Drumarii lucrează fără oprire pentru a desfunda tronsoanele unde viscolul a creat probleme și a adus foarte repede zăpada înapoi pe partea carosabilă. Vântul a bătut atât de tare încât, pe mai multe porțiuni de drum, s-au format troiene de zăpadă.

Sunt zeci de utilaje (sărărițe cu lamă, vole și autogredere) care acționează în acest moment pe mai multe drumuri județene. Prioritare sunt drumurile cu trafic mare.

Se lucrează și în zona Greaca (între Schela și Slobozia), pe o distanță de 2 kilometri, unde traficul se desfășoară cu dificultate, astfel încât în câteva ore să curățăm complet partea carosabilă și să se poată circula pe două benzi.

„Pe toata durata ninsorii și a viscolului, am intervenit pentru scoaterea mașinilor din zăpadă, curățarea drumurilor, pentru a ajuta ca ambulanțele să ajungă la pacienți sau atunci când am fost solicitați de către reprezentanții ISU”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit la Palatul Victoria pe vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe al Regatului Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra, în contextul vizitei de lucru pe care acesta o efectuează în România.

În cursul discuției, a fost reconfirmată cooperarea foarte bună româno-olandeză în plan bilateral, european și la nivelul NATO. Ambele părți au remarcat dinamica ascendentă a relațiilor comerciale bilaterale, care au cunoscut un nivel susținut de creștere în ultimul an, Regatul Țărilor de Jos menținându-se în topul celor mai valoroși investitori din România.

În acest context, demnitarii au afirmat interesul comun pentru amplificarea cooperării bilaterale, prin dezvoltarea proiectelor de colaborare sectorială în diferite domenii.

Prim-ministrul României a exprimat aprecieri pentru contribuția consistentă a Țărilor de Jos, ca unul din principalii participanți, la Grupul de Luptă NATO din România, mulțumind pentru prezența contingentului olandez pe teritoriul României, gest care reflectă concret solidaritatea aliată pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO.   

Schimbul de opinii a abordat și perspectivele de avansare a aderării României la spațiul Schengen. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a punctat demersurile dinamice ale părții române, care s-a angajat într-un dialog pozitiv și consultări intense cu toți partenerii europeni, în efortul de identificare a unei soluții care să conducă în curând la un rezultat corect și pozitiv. Adoptarea unei decizii favorabile aderării României la Spațiul Schengen, în virtutea recunoașterii progresului evident obținut, ține de credibilitatea UE ca structură coezivă bazată pe principiul unității și al solidarității, a mai arătat prim-ministrul român.

La rândul său, șeful diplomației olandeze a reconfirmat susținerea pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Dialogul a continuat cu analiza răspunsului la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, și a evoluțiilor din Republica Moldova.

Premierul României a prezentat măsurile active de sprijin multidimensional ale României pentru Ucraina.

În ceea ce privește susținerea Republicii Moldova, premierul Ciucă a pledat pentru continuarea acordării de sprijin financiar și politic Chișinăului.

România şi Republica Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii, în domeniul rutier dorindu-se continuarea Autostrăzii Unirii (A8) până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina), a anunțat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

„Am discutat astăzi cu omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, despre cum ne putem dezvolta parteneriatul pe toate sectoarele de transport! Mai întâi, am propus întrunirea, în februarie, a Comisiei Mixte bilaterale pentru coordonarea tuturor activităţilor referitoare la proiectarea şi construirea Podului peste Prut de la Ungheni. Am convenit asupra necesităţii de a identifica şi alte proiecte transfrontaliere eligibile prin fonduri europene (CEF). Acestea ar putea fi depuse la următorul apel de aplicare, care va fi lansat în luna septembrie a acestui an. În prezent sunt deja identificate trei propuneri: construcţia Podului de la Ungheni (proiect aprobat în luna decembrie 2022); construcţia infrastructurii de acces la acest pod care să includă un punct de trecere a frontierei (pe teritoriul Republicii Moldova) şi modernizarea DJ 249 pentru asigurarea descărcării şi conexiunii cu infrastructura existentă (pe teritoriul României); asigurarea conexiunii rutiere Albiţa (România) – Leuşeni (Republica Moldova)- pentru care aplicaţia va fi depusă în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2024. În domeniul rutier, ne-am dori ca Autostrada Unirii (A8) să fie continuată până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina)”, a scris Grindeanu, pe Facebook.

De asemenea, a fost abordat şi subiectul modernizării şi construcţiei mai multor poduri rutiere transfrontaliere peste Prut: Podul de la Sculeni (Sculeni); Podul Oancea (Cahul); Podul Albiţa (Leuşeni) – pod nou; Podul Răducăneni (Bărboieni) – pod nou; Podul Bumbăta (Leova) – pod nou; Podul Fălciu (Leca/Cantemir) – pod nou.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că produsul intern brut (PIB) a crescut în 2022 cu 50 miliarde euro față de anul precedent, adică 4,9%, citând în acest sens datele Comisiei Naționale de Prognoză.

