Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a tras un semnal de alarmă privitor la economia României. În ultimii ani am consumat mai mult decât ne-am putut permite, a spus liberalul care este pe lista scurtă a propunerilor pentru ocuparea funcției de premier. De asemenea, Bolojan a spus că este nevoie de o renegociere a PNRR, astfel încât România să nu piardă fonduri europene.

Declarațiile au fost făcute miercuri, după întâlnirea e la Palatul Cotroceni cu președintele României, Nicușor Dan.

„Urmează ca la începutul anului viitor să depășim o îndatorare mai mare de 60% din PIB. Avem, de asemenea, o absorbție scăzută a fondurilor europene care ne creează probleme cu privire la susținerea investițiilor care generează dezvoltare. Toate aceste probleme sunt pe fondul gestiunii bugetare din anii trecuți în care am consumat în general mai mult decât ne-am putut permite”, a declarat Bolojan.

Șeful PNL a vorbit și despre fondurile PNRR spunând că planul trebuie renegociat, deoarece unele jaloane nu mai pot fi respectate, iar o parte dintre proiectele asumate, nu pot fi finalizate la timp.

„În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, cred că, indiferent ce guvern vine și cine va fi ministru, e nevoie de o renegociere a PNRR, pentru că sunt puncte pe care nu le mai putem respecta, gândiți-vă la închiderea unor termocentrale în anumit termen (...) Este nevoie de înlocuirea unor proiecte, pentru că unele dintre proiectele care sunt în PNRR, mă gândesc, de exemplu, la o parte din domeniul sănătății, la construcția de spitale, nu pot fi finalizate până anul viitor. Și, deci, ar fi nevoie ca aceste proiecte să fie trecute pe o finanțare de stat, iar ele să fie înlocuite de proiecte care pot fi finalizate, în așa fel încât, pe de o parte, să le putem închide pe toate, dar să ne putem trage și banii europeni pentru a asigura dezvoltarea în continuare a țării noastre”, a explicat președintele PNL.

Ilie Bolojan a condus delegația PNL care a fost invitată de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, pentru discuții despre economie.

După ce, în 2024, am redeschis Muzeul ”Casa Cuza Vodă” - în urma unui amplu proces de consolidare, restaurare și amenajare, ne propunem acum să redăm strălucirea de altădată și parcului în mijlocul căruia se află acest edificiu, atât de important pentru istoria Galațiului.

Împreună cu partenerii din Raionul Hâncești, Republica Moldova, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste 450.000 euro pentru sistematizarea și amenajarea peisagistică a parcului Muzeului ”Casa Cuza Vodă”.
Vizitatorii vor avea astfel ocazia de a pătrunde și mai mult în atmosfera vremurilor în care familia domnitorului locuia la Galați.

De asemenea, soclul și statuia care îl reprezintă pe Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate. Această statuie este ea însăși un monument istoric și un important motiv de mândrie pentru moștenirea noastră culturală.
Sculptura, realizată de artistul parizian Pierre Granet, a fost dăruită Galațiului, în 1888, chiar de doamna Elena Cuza, soția domnitorului!

Nu în ultimul rând, vestigiile arheologice ale unuia dintre pavilioanele pentagonale care împodobeau cândva imobilul, descoperite în 2020, vor fi expuse în vitrine securizate, iar într-un nou spațiu expozițional se va prezenta istoria acestui muzeu, primul din Galați, astăzi secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.

Președintele României, Nicușor Dan, a avut, marți, o conversație telefonică cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Noul președinte i-a mulțumit oficialului european pentru felicitările transmise și a subliniat angajamentul României pentru o Uniune Europeană puternică și sigură.

Șeful statului a transmis și pe platforma X că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a găsi soluțiile de care au nevoie cetățenii europeni în fața provocărilor comune.
„L-am felicitat pe Nicuşor Dan telefonic. Acum eşti preşedintele tuturor românilor. Împreună, hai să arătăm tuturor că o Europă puternică, cu o Românie puternică, oferă soluţii. Aceasta este munca nobilă pe care vreau să o desfăşor împreună cu tine”, a scris, tot pe X, Ursula von der Leyen.

