Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat că nu există discuţii despre creşterea vârstei de pensionare, ci despre o nouă lege pentru a face sistemul "sustenabil şi echilibrat". Actul normativ ar urma să fie aplicabil în 2023.

"În acest moment nu discutăm de creşterea vârstei de pensionare, în acest moment discutăm despre o nouă lege pentru a face sistemul sustenabil şi echilibrat.
Deci, ceea ce va conţine acest lucru, în anul 2023, probabil, că nu se va întâmpla azi, nu se va întâmpla nici în 2022, dar aici discuţiile abia sunt la început, dar vom vedea exact ce înseamnă pensii, sistemul de pensii, din acest punct de vedere, sustenabil. Acum avem legea în vigoare, plus ordonanţa de urgenţă prin care s-au modificat nişte articole şi în acest moment a început un proces de recalculare a pensiilor, fiindcă şi aici sunt nişte inechităţi mari", a declarat Kelemen Hunor, marţi, la TVR 1, întrebat despre reforma sistemului de pensii.

Vicepremierul susține că "nu este corect să iasă cineva la pensie la 45 de ani".

"Se poate face, se poate discuta, dar, din punctul meu de vedere, nu este corect să iasă cineva la pensie la 45 de ani. Dacă cineva îmi spune în ţara asta că este corect să fii pensionar la 45 de ani, doar că ai fost poliţist, atunci eu spun că nu există dreptate în această ..., nici în cazul magistraţilor. (...) Eu nu spun că trebuie să stea până la 65 de ani sau până la 70 de ani poliţistul în intersecţie, nu despre acest lucru vorbim, dar nici nu se poate accepta că unii la 45 de ani sunt pensionari, după care se reangajează, de obicei la stat, iau şi pensia, iau şi un salariu bun. Deci, acest lucru trebuie discutat şi nu se îndreaptă împotriva nimănui. Nu e corect. Profesorul sau medicul sau învăţătorul nu e stresat? Şi lucrează până la 65 de ani. Deci, din acest punct de vedere este o discuţie în acest moment cum se poate găsi un echilibru în societate şi, sigur, suntem departe să luăm o decizie în acest sens.
Dar, trebuie să recunoaştem că, da, e vorba despre o nouă lege, mai echilibrată şi mai echitabilă", a adăugat Kelemen Hunor.

Creșele din Sectorul 2 vor fi deschise în luna august, conform unui ordin semnat luni de primarul Radu Mihaiu.

Patru creșe vor fi deschise ca urmare a solicitărilor părinților.

„Creșele din Sectorul 2 vor funcționa și în luna August. Tocmai am semnat această decizie fără nicio ezitare, mai ales că avem un număr crescut de cereri din partea părinților. Educația timpurie continuă și în luna August la creșele: Ciobănașului, Sinaia, Teiul Doamnei și Albă ca Zăpadă”, a anunțat, pe Facebook, primarul Radu Mihaiu.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că PSD va organiza alegeri interne pentru a stabili cine să fie candidatul partidului la alegerile prezidențiale din 2024, dar nu a exclus ca „personalități” din afara partidului să poată intra în această competiție internă. Unul dintre numele care a început să fie vehiculat este cel al lui Mircea Geoană, fost lider PSD, care în prezent este secretar general adjunct al NATO.

„A greși e omenește, a persevera e prostește. Toți președinții PSD dinaintea mea au avut o abordare care nu a funcționat. Eu am zis că voi schimba această abordare. În primul rând, președintele partidului nu mai este neapărat și candidatul la prezidențiale”, a declarat Marcel Ciolacu, duminică seara, la Antena 3.

Lderul PSD susțien că vor fi alegeri interne pentru această competiție.

„Este posibil ca anumiți oameni din afara partidului, dar personalități totuși cunoscute, să poată să intre în această competiție internă a PSD. Acest lucru va duce ca în 2024 PSD să câștige toate alegerile”, a adăugat liderul social-democrat.

PSD a cerut joi, la întâlnirea cu premierul Florin Cîțu, eliminarea avizului de la Ministerul Fondurilor Europene pentru proiectele introduse în Planul Național de Redresare și Reziliență. 

"Am solicitat eliminarea ‘criteriului politic’ din ordonanța de urgență care reglementează Planul Național de Redresare și Reziliență (...) Mai exact, în recenta modificare adusă OUG-ului care setează PNRR a apărut avizul obligatoriu al Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe toate proiectele din plan. Fără criterii, fără proceduri, fără transparență. În speță, o primărie sau un minister ar trebui să se roage de cei de la MIPE pentru un aviz pentru a începe reformele și proiectele. MIPE se transforma într-un super-minister iar partidul aflat la guvernare, în proprietarul PNRR. Nu este un atac la ministru, este doar una din zecile de propuneri coerente făcute ieri menite să ajute România pentru ca planul să nu fie respins de Comisie”, susține europarlamentarul Victor Negrescu.

Premierul Florin Cîțu afirmă că România este pe locul 6 în UE la rata anuală a inflației în luna aprilie, ceea ce, în opinia lui, este rezultatul măsurilor economice luate de guvern. El spune că executivul pregătește acum măsurile pentru perioada post-pandemie.

Senatul a respins proiectul de lege al USR PLUS care prevede ca persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 să beneficieze, la cerere, de o zi liberă. Propunerea de lege nu a întrunit cele 69 de voturi necesare adoptării. Au fost 64 de voturi „pentru”, 60 de voturi „împotrivă” şi patru abţineri.

