Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre care aduce tutunul de mestecat și tutunul de prizat în același regim de accizare ca țigările.

Potrivit proiectului, acciza se va calcula în funcție de cantitatea de tutun, indiferent de forma produsului. În plus, producătorii și importatorii vor trebui să fie autorizați ca operatori de accize, iar produsele vor fi comercializate doar din antrepozite fiscale special monitorizate.

O altă noutate este introducerea timbrelor fiscale pe ambalaje, similar cu pachetele de țigări, pentru a atesta plata accizei și a facilita controlul autorităților.
Noile reguli vor afecta prețurile, iar piața ar putea fi dominată de câțiva jucători mari, capabili să gestioneze costurile și birocrația. Proiectul este în dezbatere publică și poate fi amendat înainte de adoptarea finală.

Consiliul Județean Galați a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a statuii lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani, parte a unuia dintre cele mai importante complexe monumentale din județ. Valoarea totală a investiției se ridică la 3,17 milioane de lei.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, proiectul are ca obiectiv conservarea patrimoniului istoric și cultural local și redarea strălucirii unui monument dedicat uneia dintre figurile emblematice ale istoriei Moldovei.

Lucrările vizează atât soclul statuii, cu o înălțime de 6 metri, cât și statuia propriu-zisă, de 4,5 metri, care vor fi expertizate și restaurate. Totodată, va fi reabilitat întregul complex istoric, ce include o platformă cu două terase și o scară monumentală formată din 28 de trepte.

Proiectul prevede și realizarea unui sistem de iluminat arhitectural, menit să sporească vizibilitatea și impactul vizual al monumentului, inclusiv pe timp de noapte. De asemenea, vor fi reamenajate aleile de acces și parcarea destinată vizitatorilor.

Monumentul este dedicat lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei între anii 1572 și 1574, simbol al curajului și al luptei împotriva dominației otomane.
Investiția face parte dintr-un proiect transfrontalier mai amplu, cu o valoare de peste un milion de euro, derulat de Consiliul Județean Galați în parteneriat cu Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos” și Consiliul Raional Cahul.

Apa de la robinet din Aeroportul Internațional „Henri Coandă” este potabilă și poate fi consumată în siguranță de pasageri, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Totodată, apa va fi disponibilă gratuit prin stații speciale amplasate în toate zonele terminalelor.

Potrivit CNAB, în urma unor intervenții tehnice realizate recent, apa furnizată în aeroport respectă parametrii de calitate prevăzuți de legislația în vigoare și este microbiologic pură. Alimentarea cu apă se face prin foraje proprii de mare adâncime, aceasta fiind distribuită în terminale printr-o rețea de aproximativ 23 de kilometri de conducte.

Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat că problema accesului la apă potabilă a devenit una stringentă, în contextul creșterii traficului aerian, iar soluția a fost implementată în urma unor lucrări tehnice finalizate recent.
Compania a demarat amplasarea a 14 stații de apă potabilă conectate la rețeaua aeroportului, dotate cu cișmele și sisteme pentru umplerea sticlelor. Acestea vor fi disponibile atât în zonele publice, cât și în cele cu acces restricționat ale terminalelor, inclusiv la porțile de îmbarcare și în zona de sosiri.
Prima stație de apă este amplasată în terminalul Plecări. Alte două stații de apă potabilă vor fi instalate și în Aeroportul Internațional București Băneasa.

Guvernul a aprobat o ordonanță prin care telemedicina este introdusă într-un cadru legal clar și funcțional, fiind definite tipurile de servicii medicale care pot fi furnizate la distanță, precum și situațiile în care consultația față în față rămâne obligatorie.
Actul normativ stabilește condițiile în care pot fi oferite servicii precum teleconsultația, teleradiologia, telexpertiza sau telemonitorizarea, urmând ca aplicarea concretă să fie detaliată prin acte normative subsecvente. Potrivit Guvernului, reglementările vizează asigurarea unei decizii medicale sigure, fundamentate și protejate din punct de vedere profesional.

