Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea unui amplu proces de reformă a companiilor de stat, vizând eficientizarea activității acestora și reducerea pierderilor semnificative înregistrate în ultimii ani.

Potrivit șefului Guvernului, România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, multe dintre acestea funcționând ineficient și generând pierderi totale de aproximativ 14 miliarde de lei. „Acești bani ar fi putut fi direcționați către investiții importante pentru cetățeni”, a transmis premierul.

Reforma începe cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din sectoare-cheie precum energie, transporturi și industrie. Acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei.
Planul Guvernului prevede clasificarea companiilor în funcție de importanța strategică și performanța economică. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, vor beneficia de investiții și management profesionist.

Pentru companiile cu rol strategic, precum Avioane Craiova și Romaero, deciziile vor fi fundamentate pe analize și audituri independente, în vederea valorificării potențialului industrial.
Executivul are în vedere și reorganizarea unor entități pentru alinierea la standarde europene, inclusiv CNCIR.
Companiile cu pierderi recurente, precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, vor intra într-un proces de redresare operațională, care va include măsuri de eficientizare și expertiză internațională.

În paralel, Guvernul ia în calcul fuziuni și integrări acolo unde există suprapuneri de activitate, precum în cazul Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret.
Pentru companiile fără perspective viabile, autoritățile propun închiderea treptată și ordonată. Exemplele menționate includ CFR Marfă și Petrotrans, aceasta din urmă aflându-se în faliment încă din 2007.

Totodată, Executivul lucrează la o listă de companii ce ar putea fi listate parțial la bursă, prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, statul urmând să păstreze controlul majoritar. Printre acestea se numără Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Alte companii vizate, precum Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română, ar putea intra în acest proces după îndeplinirea unor condiții prealabile.

Premierul a precizat că acesta este doar primul pas, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie lansat un nou val de evaluări, bazate pe criterii de importanță strategică și situație financiară.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public”, a subliniat Ilie Bolojan.

Un nou tronson de cale ferată modernizată, parte a lotului Lugoj – Timișoara Est, a fost deschis circulației feroviare, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Segmentul recent dat în exploatare are o lungime de aproximativ 9,5 kilometri (8,6 km de linie curentă și 900 de metri în Stația Recaș) și face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul țării.

Potrivit sursei citate, pe acest tronson au fost realizate lucrări complexe, care includ construcția a 10 podețe și 5 poduri, montarea a 7 schimbători de cale tip 60, precum și amenajarea unor peroane – peronul firului II în punctul de oprire Izvin și peroanele liniilor 3-4 din Stația Recaș, acestea urmând să fie finalizate în perioada următoare. De asemenea, au fost instalate și cablate echipamentele tehnice în containerul CE și în sala de relee CED Recaș.
Noul tronson asigură continuitatea firului II, dat în exploatare în 12 februarie 2026, contribuind la extinderea rețelei modernizate la aproximativ 30 de kilometri pe care trenurile circulă deja în condiții îmbunătățite.

Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est face parte din proiectul de reabilitare a liniei feroviare Caransebeș – Arad, componentă a coridorului european Orient/Est-Mediteranean. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Obiectivul principal îl reprezintă modernizarea unei linii de cale ferată de 162 de kilometri, care va deveni dublă, electrificată și echipată cu sisteme moderne de control, permițând circulația trenurilor cu viteze cuprinse între 120 și 160 km/h.

Printre beneficiile așteptate se numără reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar, îmbunătățirea confortului pasagerilor și sporirea capacității de tranzit, inclusiv la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Curtea de Apel București a decis joi, condamnarea definitivă a lui Dragoș Adrian Iorga, fost director executiv în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, într-un dosar de luare de mită și folosirea unor informații care nu erau destinate publicității.

Instanța a respins apelul formulat de fostul oficial și a menținut sentința pronunțată în noiembrie 2025 de Tribunalul București.

Judecătorii au dispus și confiscarea sumei de 75.600 de lei, reprezentând banii primiți de la două subordonate, cărora le-ar fi furnizat răspunsurile la un concurs de promovare organizat în minister.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, Dragoș Adrian Iorga ar fi primit de la cele două funcționare suma totală de 75.600 de lei, în schimbul sprijinului acordat pentru promovarea acestora.

Anchetatorii susțin că fostul director a aranjat concursul de promovare, oferindu-le candidatelor subiectele și răspunsurile, folosindu-se de informații confidențiale la care avea acces în virtutea funcției.

În timpul anchetei, procurorii DNA au efectuat percheziții la domiciliul și biroul acestuia din București, de unde au ridicat mai multe sume de bani și bunuri de valoare: 174.600 de lei, 10.000 de dolari, 11.000 de euro, precum și lingouri de aur cu greutatea totală de 65,2 grame.

