Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului Ludovic Orban:

„În momentul în care vom constata, potrivit evoluției epidemiologice, care este planul cel mai adecvat la nivelul de risc pe care îl are societatea, se vor lua măsurile necesare”.

„Important este ca oamenii să înțeleagă două aspecte esențiale pentru a face față acestor provocări. Până acum, România a reușit să gestioneze la un nivel rezonabil această criză, atât prin implicarea autorităților, care au luat măsuri încă de la primele semne, dar mai ales datorită modului în care oamenii au înțeles să respecte restricțiile pentru a limita răspândirea infecțiilor cu coronavirus. Gradul de conformare voluntară la aceste reguli și restricții a fost unul esențial.

În continuare această înțelegere a românilor, că prin respectarea regulamentelor, recomandărilor, restricțiilor care vor fi se protejează pe ei înșiși și pe cei dragi lor de acest risc, este elementul esențial pentru a face față”, a mai subliniat Dancă, vineri la digi24.

O decizie în privința relaxării restricțiilor și implicit a ridicării stării de urgență nu este luată încă, iar următoarele trei săptămâni vor fi cruciale, urmând ca apoi, Guvernul și președintele Klaus Iohannis să hotărască ce e de făcut.

„Klaus Iohannis a facut (prin anuntarea relaxarii restrictiilor dupa 15 mai, n.red.) o miscare politica si de imagine asa cum vom vedea din ce in ce mai des. Perioada romantica a COVID-ului s-a cam terminat. Urmeaza batalia politica la sange, pe care o stim cu totii. A fost un moment la inceput, 'Domn'e, murea lumea', a fost emotie, ceva nou (...) Vom asista la ascutirea cinica a luptei politice. Primul pas l-a facut Klaus Iohannis”, a spus Cristian Tudor Popescu (CTP)... continuarea pe digi24.ro.

„CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și pentru reglementarea unor măsuri de protecție socială

Legea pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și pentru reglementarea unor măsuri de protecție socială instituie dispoziții privind suspendarea contractelor individuale de muncă pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, pentru perioada ulterioară încetării acestora fiind prevăzute și măsuri de protecție socială a salariaților afectați de întreruperea sau reducerea temporară a activității angajatorului.

1. Prin art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării se completează alin (1) al art. 52 din Codul muncii cu o nouă situație, prevăzută la lit. f), în care angajatorul poate suspenda un contract individual de muncă, respectiv ca urmare a „decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată”. Totodată, prin art. I pct. 2 din aceeași lege, se stabilesc măsuri de protecție socială aplicabile salariaților al căror contract individual de muncă va fi suspendat ca urmare a acestei noi ipoteze legislative. În opinia noastră, soluția legislativă reglementată la art. I este de natură să conducă la probleme în aplicare, dar și să inducă o reală confuzie pentru destinatarii normelor.

Astfel, potrivit expunerii de motive, intervenția legislativă urmărește să răspundă unei probleme de natură socială pe care inițiatorii o indică drept fundament al măsurilor adoptate în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, respectiv faptul că „mulți angajatori au constatat că nu au text legal care să le permită reducerea activității pentru această perioadă, astfel încât angajații lor să fie protejați”. Or, în opinia noastră, amendarea Codului muncii ar trebui să reprezinte o măsură cu un orizont mai mare de timp decât actuala stare de urgență, aspect ce implică necesitatea unei evaluări preliminare, o analiză de fond a nevoilor sociale și a limitelor de intervenție a statului în relația contractuală angajat-angajator, care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Din această perspectivă, problemele conjuncturale ar trebui să fie rezolvate, datorită caracterului extraordinar, prin măsuri legislative derogatorii de la cadrul general în materie de raporturi de muncă, și nu modificări de fond ale acestuia, mai ales în lipsa unor dezbateri la care să participe o sferă cât mai largă de actori sociali, cărora, în final, norma juridică li se adresează. În acest mod, s-ar putea ajunge la un cadru legislativ suplu care ar răspunde nu numai actualei situații – pentru care există deja reglementări, asupra cărora Parlamentul ar putea interveni în cadrul legilor de aprobare a ordonanțelor de urgență deja adoptate de Guvern, aflate în diverse stadii legislative pe agenda celor două Camere ale Parlamentului - ci și eventualelor evenimente neprevăzute ce ar impune instituirea unor măsuri excepționale.