Clarificarea cadrului legal pentru telemedicină urmărește aplicarea unitară a regulilor la nivel național, creșterea predictibilității pentru furnizorii de servicii medicale și reducerea riscurilor juridice și profesionale. Totodată, măsura are ca obiectiv îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale, în condiții de siguranță și responsabilitate.

Prin aceeași ordonanță, Guvernul a decis ca proba scrisă a examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist să se desfășoare cu subiecte unice la nivel național, pentru fiecare specialitate. Măsura va fi aplicată începând cu semestrul al doilea al anului 2026.

Executivul precizează că amânarea aplicării examenului cu subiecte unice este determinată de considerente organizatorice și logistice, fiind necesară pregătirea infrastructurii, a procedurilor și a resurselor umane în mod uniform, la nivelul tuturor centrelor universitare.
Autoritățile susțin că această schimbare va permite organizarea examenelor în condiții de egalitate și echitate între candidați, va contribui la standardizarea nivelului profesional al specialiștilor din sistemul medical și va alinia România la tendințele internaționale în evaluarea profesională din domeniul sănătății.

Bursa de Valori București (BVB) va începe joi tranzacționarea celor mai recente titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanțelor în cadrul ofertei publice derulate în perioada 16–23 ianuarie 2026.
Oferta Fidelis a cuprins șapte emisiuni de titluri de stat, dintre care patru denominate în lei și trei în euro. Una dintre emisiuni a fost destinată donatorilor de sânge, care beneficiază de condiții mai avantajoase față de investitorii obișnuiți, conform regulilor programului.

Titlurile de stat Fidelis reprezintă una dintre principalele modalități prin care statul român se împrumută direct de la populație. Acestea sunt instrumente de economisire adresate persoanelor fizice, cu dobânzi fixe, neimpozabile, și pot fi tranzacționate ulterior pe piața secundară a BVB.
Deschiderea oficială a ședinței de tranzacționare va fi marcată simbolic prin sunarea clopoțelului Bursei, un moment rezervat listărilor și evenimentelor importante de pe piața de capital. Evenimentul va fi transmis live pe canalele de social media ale Bursei de Valori București.

Pe agenda evenimentului sunt programate intervenții ale președintelui Consiliului de Administrație al BVB, Radu Hanga, ale directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și ale directorului general al Bursei, Remus Vulpescu. Potrivit BVB, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este așteptat să participe, prezența sa urmând să fie confirmată oficial. De asemenea, este programată o intervenție a unui reprezentant al UniCredit Bank România, una dintre băncile implicate în derularea ofertei.
Investitorii care au achiziționat titluri de stat Fidelis în oferta publică le pot păstra până la scadență sau le pot vinde înainte de termen, la prețul pieței, prin intermediul Bursei de Valori București.

Ministerul Justiției a dispus declanșarea unei verificări urgente la Penitenciarul București-Rahova, ca urmare a evadării lui Atas Abdullah, cetățean de origine turcă, aflat în custodia unității.

Potrivit unui comunicat oficial, controlul va fi realizat de Corpul de control al ministrului și are ca scop stabilirea condițiilor în care s-a produs incidentul, evaluarea respectării procedurilor interne și a atribuțiilor personalului implicat.

Surse din cadrul instituției spun că vor fi analizate atât aspectele administrative, cât și eventualele responsabilități individuale, iar la final vor fi dispuse măsurile legale care se impun.

Ministerul Justiției a transmis că tratează cazul cu maximă seriozitate și că astfel de situații nu pot fi tolerate într-un sistem care trebuie să garanteze siguranța și respectarea legii.

Până la această oră, autoritățile nu au făcut publice detalii despre modul exact în care s-a produs evadarea sau dacă există persoane cercetate disciplinar.

Două containere încărcate cu aproximativ 40 de tone de materiale suspecte au fost depistate în Portul Constanța de polițiștii de frontieră, în cooperare cu inspectori vamali și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu. Transportul urma să fie importat de o firmă din România, însă autoritățile au constatat că marfa nu corespundea cu cea declarată în documente.

