Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții mediului bancar din România. Întâlnirea a avut loc vineri.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanți ai sectorului bancar, în cadrul consultărilor pe care Guvernul le desfășoară cu principalii actori economici. La discuții a participat și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot vineri, premierul a discutat cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu.

Întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare, anunță reprezentanții Guvernului.
Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar, au precizat reprezentanții Guvernului.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia Morgan Stanley Capital International (MSCI) de a include România în categoria „Advanced Frontier Market” (Piață de Frontieră Avansată), în cadrul clasificării piețelor de capital globale.

ASF susține că recunoașterea consolidează traiectoria ascendentă a pieței de capital autohtone și confirmă progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește lichiditatea, infrastructura, guvernanța corporativă și accesibilitatea pentru investitorii instituționali.

Clasificarea intermediară, poziționată între statutul actual de „Piață de Frontieră” și cel de „Piață Emergentă”, în clasificarea MSCI, reprezintă un moment de referință în strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung a pieței de capital din România. În același timp, ea semnalează investitorilor internaționali o maturizare a pieței și o reducere a riscurilor structurale, facilitând astfel atragerea de capital către companiile listate la Bursa de Valori București (BVB).

„Recunoașterea României ca Piață de Frontieră Avansată de către MSCI confirmă eforturile susținute ale autorităților și ale actorilor din piață pentru alinierea la standardele internaționale. Este o etapă care consolidează încrederea investitorilor globali în potențialul economiei românești. Avansul capitalizării bursiere, creșterea participării investitorilor instituționali la piată și consolidarea mecanismelor de guvernanță rămân priorități asumate ale ASF”, a declarat Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Statutul de „Advanced Frontier Market” va contribui la o mai bună vizibilitate internațională a pieței românești, cu potențial direct de creștere a volumelor tranzacționate și a accesului companiilor la finanțare prin piața de capital.
„Această decizie are o relevanță strategică pentru România, întrucât consolidează poziționarea pieței de capital ca sursă sustenabilă de finanțare a economiei și ca instrument de atragere a capitalului privat. Rolul ASF în acest parcurs a fost acela de a promova un cadru de reglementare stimulativ și predictibil, prin susținerea reformelor de piață și prin dialogul constant cu investitorii instituționali, cu emitenții și cu organismele internaționale”, a precizat Alexandru Petrescu.
În urmă cu aproximativ cinci ani, România a fost promovată la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell, o recunoaștere care a marcat un moment esențial în parcursul de maturizare a pieței de capital. Clasificarea din 2020 a facilitat accesul companiilor românești la capital internațional și a contribuit la creșterea vizibilității și lichidității la Bursa de Valori București, consolidând premisele pentru obținerea unei recunoașteri similare și din partea MSCI, a mai transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Președintele României, Nicușor Dan, participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European. Evenimentul reunește liderii statelor din UE. Aceștia vor discuta despre direcțiile strategice de acțiune ale Uniunii.

Reuniunea Consiliului European va avea o agendă extinsă, care reflectă provocările majore cu care se confruntă Uniunea Europeană. Printre temele principale se numără sprijinul pentru Ucraina și consolidarea presiunii asupra Rusiei, criza din Orientul Mijlociu și riscurile legate de securitatea regională, securitatea și apărarea europeană, migrația, extinderea UE, cu accent pe Republica Moldova și Balcanii de Vest, precum și competitivitatea economică și securitatea în regiunea Mării Negre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan va reitera angajamentul ferm al României față de sprijinirea Ucrainei pe toate palierele – militar, umanitar și economic – și va susține activ integrarea europeană a acesteia. De asemenea, șeful statului va sublinia importanța unei abordări diplomatice și coordonate în ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu, exprimând sprijin pentru stabilizarea regiunii și prevenirea escaladării.
Administrația Prezidențială mai anunță că subiectul Republica Moldova va fi abordat ca urmare a solicitărilor României. Astfel, se are în vedere reiterarea sprijinului ferm față de Chișinău în perspectiva Summitului UE-Republica Moldova din 4 iulie 2025 și a alegerilor parlamentare din luna septembrie.

Liderii UE vor evidenția și importanța securității și stabilității în regiunea Mării Negre, salutând Strategia UE pentru această regiune, publicată în mai 2025. Președintele Dan va evidenția faptul că România se va implica activ în implementarea acestei strategii.

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național. Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi, a transmis șeful Guvernului.

Mesajul a fost transmis joi, 26 iunie. Ilie Bolojan a menționat evenimentele importante prin care a trecut România sub tricolor.

„Drapelul național este un simbol al identității noastre și al unității naționale. Cele trei culori – albastru, galben și roșu – au însoțit poporul român în momentele decisive ale istoriei: de la Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor, la câștigarea Independenței, marile războaie mondiale, până la integrarea în Uniunea Europeană și NATO”, a spus Ilie Bolojan.

Drapelul face legătură și cu viitorul.

„Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi. Drapelul, alături de celelalte simboluri naționale, leagă trecutul plin de sacrificii de viitorul pe care îl construim împreună. România va reuși dacă rămânem uniți și dacă statul, prin toate componentele sale, acționează cu respect și responsabilitate față de cetățeni. La mulți ani, România! La mulți ani, Drapelului Național!”, a precizat Ilie Bolojan.

Un amendament depus de europarlamentarul român Dan Motreanu ar putea permite statelor UE să utilizeze fonduri pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. Propunerea trebuie să fie acceptată și de Consiliul European.

„Am făcut un pas important pentru finanțarea irigațiilor din bani europeni. Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care l-am depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu.

Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune, a explicat Motreanu.

Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.

Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.

În perioada următoare, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a noilor reglementări.

