Diplomații români și americani pregătesc întâlnirea dintre președinții Nicușor Dan și Donald Trump. Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat recent că nu poate spune ziua în care va avea loc întâlnirea la vârf. Responsabil din partea noastră este să anunțăm întâlnirea odată ce este stabilită, a explicat Oana Țoiu.

Șefa diplomației din România a enumerat câteva dintre subiectele care s-ar putea afla pe agenda întâlnirii.

„Președintele Nicușor Dan a clarificat că în acest moment prioritatea noastră este consistența agendei de lucru. Avem cu Statele Unite ale Americii mai multe domenii în care colaborăm, mai multe domenii unde vrem să întărim acest parteneriat strategic, parteneriat bilateral. În primul rând, obiectivul nostru principal în perioada următoare este să ne asigurăm că România este în siguranță. Asta înseamnă și în relația cu Statele Unite ale Americii, prezența NATO pe teritoriul României. Și asta este un lucru foarte important, această conversație este prioritară. Vrem să întărim și să creștem relațiile comerciale, dar asta în acest moment implică și negocierile care există între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind tarifele. Noi aici avem un interes aparte în zona energiei și un interes punctual acum, în special în zona de energie nucleară, dar și un interes important, un obiectiv de viitor pentru noi și aici când spun noi, mă refer la România, este important să ne asigurăm că există un mediu investițional prietenos în infrastructura de energie și că România devine în următorii ani principalul furnizor de energie pentru regiune”, a declarat Oana Țoiu, la Digi 24.
Discuțiile ar trebui să acopere și subiectele Republica Moldova și Ucraina.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, l-a primit miercuri, 23 iulie, la Palatul Victoria, pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, în contextul vizitei private pe care acesta o efectuează în România.

Potrivit reprezentanților Palatului Victoria, cei doi oficiali au discutat despre relațiile dintre România și Ungaria, punând accent pe proiecte concrete care pot aduce beneficii reale cetățenilor din ambele țări, indiferent de etnie. Premierul român a subliniat că România își dorește o relație constructivă cu Ungaria, axată pe cooperare reală și rezultate clare.

Discuțiile au vizat în principal creșterea schimburilor comerciale – care au depășit 13,3 miliarde de euro în 2024 – și dezvoltarea unor proiecte comune de infrastructură și interconectare.

Premierul Ilie Bolojan a prezentat și direcțiile principale ale poziției României în UE, subliniind nevoia de unitate și solidaritate în fața provocărilor actuale.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat că directorii CFR își vor reduce indemnizațiile cu 10%. El susține că măsura este „necesară”. De asemenea, programul de lucru la CFR Infrastructură va fi redus la patru zile pentru unii angajați.

„Nu putem cere performanță fără responsabilitate. În urma discuțiilor, pe care le-am purtat cu directorii generali ai CFR Infrastructură și CFR Călători, aceștia, alături de directorii financiari ai celor două companii, își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Totodată, și directorii generali și financiari ai filialelor CFR Infrastructură (Informatică Feroviară, Electrificare CFR și Tipografică Feroviară) își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Tot cu 10%, își vor reduce indemnizațiile și directorul general și financiar de la SCRL Brașov - filială a CFR Călători. Este un gest necesar care transmite un semnal clar de responsabilitate și solidaritate”, a transmis Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, pe FB.

Potrivit ministrului, încă de la preluarea mandatului, a început un amplu proces de eficientizare și optimizare a cheltuielilor în cadrul companiilor din subordinea ministerului.

„La CFR Infrastructură, în plus față de reducerea indemnizațiilor, s-a luat o decizie curajoasă: programul de lucru va fi redus la 4 zile pe săptămână pentru un număr restrâns de angajați, fără a fi afectată siguranța circulației. Economia estimată prin această măsură este de aproximativ 3,25 milioane de lei lunar. Este în curs de implementare un sistem clar de reorganizare, optimizare și funcționare a subunităților din țară. Cu această măsură, CFR Infrastructură estimează că va economisi aproape 57 milioane de lei pe an”, precizează Șerban.

În plus, se va renunța la materialul rulant tehnologic învechit care poate fi casat și valorificat, ceea ce ar putea aduce înapoi, în bugetul companiei, aproximativ 8,7 milioane de lei până la sfârșitul anului, susține ministrul.
„În paralel cu acestea, CFR Infrastructură continuă transformarea căii ferate prin proiecte strategice moderne, finanțate din fonduri europene nerambursabile”, a adăugat ministrul Ciprian Șerban.