Controlul a avut loc marți, 20 ianuarie 2026, asupra unor containere sosite din Tunisia. La verificarea fizică, în interior au fost descoperite furtunuri, cabluri, bucăți de material rigid și un material alb, sfărâmicios, incompatibil cu descrierea oficială a mărfii.

Potrivit comisarilor Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Constanța, există suspiciuni rezonabile că materialele sunt deșeuri, încadrabile conform HG nr. 856/2008 ca deșeuri provenite din activități de construcții și demolări, dar și deșeuri din materiale plastice.

„Avem indicii clare că nu este vorba despre marfă comercială, ci despre deșeuri care urmau să fie introduse ilegal în România”, au transmis reprezentanții instituțiilor implicate în control.

Ca urmare, s-a dispus returnarea celor două containere în țara de expediție. Totodată, autoritățile vor întocmi un dosar penal pentru încălcarea prevederilor OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor. Ancheta este coordonată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Cazul readuce în atenție problema importurilor ilegale de deșeuri în România, un fenomen care continuă să reprezinte o amenințare serioasă pentru mediu și sănătatea publică.

Cinci inspectori antifraudă din București au fost condamnați după ce au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu Direcția Națională Anticorupție, recunoscând că au luat mită în mod repetat de la oameni de afaceri pentru a limita controalele fiscale și pentru a nu formula plângeri penale. Dosarul a fost înaintat Tribunalului București.

Potrivit DNA, faptele s-au desfășurat în perioada 2023–2025 și au implicat inspectori antifraudă, șefi de serviciu din cadrul ANAF, administratori de firme și intermediari. Sumele pretinse și primite au variat între câteva mii de lei și zeci de mii de lei, în schimbul influenței exercitate asupra controalelor fiscale desfășurate la societăți comerciale din domeniul transportului alternativ de persoane și al comerțului cu legume și fructe.

În luna noiembrie 2024, inspectorii antifraudă Aurică Costică și Marin Marius-Eduard au efectuat un control la o firmă de transport alternativ, unde au constatat mai multe nereguli. Pentru a evita răspunderea penală, administratorii firmei au apelat la șefii din cadrul ANAF. Astfel, Ivan Ionuț-Bogdan, șef de serviciu, a promis că va interveni pe lângă Istrati Bogdan, superiorul inspectorilor, pentru soluționarea favorabilă a controlului. În schimbul sumei de 9.000 de euro, s-a convenit ca inspectorii să nu întocmească o sesizare penală.

Ulterior, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins, prin intermediari, suma de 75.000 de lei, pe care a primit-o în luna decembrie 2024. Din această sumă, Istrati Bogdan a primit 45.000 de lei, iar 20.000 de lei au fost distribuiți către inspectorii Aurică Costică și Marin Marius-Eduard, câte 10.000 de lei fiecare.

Procurorii au mai stabilit că, în perioada februarie–martie 2023, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins și primit 50.000 de lei de la aceiași oameni de afaceri, lăsând să se creadă că are influență asupra inspectorilor antifraudă care efectuau controale la firmele acestora.

Un alt caz vizează un control desfășurat în 2024 la o societate comercială din domeniul comerțului cu legume și fructe. Inspectorul Marin Marius-Eduard a pretins suma de 20.000 de lei pentru a limita controlul și a nu extinde verificările către alte aspecte ce ar fi putut duce la sesizarea organelor penale, fiind sprijinit de colegul său Ionescu Valentin-George.

Într-un alt dosar conex, în septembrie 2025, la un control efectuat la o societate unde s-a descoperit un plus de marfă în valoare de 160.000 de lei, mai mulți administratori de firmă au oferit mită pentru finalizarea favorabilă a controlului și pentru desigilarea depozitelor. Sumele remise au fost de 25.000 de lei și ulterior încă 10.000 de lei.