Pe de altă parte, apreciem că norma de la art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării, fiind una cu caracter general aplicabil, ar trebui să respecte exigenţele de claritate şi previzibilitate ale legii. Astfel, reglementarea suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului pe durata unei măsuri excepționale dintre cele prevăzute la art. 93 din Constituție, ar trebui astfel concepută încât aceasta să nu se suprapună cu ipoteza generală de la art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în caz contrar noua reglementare fiind inutilă. De asemenea, în lipsa unei circumstanțieri a cazului nou-introdus, nu se poate face distincție între ipoteza prevăzută de art. 52 alin. (1) lit. c) și cea nou-introdusă la lit. f) din Codul muncii, prima dintre acestea, prin caracterul ei general, apărând ca acoperitoare şi pentru cea de-a doua. În acest sens, semnalăm că, potrivit datelor comunicate public de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la data de 10 aprilie a.c., spre exemplu, din cele peste 1 milion de contracte suspendate în economie pentru motive asociate stării de urgență, un procent de 86% reprezentau suspendări în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care prevede că un contract individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar.

În plus, reanalizarea conținutului normei în discuţie ar presupune și stabilirea unei legături directe cu măsurile dispuse ca efect al decretării uneia dintre aceste stări excepționale, precum și cu întinderea teritorială a acesteia. În caz contrar, s-ar putea interpreta că pot fi suspendate contractele individuale de muncă din inițiativa angajatorului în orice unitate administrativ-teritorială, sub diverse pretexte, deși starea de urgență a fost decretată numai pentru o anumită unitate administrativ-teritorială, ceea ce ar afecta echilibrul raporturilor de muncă și, implicit, salariații.

Măsurile instituite prin art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării și care propune introducerea unui nou articol, art. 531 în Codul muncii reprezintă, în realitate, o reluare ad litteram a soluțiilor legislative cuprinse în art. XI-XIII din OUG nr. 30/2020, modificată și completată prin OUG nr. 32/2020 - norme concepute a oferi soluții și a produce efecte strict în contextul stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul nr. 240/2020. Acest aspect conduce la existența unui paralelism legislativ, susceptibil, la rândul său, de a crea confuzie în rândul destinatarilor normelor, ceea ce contravine şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii.

Din această perspectivă, legiuitorul ar fi trebuit să dea eficiență dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziții ce prevăd că în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative. În cazul existenței unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice, inclusiv în cazul în care reglementări din aceeași materie sunt dispersate în legislația în vigoare.

Subliniem că, la data adoptării legii a cărei reexaminare se solicită, Parlamentul era deja sesizat atât cu proiectul legii de aprobare a OUG nr. 30/2020, cât și cu proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 32/2020 ce aduce modificări și completări OUG nr. 30/2020. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 74 din Regulamentul Senatului, respectiv art. 68 din Regulamentul Camerei Deputaților, la nivelul fiecăreia dintre cele două Camere exista obligația ca proiectele de lege și propunerile legislative, inclusiv ordonanțele de urgență, cu același obiect de reglementare să fie analizate împreună, comisia sesizată în fond întocmind un singur raport pentru ipoteza admiterii.

2. Prin art. III și IV din legea transmisă la promulgare se instituie măsuri ce vizează inclusiv contractele individuale de muncă ce au fost suspendate ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 în temeiul actualului art. 52 alin. 1 lit. c) din Codul muncii.

În primul rând, în măsura în care legiuitorul a intenționat ca de aceste măsuri de protecție socială să beneficieze salariații ori de câte ori va fi instituită sau prelungită starea de urgență/starea de asediu, apreciem că normele ar fi trebuit inserate în cuprinsul normelor generale ce reglementează raporturile de muncă, respectiv în cuprinsul art. I din legea supusă reexaminării și nu ca dispoziții plasate în afara Codului muncii.

În al doilea rând, considerăm că orice intervenție asupra cadrului general în materia raporturilor de muncă ar trebui să aibă în vedere inclusiv criteriul proporționalității, precum și nevoia unui echilibru just și echitabil între drepturile angajatorilor și cele ale angajaților. Astfel, soluția normativă stabilită la art. III, conform căreia „angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea activității sau a întreruperii activității, după caz”, este lipsită de orice mențiuni care să indice aplicabilitatea strict pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgență. În aceste condiții, dispozițiile echivalează cu instituirea unui drept absolut, general aplicabil, al angajatorului de a dispune unilateral în cadrul raporturilor de muncă atunci când, indiferent de motive, decide reducerea sau întreruperea activității. Soluția face abstracție, pe fond, de alte dispoziții ale Codului muncii precum cele referitoare la dreptul la negocieri individuale și/sau colective, la dreptul de informare și consultare reciprocă a participanților la raporturile de muncă, ori la aplicarea principiului consensualității în relațiile de muncă, modalitatea de formulare nepermițând o integrare corespunzătoare în ansamblul Legii nr. 53/2003.