De asemenea, la CFR Călători vot fi reduse cheltuielile nejustificate, printr-o serie de măsuri care generează un impact financiar major: economii totale estimate până la finalul anului: peste 130 milioane lei!
„Iată cum ajungem la această sumă: suspendarea unor trenuri neperformante: 40 milioane lei; neacordarea orelor suplimentare și festive: 47 milioane lei; demersuri către ARF pentru redimensionarea volumului de activitate și creșterea valorii unitare: 40 milioane lei; reducerea indemnizațiilor conducerii: 0,3 milioane lei; sistarea cumulului pensie – salariu: 1,5 milioane lei.
Totodată, am pornit un amplu proces de actualizare a indicatorilor de performanță de la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, a precizat ministrul Transporturilor.

Programul Anghel Saligny nu dispare. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că investițiile nu vor fi înghețate și că fiecare proiect va fi analizat la Ministerul Dezvoltării împreună cu președinții de consilii județene și cu prefecții din județe. Decizia a fost luată în ședința de miercuri a coaliției de guvernare.

Sorin Grindeanu a spus că „în următoarele două-trei săptămâni fiecare președinte de consiliu județean, împreună cu prefectul va discuta la Ministerul Dezvoltării, proiect cu proiect”.
Președintele interimar al PSD a mai spus că Anghel Saligny „nu este un program politic” dovada fiind că în urma informațiilor privind suspendarea investițiilor au reacționat „primari de la mai multe partide”. De asemenea, Sorin Grindeanu a declarat că programul îndeplinește condițiile europene.

„Se fac investiții conform regulilor europene, programul îndeplinește toate criteriile (...) cine fură, să plătească pentru asta, dar nu poți să condamni comunități întregi din România pentru asta”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public au atât salariu cât și pensie. Dezvăluirea a fost făcută de premierul Ilie Bolojan care consideră că atunci când se fac reduceri de personal „ar fi mai corect să plece pensionarii, nu tinerii".

El a mai spus că ar putea fi interzis cumulul pensie-salariu în cazul angajaților la stat.

Declarația a fost făcută luni seara la B1 TV.

„Cred că, în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin corect din punct de vedere moral ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, în loc să plece un tânăr", a declarat Ilie Bolojan.

Prim-ministrul a spus că în viitorul apropiat ar putea fi adoptată o decizie prin care să se interzică, în anumite condiții, cumulul pensiei cu salariul la stat.
„Înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă deciziile Curții Constituționale și rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, riști să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate", a adăugat Ilie Bolojan.
Premierul a estimat că sunt aproximativ „10.000 de persoane în această situație" referindu-se la angajații din sectorul public care primesc și pensie.

Polițiștii și jandarmii au deschis șase dosare penale în urma protestelor violente de duminică din fața Guvernului și de pe Autostrada A1. Este vorba despre dosare de ultraj, distrugere, instigare publică, împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice și port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.

„În urma încălcării prevederilor legale în vigoare, polițiștii și jandarmii au întocmit 6 dosare penale, pentru faptele de ultraj, distrugere, instigare publică, împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice și port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, în conformitate cu prevederile Codului Penal al României”, a transmis luni, Jandarmeria Română.

În plus, jandarmii și polițiștii au aplicat 23 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 72.942 de lei. Dintre acestea, o sancțiune contravențională, în valoare de 10.000 de lei, a fost aplicată organizatorului adunării publice, pentru nerespectarea locului și perimetrului destinat adunării publice. De asemenea, polițiștii au reținut două certificate de înmatriculare și două seturi de plăcuțe de înmatriculare. Totodată, jandarmii au stabilit identitatea a 163 de persoane.

Două persoane au fost reținute pentru ultraj după ce au agresat polițiști și jandarmi.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că pregătește extinderea autorității Gărzii de Mediu. Concret, Diana Buzoianu lucrează la o hotărâre de Guvern care să sporească autoritatea Gărzii de Mediu în efectuarea controalelor.

Anunțul a fost făcut la TVR Info. Proiectul a fost trimis spre avizare interministerială.

„Săptămâna aceasta am trimis către colegii din ministere spre a viza o hotărâre de guvern care să consolideze puterea Gărzii de Mediu de a face controale. Astăzi Garda de Mediu are drone, are body-camuri luate din PNRR, dar nu are și reglementările legislative ca să le folosească. Și atunci am trimis de urgență hotărârea de guvern care reglementează folosirea acestor echipamente”, a explicat Diana Buzoianu.

