege care elimină actuala supraimpozitare a primit aviz favorabil în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.

Anunțul a fost făcut de deputata PNL Raluca Turcan, inițiatoarea proiectului, care a precizat că actul normativ urmează să fie supus votului final în plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.
Potrivit proiectului, contribuțiile și taxele aferente contractelor cu timp parțial vor fi calculate la nivelul veniturilor efectiv obținute de angajați, și nu raportat la salariul minim pe economie, așa cum prevede legislația actuală în anumite situații.

Raluca Turcan susține că măsura va contribui la stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, în condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în această categorie la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit parlamentarului liberal, contractele de muncă part-time reprezintă un instrument important pentru integrarea pe piața muncii a tinerilor, studenților, persoanelor aflate în reconversie profesională sau a celor care nu pot lucra cu normă întreagă.
Turcan a arătat că doar 2,9% dintre contractele de muncă din România sunt cu timp parțial, comparativ cu media Uniunii Europene de 17,1%, susținând că actualul regim fiscal descurajează utilizarea acestui tip de contracte.
Proiectul legislativ urmează să intre în dezbaterea și votul final al Camerei Deputaților. Dacă va fi adoptat, noile prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Guvernul României a aprobat un memorandum care prevede majorarea cheltuielilor salariale și suplimentarea personalului în cadrul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR S.A.), în contextul extinderii proiectelor de infrastructură rutieră.

Documentul prevede creșterea cheltuielilor de natură salarială față de nivelul realizat în 2025, ocuparea posturilor vacante existente la finalul anului 2025, precum și suplimentarea organigramei cu 66 de posturi noi.
Potrivit actului aprobat, vor fi ocupate și nouă posturi vacante, măsurile fiind motivate de necesitatea consolidării capacității administrative și tehnice a companiei.

Executivul susține că decizia are ca obiectiv susținerea implementării proiectelor de investiții în infrastructura rutieră și asigurarea resurselor umane necesare pentru derularea eficientă a programelor aflate în desfășurare.
Memorandumul include și prevederi privind exceptarea CNIR de la anumite limitări privind cheltuielile de personal, în conformitate cu legislația în vigoare.

Măsurile vin în contextul intensificării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivel național și al nevoii de accelerare a implementării acestora.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, în încercarea de a pune capăt crizei politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Anunțul a fost făcut la Palatul Cotroceni, după mai multe săptămâni de consultări și negocieri cu partidele parlamentare. Șeful statului a declarat că actualul context politic impune identificarea unei soluții care să permită formarea rapidă a unui nou Executiv și depășirea blocajului instituțional.

„Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul din poziția de prim-ministru”, a anunțat președintele.
Premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a negocia o majoritate parlamentară, pentru a alcătui lista miniștrilor și pentru a prezenta programul de guvernare în Parlament, unde va avea nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestirea noului Cabinet.

Desemnarea lui Tomac vine într-un context politic complicat, în condițiile în care niciun bloc politic nu dispune de o majoritate clară. În ultimele săptămâni, numele europarlamentarului a fost vehiculat constant ca variantă favorită pentru Palatul Victoria, însă susținerea parlamentară necesară rămâne incertă.

În declarația sa, Nicușor Dan a susținut că tensiunile dintre partidele care au format coaliția de guvernare în 2025 au afectat capacitatea acestora de a colabora și de a găsi o soluție comună pentru viitorul Executiv. Președintele a afirmat că interesul național trebuie să prevaleze în fața intereselor de partid și a cerut formațiunilor politice să dea dovadă de responsabilitate în perioada următoare.
Eugen Tomac, în vârstă de 44 de ani, este europarlamentar și unul dintre liderii Partidului Mișcarea Populară. El va începe imediat consultările cu formațiunile parlamentare pentru identificarea unei majorități care să permită instalarea noului Guvern.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că Uniunea Europeană are nevoie de investiții masive pentru a-și recâștiga competitivitatea economică, în contextul tranziției energetice și al diferențelor structurale dintre regiunile blocului comunitar.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Green Transition Forum 6.0, desfășurat la Sofia, unde oficialul european a subliniat că principalul obiectiv al UE rămâne creșterea competitivității.

„Raportul Draghi este clar: Uniunea Europeană are nevoie de 750–800 de miliarde de euro suplimentare anual pentru a-și recâștiga competitivitatea, dintre care aproximativ 450 de miliarde pentru tranziția energetică și 157 de miliarde pentru digitalizare”, a precizat Dan Nica.

Acesta a adăugat că actualul Fond European pentru Competitivitate, estimat la aproximativ 234 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru toate statele membre, este insuficient raportat la necesarul identificat.
Eurodeputatul a atras atenția și asupra diferențelor de preț la energie între regiunile Uniunii Europene, menționând că Sud-Estul Europei continuă să plătească prețuri mai ridicate decât alte zone, în pofida stabilizării recente a pieței.
„Deși prețurile s-au mai temperat, decalajele dintre Sud-Estul și Centrul Europei persistă”, a afirmat Nica.
În opinia sa, soluțiile vizează modernizarea rețelelor energetice, extinderea interconectărilor, o mai bună coordonare regională și aplicarea consecventă a regulilor europene existente.