Toți cei opt inculpați au recunoscut faptele în prezența avocaților și au acceptat pedepsele stabilite. Marin Marius-Eduard a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și amendă penală de 40.000 de lei. Aurică Costică a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni cu suspendare, iar Ivan Ionuț-Bogdan, Istrati Bogdan și Ionescu Valentin-George au fost condamnați la pedepse cuprinse între 2 ani și 2 ani și 8 luni, toate cu suspendare.

Administratorii și intermediarii implicați au primit pedepse între 1 an și 8 luni și 2 ani de închisoare, cu suspendare. Toți inculpații vor presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Instanța a dispus interzicerea exercitării unor drepturi, inclusiv ocuparea unor funcții publice, pe perioade cuprinse între 3 și 5 ani pentru cei cinci funcționari publici. De asemenea, doi dintre inspectori nu vor mai putea exercita profesia de inspector antifraudă. Au fost instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani obținute din infracțiuni, în vederea confiscării speciale.

Autoritățile portuare din Zimnicea au semnalat scufundarea unei barje încărcate cu îngrășământ agricol pe bază de azotat de amoniu, care se afla anterior eșuată pe un banc de nisip, în afara rutei principale de navigație. De asemenea, la Giurgiu, o a doua barjă, transportând clorură de potasiu, a intrat într-o situație similară. Ambele nave transportau substanțe utilizate în agricultură, fără caracter toxic industrial.

Reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Gărzii Naționale de Mediu s-au deplasat la fața locului în aceeași zi, prelevând probe de apă din mai multe secțiuni ale fluviului – în amonte, în dreptul navelor și în aval, inclusiv la aproximativ 10 kilometri distanță. Au fost verificați indicatorii fizico-chimici specifici tipului de poluanți: pH, conductivitate electrică, amoniu, nitrați, nitriți, fosfați, calciu, magneziu, cloruri și potasiu.

Rezultatele analizelor, comunicate astăzi, 13 ianuarie, arată o ușoară creștere a concentrației de amoniu în zona barjei de la Zimnicea. Specialiștii explică însă că această concentrație se diluează complet după câțiva kilometri, astfel că calitatea apei în captările din aval – situate la peste 100 km, în zona Chiciu, județul Călărași – nu este afectată.

Până în prezent, nu au fost înregistrate depășiri ale indicatorilor de calitate a apei, iar debitele Dunării permit o diluție suficientă. De asemenea, nu s-a semnalat mortalitate piscicolă pe sectoarele monitorizate. Echipele Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman și Giurgiu – monitorizează zilnic calitatea apei în trei puncte pentru cele două nave scufundate.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos coordonează procedura de ranfluare a epavelor, operațiune prin care navele scufundate sunt readuse la suprafață sau, dacă nu se poate, sunt tăiate controlat și transportate către un șantier naval. Conform legislației, poluatorul este obligat să anunțe poluarea, să ia măsuri pentru depoluare și să suporte integral costurile intervențiilor.

Autoritățile subliniază că toți utilizatorii de apă vor fi alertați imediat în cazul în care analizele viitoare vor arăta modificări ale calității apei.

Președintele României, Nicușor Dan, a acordat post-mortem gradul de chestor de poliție comisarului-șef Marius-Daniel Mîrzacu, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, care a murit sâmbătă, la birou.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat marți, 13 ianuarie 2026, decretul privind acordarea post-mortem a gradului profesional de chestor de poliție comisarului-șef Mîrzacu Marius-Daniel, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Șeful IPJ Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a decedat sâmbătă, în timpul programului de lucru. Anunțul decesului a fost făcut de Inspectoratul de Poliție Județean Dolj, care a transmis că dispariția acestuia reprezintă „o pierdere grea” pentru instituție.

Reprezentanții IPJ Dolj au arătat că, de-a lungul carierei sale, Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind la menținerea siguranței publice.
Surse apropiate anchetei indică drept cauză probabilă a decesului un infarct.