Ministrul Mediului a mai anunțat că a cerut un raport privind incendiile din gropile de gunoi.
„Când am venit la minister, am cerut un control tematic pe gropile de gunoi, pentru că, după cum bine știți, vara apar incendii în toate gropile de gunoi. Asta pentru că nu ajung la gropile de gunoi materiale tratate așa cum ar trebui să fie, sortate așa cum ar trebui să fie, pentru că nu reciclăm câte materiale ar trebui să reciclăm și asta implicit duce și la un pericol mai mare de incendii în timpul verii”, a adăugat Buzoianu.
Concluziile raportului sunt prezentate luni în cadrul unei conferințe de presă.

Poșta Română vrea să cumpere o flotă auto pentru a îmbunătăți serviciile de curierat din țară. Poșta organizează licitație pentru a achiziționa mașini noi. Valoarea estimată a investiției se ridică la peste 25 de milioane de lei. fără TVA.

„Compania Națională Poșta Română își continuă strategia de modernizare printr-o nouă investiție semnificativă în flota auto, menită să crească eficiența serviciilor de curierat și să asigure un transport mai sigur și mai rapid”, scrie într-un comunicat al companiei.
Valoarea estimată a investiției este de 25.380.018 de lei fără TVA. Cu acești bani, compania intenționează să cumpere 24 de camioane, cu o capacitate de 18–20 tone, dar și 12 remorci de 18 tone, care vor fi folosite pentru transportul coletelor.

Flota auto va fi cumpărată în leasing, pe o perioadă de doi ani. Vehiculele vor avea polițe CASCO valabile patru ani, dar și asigurare RCA pentru primul an.
Anunțul de participare la licitație a fost publicat, iar ofertele sunt așteptate până pe 11 august.

Ministerul Apărării Naționale a supus consultării publice și consultării preliminare interinstituționale două proiecte de Hotărâri de Guvern privitoare la înzestrarea armatei române.
Primul proiect vizează „Hotărârea privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare Sistem armament individual tip NATO – SAI, aprobat de CSAT în martie 2025.”

Conform MApN, comisiile reunite pentru apărare, ordine publică şi siguranţă națională ale Parlamentului au hotărât să transmită către MApN „aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de atribuire” aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI, în şedința comună din data de 20.04.2021.
Al doilea proiect se numește „Hotărâre privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente etapei I a programului de înzestrare Mașina de Luptă a Infanteriei, pe șenile – MLI, adoptat de CSAT în martie 2025”.

Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică şi siguranţă națională ale Parlamentului au hotărât să să transmită către MApN „aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de atribuire” a contractelor de achiziție aferente programului de înzestrare, Mașina de luptă a infanteriei, pe şenile" – MLI, în şedința comună din data de 03.04.2023.
Cele două programe prevăzute în proiectele de Hotărâre de Guvern asigură achiziția de echipamente noi adaptate provocărilor actuale de securitate, cerințelor operaționale și standardelor de interoperabilitate cu celelalte state membre NATO și UE, a explicat MApN.

Soluția propusă pentru programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” constă în achiziția competitivă a peste 200.000 de produse SAI, în 6 configurații, care vor intra în dotarea tuturor structurilor din Armata României. Contractul se va derula pe o perioadă de 6 ani.
Totodată, Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile – MLI, se va produce în varianta de bază și 4 tipuri de derivate, în număr de 246 produse. Durata contractului multianual este de 8 ani.

Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie protejarea lanțului de aprovizionare prin transfer tehnologic pe teritoriul României a unor capacități de asamblare, integrare, testare și asigurarea mentenanței tehnicii și produselor menționate.
După aprobarea acestor Hotărâri de Guvern, urmează a se finaliza documentația de atribuire în vederea inițierii procedurii de achiziție, prin Direcția generală pentru armamente (DGArm), în calitate de autoritate contractantă, a precizat MApN.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că există interes pentru proiectul privitor la construirea unui pod peste Dunăre, la Giurgiu. Contractul pentru proiectarea celui de al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu, are 11 ofertanți, a transmis Pistol.

Este vorba despre companii și asocieri de firme din România, Turcia, Italia, Coreea de Sud, Spania, Portugalia, Japonia și Bulgaria.

Valoarea estimată a contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate este de 60,87 milioane lei (fără TVA), sumă asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) - Componenta Mobilitate militară.
Studiul de fezabilitate, care trebuie să fie elaborat în maximum 23 de luni, trebuie să stabilească amplasamentul podului Giurgiu-Ruse 2, tipul podului (doar rutier sau rutier și feroviar) și valoare construcției.

Prin construcția acestui nou pod se urmărește creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România si Bulgaria, dar și pe axa europeană Nord - Sud.