Obiectivul Comisiei Europene este de a încheia procesul de reprogramare împreună cu statele membre și regiunile în cursul anului 2025, astfel încât noile programe să poată fi implementate începând cu 2026.

Ionuț Moșteanu, noul ministru al Apărării din România, a anunțat că marți a avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării. Moșteanu l-a invitat pe Hegseth în România.

Ionuț Moșteanu a anunțat pe Facebook că s-a întâlnit cu Pete Hegseth.

„Ieri am avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO”, a transmis Moșteanu.

Ministrul român al Apărării l-a invitat în România pe Pete Hegseth.
„Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România, să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a întări securitatea flancului estic și pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Noul ministru al Apărării a mai anunțat că la Haga este însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de locțiitorul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, general-locotenent Mihai Iancu.

În fiecare zi din acest mandat am fost determinat să fac diferența. Acum, la final, am convingerea că las în urmă o instituție mai eficientă, mai transparentă și mai aproape de oameni decât am găsit-o.

În doar 6 luni, am pus în mișcare investiții de 1,9 miliarde de euro în viitorul României. Iată doar câteva dintre proiectele cheie:

Fostul ministru a explicat modul în care au fost distribuite investițiile și a arătat care au fost principalele realizări ale mandatului său.

„Peste 1 miliard de lei pentru industria de apărare – cel mai mare buget din istorie
220 milioane dolari investiție parafată pentru producția de muniție standard NATO (tancuri Abrams și obuziere de 155mm)
Peste 600 milioane euro deblocate în 3 proiecte strategice de minerit – magneziu, grafit, cupru
100 milioane euro pentru digitalizare – 4 proiecte majore, inclusiv interoperabilitatea care elimină drumurile la ghișeu
Operaționalizarea Cloud-ului Dedicat – infrastructura digitală care conectează bazele de date ale administrației
Lansarea Start-Up Nation 2025 – 450 milioane euro, 100% fonduri europene pentru tinerii antreprenori
Simplificarea procedurilor și reducerea birocrației

Propunerea Black Sea GigaFactory – proiect de 5 miliarde euro ce poate transforma România într-un hub de tehnologii emergente.”

Bogdan Ivan a fost înlocuit în funcția din fruntea Ministerului Economiei de Radu Miruță (USR). Ivan a preluat poziția de ministru al Energiei în Guvernul Bolojan.

Bogdan Ivan a anunță intenția României de a găzdui Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre.

Fostul ministru al Economiei a anunțat luni transmiterea de Autoritatea pentru Digitalizarea României a scrisorii de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică. Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – și aici trebuie să menționez Ucraina și Turcia – care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună. Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea și reziliența. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unității europene comune”, a precizat Bogdan Ivan.

Propunerea României este susținută de un consorțiu național reprezentativ, format din actori publici, privați și academici de mare prestigiu și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate. Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.

Propunerea României este unică la nivel european prin facilitățile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești oferă un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
Consorțiul implică parteneri strategici din mediul privat și sectorul public, alături de cele mai importante universități din România; beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate.
În elaborarea acestei aplicații, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și a biroului din România al organizației.
România își asumă un rol activ în susținerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat și infrastructură HPC, oferind un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces transparent, iar accesul în consorțiu este deschis si celorlalte companii interesate și state din UE.
Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia.
Candidatura României reflectă un angajament ferm față de valorile europene și un plan solid de execuție. AI Gigafactory va constitui un punct de referință pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în regiune, a precizat Ministerul Economiei.

Mihai Busuioc este propunerea PSD pentru postul de judecător la Curtea Constituțională. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, luni dimineață, înainte de semnarea protocolului coaliției de guvernare.

Mihai Busuioc, Robert Cazanciuc și Corina Corbu s-au luptat pentru a fi propunerea PSD pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. Social-democrații l-au ales pe Mihai Busuioc, cu 20 de voturi.
Mihai Busuioc ocupă funcția de președinte al Curții de Conturi din octombrie 2017.

De asemenea, Grindeanu a mai anunțat că Radu Oprea este susținut pentru funcția de secretar general al Guvernului, a mai transmis șeful interimar al PSD.

Europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru viitorul Guvern. Țara are nevoie de rezultate, nu de promisiuni”, și-a justificat Negrescu demersul.

Europarlamentarul român, care ocupă funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a transmis un mesaj pentru colegii săi din PSD care vor face parte din Guvernul Bolojan.

„România urmează să aibă un nou Guvern. Le urez mult succes colegilor mei social-democrați care preiau această responsabilitate într-un context complicat, marcat de provocări interne și internaționale. Votul care a avut loc a confirmat importanța democrației interne și faptul că avem colegi valoroși și determinați. Astăzi, trebuie uniți să ne impunem perspectiva în actul de guvernare, în interesul românilor”, a declarat Victor Negrescu

Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru noul Guvern.

Accesarea fondurilor europene – „Avem obligația să accelerăm absorbția fondurilor europene și să nu mai ratăm nicio oportunitate pentru dezvoltarea comunităților noastre.”
Politici sociale solide – „Educația, sănătatea, combaterea inegalităților și sprijinul pentru cei vulnerabili trebuie să fie prioritare.”
Politică externă activă și susținerea industriei de apărare – „Este nevoie de o acțiune coerentă pe zona de comerț exterior și dezvoltarea industriei militare pentru a întări parteneriatele externe și a accesa noi piețe.”
Transparență și dialog real cu cetățenii – „Consultarea cetățenilor și dialogul social trebuie să devină normă. Guvernarea se face cu oamenii, nu peste capul lor.”

Modernizarea administrației și digitalizarea serviciilor publice – „O administrație eficientă și digitalizată trebuie să răspundă rapid nevoilor cetățenilor și mediului economic.”