Ministerul Culturii anunță finalizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a Bibliotecii Franceze „Omnia” – Casa Pleșia din Craiova. Este un proiect de investiții cu impact major asupra patrimoniului cultural național și a identității europene a municipiului, transmite sursa menționată.

„Marcăm readucerea la viață a unei bijuterii arhitectonice, un monument care face cinste ctitorului său și centrului istoric al Craiovei. Prin această investiție, nu doar conservăm trecutul, ci construim o bază solidă pentru educație și cultură – componente esențiale ale unei societăți moderne și echilibrate”, a declarat Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii.
Valoarea totală a investiției este de 5.593.000 euro, finanțată printr-un Acord-cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Deși proiectul a fost demarat în urmă cu mai bine de un deceniu, lucrările au fost accelerate în ultimii ani, fiind derulate de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. Lucrările propriu-zise au început în 2023 și s-au încheiat conform termenului contractual, în decurs de doi ani.

Monumentul a fost reabilitat la cele mai înalte standarde, cu respect pentru istorie și pentru detaliile artistice care îl individualizează: vitralii, decorațiuni murale, tâmplărie, feronerie, plafoane ornamentale și elemente sculptate. Pe lângă aceste componente vizibile, s-au efectuat intervenții tehnice esențiale – structurale, termice, electrice și sanitare – folosindu-se materiale compatibile cu statutul de monument istoric al imobilului.
„Inaugurarea Bibliotecii Omnia marchează începutul unei noi etape pentru Craiova. Intrăm într-o perioadă în care vor urma multe astfel de inaugurări, pentru că ne-am asumat misiunea de a reda orașului tot ce are mai valoros. Conservăm și punem în valoare toate bijuteriile Craiovei, clădiri emblematice care revin acum în circuitul public, pregătite să își recâștige rolul în viața culturală a comunității. Biblioteca Omnia este doar începutul”, a transmis Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova.

Biblioteca Franceză „Omnia” va fi redeschisă publicului după preluarea, amenajarea și dotarea spațiului de către Biblioteca Națională a României, instituția în subordinea căreia funcționează.
Clădirea Bibliotecii Franceze „Omnia”, cunoscută în Craiova sub denumirea Casa „Ionel Pleșia”, a fost construită în perioada 1890–1905, în stil eclectic, cu influențe neoclasice în arhitectura exterioară și neobaroce la interior și este un monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice.
După naționalizarea de după cel de-al Doilea Război Mondial, clădirea a avut diverse destinații, inclusiv cea de sediu pentru ședințele Partidului Comunist. Imediat după Revoluția din 1989, la inițiativa unui grup de intelectuali români și cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltarea Relațiilor Culturale cu România din Lyon și al Primăriei din Lyon, a fost înființată o bibliotecă de carte franceză. La 25 mai 1990, prin Ordin al Ministrului Culturii, Biblioteca Franceză „Omnia” a devenit filială a Bibliotecii Naționale a României.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România va încasa 2,6 miliarde de euro în perioada următoare din Politica de Coeziune. În acest an am redus la 0 riscul de a pierde bani europeni, a spus Boloș.
România a solicitat în acest an, Comisiei Europene, spre rambursare, aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar până în iunie suma va ajunge la 2,6 miliarde de euro.