„Creşterea PIB-ului este una semnificativă şi doresc să subliniez că în comparaţie cu anul 2021 avem o creştere în valoare nominală a PIB-ului de aproximativ 50 de miliarde de euro. Mai exact, 49 de miliarde de euro. Este o creştere semnificativă. Uitându-mă pe cifre, creşterea din anul 2022 este egală cu valoarea PIB în anul 2002”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit lui Ciucă, chiar şi în condiţiile de criză, s-a reuşit ca de la o estimare de aproximativ 1.396 de miliarde de euro să se realizeze 1.427 de miliarde.

Noi descoperiri arheologice la cetatea dacică de la Piroboridava, din județul Galați, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Toate aceste descoperiri sunt studiate în acest moment de specialiștii de la Institutul de Arheologie Iași, care participă la aceste cercetări alături de experții de la Muzeul de Istorie Galați și Muzeul de Istorie Tecuci.

„În cadrul acestor diagnoze arheologice, s-au descoperit mai multe fragmente de ceramică din perioada dacică, precum și un vârf de săgeată din bronz și oase de animal decorate cu diverse simboluri”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, pe Facebook.

S-au făcut deja la fața locului mai multe săpături arheologice preliminare, astfel încât specialiștii să vadă unde poate fi amenajat muzeul de sit și care este stratigrafia zonei, pentru a putea spune ce fel de lucrări sunt necesare pentru restaurarea cetății dacice.

De asemenea, autoritățile au depus deja cererea de finanțare pentru a obține fonduri europene prin PNRR.

„Am depus deja cererea de finanțare pentru a obține fonduri europene prin PNRR, în cadrul cunoscutei axe Ruta Cetăților, pentru renovarea acestui sit arheologic de interes național, punerea lui în valoare și amenajarea unui muzeu subteran. Consiliul Județean studiază și alte variante de finanțare cu fonduri europene pentru restaurarea și punerea în valoare a cetății dacice de la Piroboridava”, a transmis Costel Fotea.

Premierul Nicolae Ciucă a vorbit la manifestările de Ziua Unirii Principatelor Române, de la Iași, despre existența unor mișcări extremiste care „încearcă să influențeze societatea” în România.

 „Asemenea tuturor democrațiilor europene, sub impactul crizelor multiple generate de război, și în România mișcări politice extremiste încearcă să ne influențeze societatea. Le recunoaștem cu ușurință, pentru că în discursurile promovate de liderii lor se promovează ura în locul bunei înțelegeri, frica în locul acțiunii, dezinformarea în locul adevărului, condamnarea în locul justiției prin lege. Societățile democratice au însă propriile mecanisme de respingere bazate pe rădăcinile adânci și lecțiile oferite de istorie.

În plus, în cazul României, echilibrul și înțelepciunea socială, susținerea puternică a valorilor europene și euroatlantice acționează ca un veritabil catalizator în jurul libertăților democratice”, a declarat Nicolae Ciucă, la Iași.

Raportul europarlamentarului Dan Nica pentru reglementarea și impulsionarea industriei europene a semiconductorilor a fost aprobat cu majoritate categorică de către Comisia pentru Industrie, Energie și Cercetare (ITRE) din cadrul Parlamentului European.

Propunerile legislative ale liderului Delegației PSD au fost adoptate cu 67 de voturi pentru, 1 împotrivă și 4 abțineri. De asemenea, comisia de specialitate i-a încredințat lui Dan Nica mandatul de a reprezenta forul europarlamentar în negocierile inter-instituționale cu Consiliul UE, cu 70 de voturi pentru, 1 împotrivă și 1 abținere.

Inițiativa „Semiconductori pentru Europa” are ca obiectiv dublarea producției europene în acest sector strategic, prin atragerea de investiții, consolidarea capacității tehnologice la scară largă, crearea unei rețele europene de centre de competență în cercetare, proiectare și producție, precum și finanțare accesibilă IMM-urilor.

„În contextul global actual, trebuie să fim mai ambițioși în politica noastră industrială, pentru a reduce dependențele, în special în domeniile strategice. Bugetul UE în acest sens trebuie să fie proporțional cu provocările. Prin noua legislație privind semiconductorii, ne asigurăm că UE va deveni lider în cercetare și inovare, cu un mediu de afaceri gata să investească în capacități de producție performante și în forță de muncă calificată pentru sectorul semiconductorilor”, a declarat Dan Nica, în calitate de raportor și coordonator al eurodeputaților S&D din comisia ITRE.

În prezent, ponderea UE în capacitatea globală de fabricare a semiconductorilor este sub 10%, iar legislația elaborată de Dan Nica vizează atingerea unei cote globale de 20%.

Conform unui studiu al Parlamentului European, pandemia a evidențiat vulnerabilități majore în lanțul de aprovizionare, prin penuria fără precedent de semiconductori, care a determinat creșterea costurilor pentru industrie și prețuri mai mari pentru consumatori și a încetinit ritmul redresării economice în Europa.