Guvernul României urmează să adopte vineri, într-o ședință extraordinară, ordonanța de urgență prin care acciza la motorina standard va fi redusă cu aproximativ 30 de bani pe litru, echivalentul unei scăderi de circa 11%.

Proiectul prevede, de asemenea, instituirea unei contribuții de solidaritate pentru companiile din sectorul petrolier. Contribuția se aplică doar în lunile în care prețul petrolului Brent depășește 70 USD/baril și variază între 1,5% și 9,9%, putând ajunge până la 60% din câștigurile suplimentare ale companiilor.

Reducerea accizei este temporară și se aplică pe perioada declarată de criză pe piața petrolului și carburanților. Benzinăriile vor putea actualiza prețurile la pompă cel mult o dată pe zi, dar le pot reduce oricând.

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat proiectul parțial: reprezentanții patronatelor și sindicatelor au acordat aviz favorabil cu observații, iar societatea civilă a emis aviz nefavorabil. Lipsesc încă avizele vicepremierilor Marian Neacșu și Tánczos Barna, ale Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Justiției și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Ministerul Finanțelor estimează că impactul bugetar al măsurii va fi de 610 milioane de lei, sumă acoperită din veniturile suplimentare din TVA și contribuția de solidaritate a companiilor petroliere. Premierul Ilie Bolojan a declarat că reducerea accizei nu a putut fi mai mare din cauza constrângerilor bugetare și că șoferii care folosesc benzină s-ar putea simți dezavantajați.

Măsurile, dacă vor fi adoptate astăzi, vor intra în vigoare săptămâna viitoare și reprezintă a doua etapă a intervenției statului pe piața carburanților.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că serviciul public de parcări nu își mai justifică existența în forma actuală și a propus eliminarea tuturor gratuităților acordate în parcările administrate de Primăria Municipiului București, inclusiv pentru mașinile electrice.

Edilul susține că actualul sistem este nesustenabil, în condițiile în care există aproximativ 90.000 de gratuități pentru circa 45.000 de locuri de parcare. „Este o situație absurdă”, a afirmat acesta într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit lui Ciucu, eliminarea gratuităților este necesară pentru a reduce presiunea asupra spațiului public și pentru a descuraja utilizarea excesivă a autoturismelor. Acesta a argumentat că mașinile electrice ocupă același spațiu ca cele cu motoare termice și că facilitățile acordate în prezent generează inechități sociale.

„Parcarea gratuită stimulează supraaglomerarea domeniului public, reduce spațiul pentru pietoni, biciclete și transport public și transmite ideea că mașina este soluția”, a precizat primarul general.
În același context, edilul a anunțat că municipalitatea are în vedere introducerea unor zone cu emisii reduse, ca parte a politicilor de îmbunătățire a calității aerului în București.
Ciucu a mai subliniat că parcarea în Capitală rămâne accesibilă, indicând un cost de aproximativ 16,5 lei pe zi pentru un abonament, și a apreciat că decizia de achiziție a mașinilor electrice nu este determinată de facilitățile de parcare.
Propunerea urmează să fie analizată la nivelul administrației locale.

Grupul de lucru constituit la Guvern pentru gestionarea crizei carburanților a decis joi reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, în urma discuțiilor cu operatorii din piață, a anunțat Palatul Victoria.

Totodată, va fi permisă doar o actualizare pe zi a prețurilor la pompă, pentru a evita fluctuațiile necontrolate.

Potrivit sursei citate, alte variante analizate nu ar fi fost aplicate unitar și ar fi putut provoca distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți. Decizia a luat în considerare și limitările bugetare ale României.

Sumele necesare pentru reducerea accizelor pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori, precum și pentru aplicarea mecanismului de reducere, vor fi acoperite din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanților, din supraimpozitarea profiturilor obținute din exploatarea țițeiului românesc și din bugetul de stat.

Guvernul a precizat că decizia va fi implementată printr-o ordonanță de urgență, cel mai probabil vineri, într-o ședință extraordinară. Măsura se adaugă celor din Ordonanța nr.19/2026, care a redus deja prețul motorinei la majoritatea benzinăriilor, iar eficiența va fi evaluată periodic.
Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei Irineu Darău.