Ludovic Orban a declarat că PNL nu are nicio obligaţie să susţină proiectul de lege al USR PLUS. Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că partenerii de coaliţie nu au discutat cu PNL în acest sens şi nici la nivelul Guvernului, potrivit News.ro.

„Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 beneficiază de zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, în ziua vaccinării în cazul angajaţilor. De scutire de frecvenţă în ziua vaccinării beneficiază elevii, studenţii şi militarii. Aceste drepturi se acordă pe baza documentelor justificative eliberate de instituţia de profil la care a fost efectuată vaccinarea”, conform iniţiativei de lege,

Senatul este prim for sesizat pe proiectul de lege, decizională fiind Camera Deputaţilor. 

Profesorul de sănătate publică, Răzvan Cherecheș, a anunțat că „România va fi afectată de un al patrulea val al pandemiei de coronavirus în toamna acestui an”. Se va ajunge la un al patrulea val deoarece din ce în ce mai puțini români vor vrea să se vaccineze împotriva Covid-19.

„La toamnă, în momentul în care încep ploile de toamnă și frigul, vom intra în valul patru, care, din nefericire, va fi relativ amplu în România. Mai mic decât valul trei, pentru că avem deja un procent din populație vaccinat, dar vom avea iarăși o creștere a numerelor în secțiile ATI. Entuziasmul pentru vaccinare va scădea foarte mult pentru că, în momentul de față, nu există nicio modalitate de validare a faptului că te-ai vaccinat. Cei care nu s-au vaccinat spun <<ce sens are să mă vaccinez? Țara merge bine, ne relaxăm toți, nu mai e niciun motiv pentru care să mă vaccinez>>”, susține Răzvan Cherecheș.

Începând din 15 mai, autoritățile au anunțat că masca nu va mai fi obligatorie în spațiile publice deschise. Ea va trebui purtată doar în locuri aglomerate, precum piețe sau stații de tramvai și autobuz. De asemenea, carantina pe timp de noapte va fi eliminată.

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, cere Guvernului să îi respecte pe toţi acei români care au dreptul la racordare gratuită la rețelele de gaze naturale şi energie electrică, așa cum prevede legea.

„Există un angajament clar la nivel european pentru susținerea consumatorilor vulnerabili în UE. Guvernele PSD au acționat constant în acest sens, dovadă şi legislația pe care am promovat-o şi de care beneficiază acum românii. Un guvern care se prevalează de afluxul de cereri de racordare pentru a se gândi la limitarea accesului la gaze şi electricitate în funcţie de consum trădează un cinism, încălcarea directivelor europene si lipsă de viziune economică revoltătoare. Iar dacă e în pană de soluții coaliția de guvernare, să ia exemplul altor state europene: Franța, Germania, Austria, Spania, Irlanda  sau Grecia”, a declarat Dan Nica.

Măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili reprezintă o prioritate în Franța şi în Germaniam, susține Dan Nica.

„În Austria, gospodăriile cu venituri reduse nu trebuie să plătească taxa pentru energia electrică ecologică, în vreme ce în Grecia legea privind comunitățile energetice prevede sprijin pentru consumatorii vulnerabili. În Spania, Strategia națională pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, aprobată în 2019, cuprinde dispoziții pentru abordarea tuturor dimensiunilor pentru sprijinirea acestora într-un mod integrat”, a precizat Dan Nica.

 Liderul europarlamentarilor PSD a solicitat Ministerului Energiei să pună urgent în aplicare prevederile directivelor europene pentru a nu declanșa infringementul împotriva României.

„Consumatorii au dreptul la racordare la gaze şi electricitate. Cât despre consumatorii industriali, ar fi de-a dreptul penibil să vedem un guvern care privează companiile de acces la reţeaua de gaze. Îi recomand ministrului Energiei, Virgil Popescu, să citească textul Directivei UE 2019/944 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi Recomandarea Comisiei Europene din octombrie 2020”, a subliniat eurodeputatul Dan Nica.

Premierul Florin Cîţu pleacă la Bruxelles, iar marţi seară la avea o cină de lucru cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Miercuri, premierul alături de mai mulţi miniştri vor avea negocieri pentru PNRR. 

Guvernul a anunţat că, marţi, premierul Florin Cîţu pleacă la Bruxelles, iar de la ora 20.15, ora României, va avea o cină de lucru cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cîţu face deplasarea la Bruxelles, alături de mai mulţi miniştri, pentru a negocia proiectele care vor primi finanţare prin PNRR, potrivit News.ro. 

Prim-vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal, Rareş Bogdan, s-a declarat convins că ”Florin Cîţu va veni cu o mare victorie de la Bruxelles”. 

”Ce este foarte important este că acest plan este un adevărat Plan Marshall pentru România. Niciodată România în istoria ei nu a primit 30 de miliarde, mai precis 29,2 miliarde de euro, într-o formulă extrem de clară pe care românii trebuie să o ştie. Cel mai important lucru – 14,5 miliarde din aceşti bani sunt bani nerambursabili, iar celelalte 14,7 miliarde sunt bani pe care Roomânia îi ia cu o dobândă, fiţi foarte atenţi, de 0,5%. Este cu 0,3 % mai mult decât ia Comisia”, a declarat Rareș Bogdan.