Totuși, solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a acestor sume și a lingourilor de aur a fost respinsă încă din primă instanță, soluție menținută și ulterior.

Surse judiciare arată că valoarea totală a mitei reținute în dosar s-ar ridica la aproximativ 750.000 de lei, bani care urmează să fie recuperați în baza dispozițiilor instanței.

România deschide noi direcții de finanțare pentru proiecte energetice strategice prin cooperare cu Export-Import Bank of the United States, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Declarația a fost făcută după întâlnirile purtate la Washington D.C. cu reprezentanți ai Banca Mondială și cu John Jovanovic.

Potrivit ministrului, în contextul presiunilor regionale privind securitatea energetică și costurile energiei, România are nevoie de proiecte mari, cu finanțare solidă și predictibilă, care să poată intra rapid în execuție.

Discuțiile au vizat extinderea cooperării în special în zona proiectelor nucleare, dar și în alte investiții strategice în care componenta americană poate aduce finanțare, tehnologie și capacitate de implementare.
Bogdan Ivan a subliniat că România urmărește parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele energetice în investiții concrete, cu impact direct asupra economiei și securității sistemului energetic.

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a transmis condoleanțe după decesul lui Mircea Lucescu, numindu-l „un simbol al fotbalului românesc și un om valoros care a inspirat prin determinarea sa”.

„Lumea sportului a pierdut astăzi un simbol, un jucător și un antrenor emblematic, iar noi toți un om valoros care ne-a inspirat prin firea sa puternică și determinarea de care constant a dat dovadă. Suntem alături de familia lui și de cei apropiați. Drum lin, Il Luce!”

Mircea Lucescu, una dintre cele mai emblematice figuri ale fotbalului românesc și european, a încetat din viață astăzi. Cariera sa impresionantă a inclus succese ca jucător și ca antrenor, fiind recunoscut pentru profesionalismul său, pasiunea pentru fotbal și influența asupra generațiilor de sportivi.

În aceste momente, mesaje de condoleanțe vin din partea fanilor, colegilor și a comunității sportive. Familia și apropiații primesc sprijinul întregii comunități fotbalistice, care îl va păstra mereu în amintire ca pe un model și un mentor.

Deputata Viorica Sandu a anunțat că a votat în Camera Deputaților legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 privind performanța energetică a clădirilor, însă nu în forma inițială a proiectului. Parlamentarul a subliniat că amendamentele adoptate introduc o perioadă tranzitorie de doi ani, în care autoritățile locale pot continua să acorde sprijin financiar familiilor afectate de închiderea sistemelor centralizate de termoficare.

Actul normativ, care modifică și completează OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (PL-x 299/2025), a stârnit controverse după ce forma inițială prevedea interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili.

„Ce înseamnă acest lucru? Forma inițială a proiectului prevedea foarte clar: interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili. Concret, o autoritate locală poate decide închiderea sistemului centralizat de termoficare, dar NU poate sprijini financiar familiile afectate să își instaleze centrale individuale. Adică statul îți taie serviciul, dar interzice să fii ajutat, te lasă să te descurci singur”, a transmis deputata Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, o astfel de abordare, aplicată rigid, ar fi fost nedreaptă pentru cetățenii din orașele în care sistemele centralizate se închid sau nu mai pot funcționa în condiții normale.

„Am considerat că această abordare, aplicată rigid, este nedreaptă pentru cetățenii din orașele unde sistemele centralizate se închid sau se prăbușesc. De aceea, am susținut și votat amendamentele care introduc o perioadă tranzitorie de 2 ani, în care autoritățile locale pot continua să sprijine familiile afectate”, a explicat parlamentara gălățeană.

Viorica Sandu a dat ca exemplu municipiul Galați, pe care îl consideră un model de bună practică în gestionarea tranziției de la sistemul centralizat de termoficare la soluții individuale.

„La Galați, atunci când administrația locală a decis închiderea sistemului centralizat, primarul Ionuț Pucheanu, împreună cu Consiliul Local, au venit cu o componentă esențială: sprijin financiar direct pentru cetățeni, astfel încât tranziția să fie posibilă. A fost cea mai bună soluție pe termen lung și, mai ales, a fost una coerentă: dacă închizi un sistem, trebuie să ajuți oamenii să treacă la altul”, a declarat deputata.

Aceasta a punctat că exact acest principiu a stat la baza amendamentelor susținute în Parlament.

„Exact acest principiu l-am susținut și astăzi. Amendamentele adoptate nu rezolvă toate problemele, dar evită o situație profund incorectă: orașe întregi lăsate fără căldură și fără alternative reale”, a mai precizat Viorica Sandu.