Art. IV al legii transmise la promulgare dispune cu privire la obligația angajatorilor beneficiari ai măsurilor de protecție socială finanțate din bugetul asigurărilor sociale de șomaj de a nu desființa „locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat de plata indemnizațiilor din bugetul asigurărilor sociale de șomaj”. Apreciem că instituirea unei astfel de soluții legislative fără circumstanțieri și, mai ales, fără indicarea efectelor în caz de încălcare a obligației de către angajator conduce la ineficiența normei, poate antrena costuri suplimentare pentru angajat (care, ar putea fi obligat să se adreseze instanței pentru reintegrare sau acordarea unor despăgubiri) și este susceptibilă de interpretări. Astfel, spre exemplu, nu este clar în ce măsură dispoziția s-ar putea aplica în mod corespunzător angajatorilor intrați în insolvență sau dacă interdicția include în egală măsură postul și funcția persoanei ori care este regimul juridic aplicabil pentru control și sancționare în caz de neconformare.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și pentru reglementarea unor măsuri de protecție socială”.

„Pentru fiecare ridicare a unei masuri de restrictie vom stabili un set de masuri. De exemplu la locul de munca unde se lucraza in birouri, INSP cu inspectia de munca vor stabili un set de recomandari pentru angajatori privind organizarea lucrului in spatii inchise. In transportul public vom stabili cateva reguli pe care le vom face publice si atat companiile de transport cat si cetatenii vor trebuie sa le respecte. Vom face asta pentru fiecare ridicare de restrictie”, a declarat Orban.

Purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Lucian Romașcanu:

"Încep prin a face câteva declaraţii despre ce a făcut greşit PNL în ultima perioadă. Cel mai mare eşec al PNL şi al guvernării Orban se leagă de cea mai aşteptată măsură din partea întreprinderilor mici şi mijlocii şi anume garantarea împrumuturilor prin acel fond de garantare obţinut guvern, lucru care trebuia să se întâmple printr-o platformă informatică numită IMM Invest.

Din păcate, incompetenţa celor de la guvernare a făcut ca această platformă să funcţioneze aproximativ un minut sau două, după care s-a blocat şi nici până acum această platformă nu funcţionează. Este o promisiune pe care Partidul Naţional Liberal a făcut-o de acum 30 de zile, au promis că vor veni în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii cu această măsură şi iată că sunt 30 de zile şi peste, iar întreprinderile mici şi mijlocii nu pot să se înscrie pe această platformă, dintr-un motiv foarte simplu: incompetenţa.

A doua mare problemă pe care a avut-o Partidul Naţional Liberal în ultima perioadă este plata ajutorului de şomaj, plata aşa numitului şomaj tehnic. Este o cerinţă pe care mediul de afaceri a adus-o în spaţiul public de mai mult de 40 de zile. Ea a fost promisă încă de la început de către ministrul Muncii, s-au dat termene foarte strânse şi nici până în ziua de astăzi cele peste 600 mii de cereri nu au fost onorate în totalitate. Este un lucru foarte grav pentru că pe de o parte pun în faţa unui efort financiar deosebit pe antreprenori, iar cei care nu sunt în stare să susţină acest efort se vor vedea nevoiţi pentru a-şi salva afacerea să concedieze oameni

Legat de relansarea economiei aflăm doar promisiuni. Cel mai rău lucru pe care ministrul Cîţu l-a făcut în declaraţiile lui este să promită un plan de relansare economică abia după terminarea stării de urgenţă. Companiile, oamenii trebuie să ştie de acum care sunt planurile guvernului, iar o strategie economică trebuie să apară în spaţiul public neîntârziat. România este singura ţară sau ultima ţară care nu a venit cu un plan de relansare economică.Toate ţările europene deja au pus la dispoziţia companiilor, la dispoziţia mediului economic măsuri pentru protejarea afacerilor şi pentru relansarea economică după relaxarea măsurilor de izolare socială".

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, joi, cu 204 voturi pentru, 105 voturi contra și 7 abțineri, proiectul de lege inițiat de liderii PSD, Pro România, ALDE și UDMR care prevede că mandatele aleșilor locali se prelungesc cu cel mult 6 luni de la data încetării stării de urgență și că data alegerilor locale se va stabili de Parlament, prin lege organică (majoritate de 50+1 din total parlamentari), cu 75 de zile înaintea votării, față de actuala legislație care oferă Guvernului atributul stabilirii datei alegerilor. Această lege merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Se pare că PNL a anunțat deja în plen că va ataca legea la CCR.

PSD și Pro România au spus că nu este în regulă ca un Guvern minoritar format dintr-un singur partid, (PNL), să decidă data alegerilor.