Deputatul de Bihor Cristian-Emanuel Cîmpan a anunțat miercuri că părăsește grupul parlamentar al POT și va activa, începând de acum, în grupul PSD din Camera Deputaților.

Potrivit informării transmise Biroului permanent al Camerei Deputaților, parlamentarul a precizat că, începând de marți, nu mai face parte din grupul POT, urmând să își desfășoare activitatea ca deputat în cadrul grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a luat act miercuri de solicitarea depusă de acesta, schimbarea fiind astfel oficializată la nivelul forului legislativ.

Cristian-Emanuel Cîmpan este deputat ales în circumscripția Bihor, intrând în Parlament pe listele electorale ale POT.

PSD analizează posibilitatea de a prelua funcția de premier înainte de termenul stabilit în protocolul Coaliției, aprilie 2027, a declarat miercuri Sorin Grindeanu.

Liderul social-democrat a spus că, în urma consultărilor cu organizațiile din țară, există o nemulțumire generală față de actuala formulă de guvernare, iar niciun coleg consultat nu și-a dorit continuarea în aceeași formă.

Grindeanu a precizat că una dintre variante este renegocierea protocolului privind rocada premierilor, astfel încât PSD să preia guvernarea mai devreme.

În același timp, el nu a exclus nici trecerea partidului în opoziție, dacă partenerii de Coaliție nu acceptă schimbarea modului de funcționare.

„PSD nu fuge de răspundere”, a subliniat liderul social-democrat, adăugând că partidul nu va susține un guvern minoritar și nici formule parlamentare alături de partide extremiste.

România a pierdut în primă instanță procesul intentat de Pfizer privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, fiind obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele nepreluate, potrivit unei decizii pronunțate de o instanță din Bruxelles.

Litigiul vizează contractul semnat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer, în numele statelor membre, care prevedea achiziția unui număr fix de doze de vaccin.

Compania farmaceutică a acționat în instanță România la finalul anului 2023, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai preia o parte din dozele comandate, invocând scăderea cererii și evoluția pandemiei.

Instanța belgiană a respins argumentele părții române și a stabilit că schimbarea contextului sanitar nu justifică modificarea obligațiilor contractuale. Judecătorii au decis că România trebuie să preia dozele rămase și să achite contravaloarea acestora, estimată la circa 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane de euro).

În același dosar, și Polonia a fost obligată să plătească o sumă mai mare, de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Plata salariilor restante către siderurgiștii gălățeni de la Liberty Galați poate fi deblocată, după ce Guvernul României a adoptat ultima hotărâre necesară în acest sens, a anunțat președintele Consiliului Județean, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, Executivul a aprobat actul normativ prin care combinatul siderurgic a fost declarat oficial operator economic de interes strategic național, în domeniul coordonat de Ministerul Economiei. Decizia este considerată esențială pentru protejarea industriei siderurgice și menținerea locurilor de muncă din Galați.

În același timp, au fost adoptate și normele metodologice de aplicare a Hotărârii de Guvern de modificare a Legii nr. 200/2006, eliminând astfel toate obstacolele legislative pentru accesarea Fondului de Garantare destinat plății salariilor restante.

Conform procedurilor stabilite, Ministerul Muncii urmează să aloce fondurile necesare către AJOFM Galați, instituția care va efectua plățile către angajați.

„Nu mai există niciun impediment pentru ca salariile siderurgiștilor să fie plătite cât mai rapid”, a transmis Costel Fotea, exprimându-și speranța că banii ar putea ajunge la angajați chiar înainte de sărbătorile pascale.
Președintele CJ Galați a mulțumit pentru sprijin vicepremierului Marian Neacșu, Comitetului interministerial implicat și premierului Ilie Bolojan, pentru susținerea măsurilor adoptate.
Autoritățile locale și centrale susțin că vor continua demersurile pentru stabilizarea activității combinatului și protejarea angajaților din sectorul siderurgic.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat redeschiderea pentru public a Balta Zătun, începând de miercuri, 1 aprilie, după o nouă acțiune de populare piscicolă destinată susținerii pescuitului recreativ.

Potrivit șefului administrației județene, la începutul lunii martie au fost introduse în baltă aproximativ două tone de crap, cu greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, măsură care vizează îmbunătățirea fondului piscicol și creșterea atractivității zonei pentru pescari.