În concluzie, deputata a transmis că tranziția energetică trebuie făcută gradual și cu măsuri concrete de protecție pentru populație.

„Tranziția energetică trebuie făcută responsabil — nu pe spatele oamenilor, ci împreună cu ei”, a conchis Viorica Sandu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a solicitat luni plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare la un nivel de maximum 20%, pentru o perioadă de șase luni.

Declarația a fost făcută la Bacău, în contextul în care măsura actuală de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază urmează să expire la 31 martie. Oficialul a cerut atât prelungirea, cât și extinderea acesteia la toate produsele agroalimentare.
Potrivit ministrului, măsura propusă nu ar afecta comercianții, întrucât procentul de 20% reprezintă profit net, calculat după acoperirea tuturor cheltuielilor directe și indirecte.

„Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%? Nu mai este bine să ai un profit net de 20% în retail?”, a declarat Florin Barbu.
Acesta a invocat date ale Consiliul Concurenței, potrivit cărora prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33% în perioada aplicării plafonării.

Ministrul a avertizat că eliminarea plafonului, în contextul creșterii costurilor la energie, gaze și combustibili, ar putea avea un impact direct asupra consumatorilor.
În același timp, Florin Barbu a anunțat pregătirea unui act normativ pentru sprijinirea sectorului vegetal, care va permite fermierilor să achiziționeze 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Oficialul a criticat sistemul actual de rambursare, invocând întârzieri de până la opt luni pentru accize și chiar un an pentru returnarea TVA, prin ANAF.
Ministrul a susținut că, în contextul stării de criză declarate, statul poate interveni pe piețele de alimente, combustibil și energie fără notificarea Comisiei Europene, exprimându-și convingerea că piața se va stabiliza în termen de șase luni.

Pacienții din România ar putea beneficia, în curând, de rezultate mai rapide la investigațiile imagistice, fără a mai depinde de prezența fizică a unui medic în aceeași unitate sanitară. Ministerul Sănătății mizează pe extinderea teleradiologiei, o soluție digitală care permite interpretarea analizelor de la distanță.

Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, această schimbare vine ca răspuns la o problemă frecventă în sistemul medical: existența echipamentelor moderne, dar lipsa specialiștilor disponibili pentru interpretarea rapidă a investigațiilor. În multe cazuri, acest lucru duce la întârzieri, liste de așteptare și deplasări ale pacienților către alte orașe.

Prin noile măsuri, autoritățile urmăresc ca radiologia să devină un serviciu conectat, în care imaginile medicale pot fi analizate de medici aflați în orice zonă a țării. Astfel, timpul de așteptare pentru rezultate ar urma să scadă semnificativ, iar accesul la diagnostic să fie extins inclusiv în regiunile mai slab deservite.

Oficialul subliniază că, deși serviciile vor fi digitalizate, standardele medicale nu vor fi compromise. Acuratețea diagnosticului, respectarea protocoalelor și protecția datelor pacienților rămân condiții esențiale în implementarea acestui sistem.

În acest context, teleradiologia devine parte a unui efort mai amplu de modernizare a sistemului de sănătate, în care tehnologia este folosită pentru a reduce timpii de așteptare și pentru a aduce serviciile medicale mai aproape de pacienți.

Președintele Costel Fotea, a anunțat semnarea unui contract de finanțare în valoare de 1,5 milioane de euro pentru achiziția unei autospeciale moderne destinată intervențiilor în situații de urgență și condiții meteorologice extreme.

Proiectul este finanțat din fonduri europene transfrontaliere și vizează creșterea capacității de intervenție a Consiliul Județean Galați în contextul fenomenelor meteo severe și al situațiilor de criză.

Potrivit președintelui CJ Galați, autospeciala va fi echipată cu un sistem modular format din 10 echipamente performante. Aceasta va putea fi utilizată pentru deszăpezire, împrăștierea materialului antiderapant, intervenții în caz de inundații, dar și pentru lucrări de întreținere a drumurilor sau a indicatoarelor rutiere.

În cadrul aceluiași proiect, autoritățile județene vor implementa și un sistem modern de monitorizare a condițiilor meteorologice și de trafic pe drumurile județene DJ 242E Băneasa–Roșcani–Oancea și DJ 242D Băneasa–Suceveni–Rogojeni.

„În perioada imediat următoare, vom lansa procedurile de achiziție pentru aceste echipamente performante, cu scopul de a avea drumuri județene mai bine întreținute și intervenții mai eficiente, în beneficiul comunității”, a declarat Costel Fotea.
Implementarea proiectului este așteptată să contribuie la creșterea siguranței rutiere și la reducerea efectelor generate de fenomenele meteo extreme în județul Galați.