„Din păcate am depășit astăzi numărul de 10.000 de persoane infectate cu COVID 19 și avem o creștere semnificativă a cazurilor confirmate în ultimele 24 de ore, aproape 400 de cazuri noi. Aceste date ne arată că suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei și trebuie să continuăm să respectăm, cu strictețe, aș spune aproape cu sfințenie, măsurile de igienă și de distanțare socială. Nu ne putem permite să slăbim deloc vigilența, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi de o plafonare a curbei infecției în țara noastră”, a declarat Klaus Iohannis.

Totodată, președintele a subliniat că în majoritatea țărilor europene sunt încă îngrijorări mari în legătură cu pandemia de coronavirus. 

„Cele mai multe state se află încă în primele faze ale epidemiei, iar în țările care au fost afectate mai devreme, atenție, se observă o reapariție îngrijorătoare a cazurilor. Dovezile medicale sugerează că cea mai mare parte a populației lumii se poate contamina, ceea ce înseamnă că există un risc major ca epidemia să se reaprindă foarte ușor, chiar și în acele zone unde părea a fi ținută sub control. Toate acestea ne arată, o dată în plus, că eforturile naționale trebuie, în mod obligatoriu, dublate de un efort comun la nivel european pentru combaterea efectelor acestei pandemii”, a mai precizat președintele.

Șeful DSU, Raed Arafat, le-a dat studenților la medicină, cărora le e frică să se întoarcă în spitale după data de 15 mai, un răspuns memorabil, potrivit DCNEWS.RO.

"Dacă studenților de la medicină le e frică să se întoarcă în spitalele cu COVID, poate că trebuie să se gândească dacă au ales meseria corectă pentru ei. Îmi pare rău, dar ăsta e răspunsul meu".

Mai mult, Raed Arafat a adăugat că "în viitor nu vom mai avea spital care e liber de COVID și spital plin de COVID. Toate spitalele, unitățile de primiri urgențe trebuie să aibă segmente care sunt destinate pacienților suspectați, infectați și pacienților care nu au această problemă, dar toate spitalele s-ar putea să se confrunte, fiecare om, fiecare medic este posibil să se confrunte cu pacienți COVID pozitiv, știind sau neștiind acest lucru.

Deci părerea mea e că cei cărora le e frică de această boală, au o problemă mare, mai ales dacă sunt studenți la medicină. Așa cum militarii intră în Armată și când e război, e război, așa e în medicină... când e pandemie, e pandemie! Te duci și te lupți ca medic cu această problemă. Noi, medicii, suntem militarii acestui tip de război care este pandemia și trebuie să fim în linia de front", a completat el.

Mesajul președintelui Klaus Iohannis:

„Bună ziua. Dragi români, așa vom arăta după 15 mai în spațiile publice închise și atunci când folosim transportul public în comun (nr. cu mască). Am avut astăzi o nouă întâlnire pentru a începe să detaliem ce am anunțat ieri, așa numitul plan de relaxare

Este vorba de relaxarea măsurilor pe care le-am luat pentru protecția populației și în acest sens vom avea un plan destul de detaliat în scurt timp.

Am considerat că unele din chestiunile care ne privesc pe toți trebuie anunțate din timp. Una dintre aceste măsuri este cea cu masca de protecție.

Am decis astăzi ca după 15 mai toată lumea va fi obligată să poarte măștile în spațiile publice închise și în transportul în comun. Vom putea să renunțăm la purtarea măștii poate la anul.

O a două măsură pe care am decis-o: după data de 15 mai vom renunța la restrângerile care privesc persoane. Deci nu vom prelungi restricțiile de deplasări individuale. Vom putea să ne deplasăm în spații publice fără să declarăm unde și de ce mergem.

Este vorba despre libertatea de mișcare individuală. Evident, pentru protecția populației, multe restrângeri vor rămâne în vigoare. Vor rămâne o vreme interdicțiile pentru adunări publice, pentru manifestări, vor rămâne și alte interdicții în vigoare.

Până în 15 mai toate restricțiile rămân în vigoare. Până în 15 mai, stați acasă! După 15 mai vom putea să ne mișcăm mai liber. Însă, viața nu va reveni din păcate la normalitatea pe care am cunoscut-o. Vom avea un plan de relaxare în pași, vom stabili care activitate poate să înceapă.

O activitate importantă este cea școlară. Voi avea o întâlnirea cu min. educației pentru a elabora un plan pentru revenirea elevilor la școală. Un plan este necesar și pentru revenirea activității economice.

Să nu ne imaginăm că vom reveni la normal în 15 mai.

Pas cu pas, după un calendar care ține și de evoluția cazurilor, vom încerca să intrăm într-o nouă normalitate. Pe măsură ce interdicțiile vor fi luate înapoi, răspunderea fiecăruia va deveni mai mare”, a anunțat președintele.