„În primele cinci luni ale anului, am reușit să anulăm complet riscul de pierdere a fondurilor europene pentru 2025. Nu pierdem niciun euro. Datorită efortului comun cu Autoritățile de Management, România va primi în perioada următoare 2,6 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar cererile de rambursare din acest an vor ajunge la peste 4,4 miliarde euro. Sunt bani care merg direct către beneficiari: primării, școli, spitale, întreprinderi sociale și companii românești. Finanțăm proiecte pentru drumuri, rețele de apă și canalizare, dotarea școlilor, modernizarea spitalelor, sprijin pentru persoanele vulnerabile și investiții în economie. În paralel, am lucrat la măsuri pentru a diminua riscul de a pierde bani și în anii următori: am urgentat evaluarea proiectelor depuse și am asigurat lansarea de noi apeluri de proiecte în valoare de peste 3,3 miliarde euro”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Rezultate înregistrate în primele luni din 2025 în atragerea fondurilor alocate Politicii de Coeziune 2021-2027:
-9,4 miliarde euro, valoare totală a contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii, din care din care 4,9 miliarde euro fonduri UE;
-3,3 miliarde euro, valoarea totală a apelurilor de proiecte deschise, din care aprox. 2,7 miliarde euro finanțare UE;
-2,5 miliarde euro, valoarea totală a sumelor plătite beneficiarilor de proiecte, din care aprox. 2,2 miliarde euro valoare UE.
La nivelul întregii perioade de programare, au fost deschise până în prezent apeluri de proiecte în valoare totală de aprox. 35,5 miliarde euro, din care aprox. 24 miliarde euro contribuție UE, echivalentul a aprox. 77% din alocarea UE la nivelul tuturor programelor.

În cadrul acestora, au fost semnate 4.852 de contracte de finanțare, în valoare de aproximativ 44,7 miliarde euro, respectiv 23,4 miliarde euro fonduri UE, ceea ce reprezintă 76% din alocarea UE.
În întreaga perioadă de programare, plățile efectuate către beneficiari au totalizat 4,7 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro sunt contribuții UE, echivalente cu 13,8% din alocarea europeană. Din aceste sume, aproximativ jumătate reprezintă plățile făcute către beneficiari în 2025.

Din alocarea totală de aproximativ 31 miliarde euro pentru programele aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, România a încasat până acum 3 miliarde euro de la Comisia Europeană, ceea ce reprezintă 9,7% din alocarea totală UE. Această rată de absorbție este în linie cu media înregistrată la nivelul UE și arată o tendință pozitivă a procesului de atragerea fondurilor europene.
În ceea ce privește evoluția la nivelul programele naționale, cele mai bune rezultate sunt înregistrate la nivelul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) și Programului Transport. În cazul PDD suma solicitată Comisiei spre rambursare este de 915,6 milioane euro și reprezintă 22,6% din alocare, iar pentru Programul Transport suma solicitată este de aproximativ 1 miliard euro, echivalentul a 21,7% din alocarea UE. În ceea ce privește programele regionale, cele mai mari sume solicitate spre rambursare s-au înregistrat la nivelul Programului Regional Nord-Vest – peste 146 milioane euro și la nivelul Programului Regional Vest – 88,3 milioane euro.

Secția de Neonatologie a Spitalului de Urgență din Galați a fost dotată cu o nouă serie de aparate moderne. Este vorba despre o investiție în valoare de 4 milioane de lei. Proiectul a fost derulat de Consiliul Județean Galați.
Anunțul privind finalizarea proiectului a fost făcut de Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

„Viața și siguranța copiilor sunt cele mai prețioase lucruri care pot exista pentru un părinte. Înțelegem pe deplin acest lucru și facem totul pentru a oferi, atunci când este nevoie, cele mai bune condiții de tratament și recuperare pentru cei mai mici dintre pacienți. Printr-un proiect în valoare de 4 milioane de lei, derulat de Consiliul Județean Galați, am dotat Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei” cu echipamente de ultimă generație, esențiale pentru îngrijirea nou-născuților cu probleme la naștere”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Prin proiect, au fost aduse aparate performante.

„După ce, recent, am livrat aparatură modernă pentru depistarea, prevenirea și tratarea timpurie a unor afecțiuni grave, continuăm cu un nou set de echipamente esențiale:
Monitor funcții vitale – supraveghează permanent starea de sănătate a bebelușilor
Ecocardiograf – permite diagnosticarea rapidă a problemelor inimii
Ventilator portabil neonatal – susține respirația în situații de urgență sau în timpul investigațiilor RMN
Ventilator nCPAP – ajută nou-născuții prematuri să respire eficient și în siguranță”, a adăugat Costel Fotea.
În prezent, Secția de Neonatologie este complet echipată pentru a le oferi pacienților îngrijirea de care au nevoie, la cele mai înalte standarde.