„Reluăm activitatea la Balta Zătun în condiții foarte bune, cu o diversitate importantă de specii de pești de apă dulce, de la crap, caras, cosaș și novac, până la specii răpitoare precum somn, știucă sau șalău”, a transmis Costel Fotea.
Baza de agrement, considerată una dintre principalele destinații pentru pescuit recreativ din județul Galați, se întinde pe o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și este dotată cu 62 de pontoane, care asigură 124 de locuri de pescuit. În sezonul cald, vizitatorii pot închiria și una dintre cele 27 de căsuțe disponibile în incintă.

Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană. Accesul în baza de agrement costă 15 lei de persoană, iar taxa pentru autovehicule este de 10 lei.
Autoritățile județene estimează că redeschiderea Balta Zătun va atrage un număr semnificativ de vizitatori în perioada următoare, în contextul apropierii sezonului cald.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat, marți, că au fost depuse 12 oferte pentru contractul de supervizare a lucrărilor pe tronsonul Moțca–Târgu Frumos al Autostrăzii A8 Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

Potrivit companiei, ofertele au fost depuse atât de firme individuale, cât și de asocieri de companii din România și din străinătate, interesul ridicat confirmând importanța proiectului de infrastructură.
Contractul pentru serviciile de supervizare are o valoare estimată de 57 de milioane de lei și o durată totală de 110 luni, care include 46 de luni pentru proiectare și execuție și 64 de luni pentru perioada de garanție.
Tronsonul 1 Târgu Neamț (Moțca)–Târgu Frumos are o lungime de 27 de kilometri și cuprinde 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de aproximativ 8,5 kilometri, patru tuneluri însumând 1,7 kilometri, precum și trei noduri rutiere.

Reprezentanții Compania Națională de Investiții Rutiere au precizat că supervizorul va asigura managementul proiectului pe întreaga durată a contractului, urmărind respectarea termenelor, a costurilor și a standardelor de calitate prevăzute în documentația tehnică.
Autostrada A8, cunoscută și ca Autostrada Unirii, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, urmând să asigure conexiunea dintre Moldova și Transilvania.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații analizează trei scenarii privind viitorul partidului la guvernare: menținerea actualei formule, reconfigurarea coaliției sau trecerea în opoziție. Potrivit acestuia, majoritatea membrilor PSD susțin schimbarea actualei structuri guvernamentale.

„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este să rămânem așa cum suntem acum. Al doilea înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Iar al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Sorin Grindeanu.
Potrivit liderului social-democrat, majoritatea membrilor PSD susțin varianta reconfigurării Executivului, iar menținerea actualei formule guvernamentale nu mai are susținere în partid.
Grindeanu a precizat că, în cadrul consultărilor regionale organizate de PSD, nu a existat nicio opinie favorabilă continuării coaliției în forma actuală, cu premierul Ilie Bolojan și actuala structură politică.
„Toată lumea își dorește să continuăm într-o coaliție pro-europeană, dar nu în acești parametri. Vedem că mergem într-o direcție greșită, iar indicatorii macroeconomici arată acest lucru”, a afirmat liderul PSD.
Acesta a invocat mai mulți indicatori economici negativi, printre care o inflație de aproape 10%, aproximativ 55.000 de disponibilizări în sectorul privat în ultimele luni, scăderea producției industriale cu 16% și reducerea cu circa 25% a puterii de cumpărare a pensionarilor.
În acest context, PSD va realiza o evaluare completă a guvernării, inclusiv o autoevaluare a miniștrilor social-democrați, înainte de votul intern decisiv.
Referitor la posibilitatea trecerii în opoziție, Sorin Grindeanu a evitat să facă un pronostic, subliniind că aproape 5.000 de membri ai partidului vor decide direcția politică a PSD.
„Nu vreau să anticipez rezultatul. Vom întreba colegii, așa cum am făcut și când am decis intrarea la guvernare. Cert este că România nu merge în direcția corectă, iar noi avem datoria să încercăm să schimbăm această direcție”, a spus acesta.
Liderul PSD a dat asigurări că, după votul din 20 aprilie, partidul va prezenta public și transparent decizia finală privind viitorul participării la guvernare, subliniind că prioritare trebuie să fie interesele românilor și stabilitatea guvernării.