Lucrările pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, au ajuns la 73,75% din totalul de aproape 10 kilometri, anunță Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Constructorul austriac PORR are mobilizați în șantier 500 de muncitori și 194 de utilaje. Segmentul costă 1,678 miliarde de lei fără TVA.
Principala provocare a proiectului este tunelul Momâia, primul tunel forat construit pe o autostradă din România. Galeria pe sensul Pitești-Sibiu a fost străpunsă pe 3 martie 2025, iar cea pe sensul opus pe 14 aprilie. În prezent, se fac lucrările de cămășuire interioară și hidroizolație.

Dacă ritmul actual de lucru se menține, circulația pe această secțiune s-ar putea deschide mai devreme decât termenul contractual din 2027, anunță experții.
Secțiunea 4 face parte din Programul Transport 2021-2027 și are o durată contractuală de 60 de luni - 16 luni pentru proiectare și 44 de luni pentru execuție.

Ministerul Dezvoltării alocă 86.584.146,89 de lei pentru consolidarea seismică a șapte noi obiective de investiții, a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, se acordă peste 74 de milioane de lei pentru creşterea nivelului de siguranţă la acţiuni seismice şi creşterea eficienţei energetice la sala de sport polivalentă din municipiul Vaslui, la Colegiul economic ”Maria Teiuleanu” din municipiul Pitești, la Școala gimnazială cu clasele I-VIII Bărăștii de Vede (jud. Olt), la Centrul de protecție socială din comuna Șușani (jud. Vâlcea), la sediul ISU "Anghel Saligny" Vrancea (punctul de lucru Panciu) și la căminul cultural din comuna Cungrea (jud. Olt).

Alte 12,4 milioane de lei sunt alocate pentru reabilitarea, consolidarea și modernizarea Școlii gimnaziale ”Mihai Eminescu” din satul Bănești, comuna Fântânele (jud. Suceava). Finanțarea acestui obiectiv este asigurată prin Programul național de investiții ”Școli sigure și sănătoase” – a precizat ministrul dezvoltării.

Ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților, deputatul Viorica Sandu susține inițiativa PSD prin care se dorește reglementarea eficientă a pieței produselor agricole.

„Scopul final al acestui demers este ca piețele agroalimentare să fie dominate de producție locală, produse autentice românești, nu de marfă importată sau cumpărată de intermediari și revândută la prețuri speculative. Vom transforma astfel piața agroalimentară românească într-o piată transparentă, care răspunde nevoilor consumatorilor români dar și nevoilor producătorilor agricoli”, a precizat depytatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ este răspunsul firesc și concret la solicitările venite din partea fermierilor și micilor producători.

PSD este partidul care crede în valorile solidarităţii, echităţii şi justiţiei sociale, iar cei care produc hrana noastră cea de toate zilele trebuie încurajaţi şi susţinuţi cu toate forţele.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi că România suferă atacuri hibride de un deceniu. Trebuie să acționăm sistematic, a adăugat noul șef al statului.

Nicușor Dan a fost întrebat despre atacurile hibride. El consideră că atacurile au început în urmă cu 10 ani și reprezintă o amenințare serioasă la securitatea țării.

De aceea, președintele a spus că este nevoie de o strategie bine organizată și pe termen lung.

„Aici e o discuție foarte lungă pentru că, în opinia mea, noi suntem victima acestei agresiuni de război hibrid de cel puțin 10 ani și, din nou, ca în multe alte zone, trebuie să acționăm sistematic", a declarat Nicușor Dan.
Mandatul de președinte al României, Nicușor Dan, a fost validat, joi, de judecătorii de la Curtea Constituțională a României. Ca urmare, din data de 22 mai, Nicușor Dan este noul președinte al României.