Opoziția vrea să limiteze perioada în care un profesor își poate bloca postul. Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat că a depus în Parlament o inițiativă legislativă pentru limitarea perioadei pentru care un profesor își poate bloca postul la maximum cinci ani. Inițiativa a fost inspirată din „deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani”, a spus reprezentantul USR.

„Catedre blocate la infinit de către unii care vor să doarmă liniștiți noaptea știind că, orice s-ar întâmpla, au un post călduț de profesor la care să se întoarcă. După deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani cu postul blocat, mai apare public încă unul, de nu mai puțin de 24 de ani”, a scris Ștefan Pălărie pe Facebook.

Politicianul că modificarea legislației reprezintă o urgență.

„Am depus recent, alături de colegul senator Remus Negoi, o inițiativă legislativă pentru limitarea acestei perioade la maximum 5 ani. Este arhisuficient pentru a-ți da seama dacă noua carieră ți se potrivește sau dacă vrei să te întorci la profesorat”, a precizat Ștefan Pălărie.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că în 2024, România a înregistrat 5.746.452 de salariați, cel mai mare număr din ultimii 10 ani. Totodată, numărul contractelor individuale de muncă a fost, la finalul anului trecut, de 6.710.815, cu peste 700.000 mai mare decât acum 10 ani.

„Politicile de ocupare, creșterea competențelor angajaților și sprijinul oferit angajatorilor sunt priorități ale acestui mandat. Rezultatele din 2024 confirmă eficiența măsurilor pe piața muncii, iar noi continuăm investiția în oameni prin programe care să creeze noi locuri de muncă pentru români”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în anul 2024 au fost declarate de către angajatori 629.733 de locuri de muncă disponibile, dintre care 366.091 de locuri de muncă declarate vacante în mod repetat. Cele mai multe joburi pentru care se caută angajați sunt cele în construcții, învățământ, sănătate, curierat, comerț și transporturi. În acest moment, ANOFM are înregistrate peste 35.000 de locuri de muncă disponibile.

Prin ANOFM, 183.849 de români și-au găsit un loc de muncă anul trecut, dintre care 98.766 în mediul urban și 85.083 în mediul rural.
Județele cu cele mai multe noi contracte de muncă în 2024: București (693.037), Ilfov (150.208), Cluj (138.807), Constanța (126.696), Timiș (112.551), Brașov (92.416) și Argeș (81.862).
Cele mai multe contracte noi s-au înregistrat în domenii precum construcții (205.163), învățământ (138.526), restaurante (127.383) și transporturi rutiere (118.174).

Premierul Marcel Ciolacu va purta discuții cu miniștrii pentru implementarea PNRR. Trebuie să recuperăm decalajele pe care le înregistrăm în implementarea PNRR, anii 2025 și 2026 sunt definitorii, a transmis prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu, împreună cu echipa de viceprim-miniștri și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, va avea până la sfârșitul acestei luni discuții cu fiecare dintre miniștrii și reprezentanții entităților care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a țintelor și jaloanelor aferente”, scrie în comunicatul emis de guvern.

Coordonatorii de reforme și investiții își vor asuma în ședință de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.
Anunțul a fost făcut de șeful Executivului în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, desfășurată la Palatul Victoria cu participarea Directorului General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), Céline Gauer, și a altor reprezentanți ai Comisiei Europene.

Premierul a spus că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanțărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a țintelor și jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor și reformelor implementate, „pornind de la informații realiste, nu optimiste”.

„Dezvoltarea României depinde și de modul în care ne mobilizăm să atragem banii care ne-au fost alocați de la bugetul Uniunii Europene și să recuperăm în perioada următoare decalajul mare pe care îl înregistrăm în implementarea PNRR. Iar anii 2025 și 2026 sunt definitorii pentru atingerea acestor obiective, dacă dorim și să putem adera în 2026, așa cum ne-am propus, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a spus Marcel Ciolacu.
Directorul General SG RECOVER, Céline Gauer, a susținut că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție, astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile ce i-au fost alocate prin PNRR de la bugetul Uniunii Europene.

Oficialul european și-a exprimat, astfel, întreaga disponibilitate de a sprijini partea română în aceste demersuri, amintind însă că deși au fost înregistrat progrese, există ținte și jaloane încă nerealizate, și a dat asigurări că stadiul implementării va fi evaluat obiectiv și transparent la nivelul Comisiei Europene.

Trei miniștri s-au întâlnit la Ministerul Agriculturii pentru a discuta despre accelerarea investițiilor în sistemul național de irigații. Este vorba despre ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, și ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

În cadrul reuniunii, au fost dezbătute aspecte tehnice ce vizează simplificarea și flexibilizarea procedurilor pentru proiectele de irigații în ceea ce privește obținerea autorizațiilor necesare emise de instituții centrale și locale, deblocarea problemelor fermierilor în relația cu distribuitorii de energie pentru a asigura un acces predictibil și eficient la sursele necesare funcționării sistemelor de irigații. Totodată, au fost analizate propuneri legislative, menite să îmbunătățească infrastructura și optimizarea utilizării apei în agricultură, în contextul campaniei de irigații din 2025.

„Este esențial să avem acest dialog direct, pentru că sunt multe aspecte de clarificat și soluții pe care trebuie să le punem în practică în ceea ce privește implementarea proiectelor de irigații, finanțate atât din fonduri de la bugetul de stat, cât și prin programele din Planul Național Strategic 2023-2027. Sunt multe contracte semnate care urmează să fie implementate. Ne concentrăm pe soluționarea principalelor probleme semnalate de fermieri, fie că este vorba despre avize și autorizații de mediu, fie de relația cu furnizorii de energie. O infrastructură de irigații modernă și funcțională este vitală pentru creșterea competitivității agriculturii românești”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Ministrul Florin Barbu a evidențiat rolul crucial al proiectelor de investiții în sistemul național de irigații, afirmând că obiectivul său și al Guvernului este extinderea suprafeței irigate la 2,7 milioane de hectare până în anul 2027. Potrivit acestuia, investițiile pentru extinderea și dezvoltarea sistemelor de irigații dispun de fonduri alocate prin Planul Național Strategic în valoare de 400 de milioane de euro destinate Organizațiilor de Udători și 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații, gestionată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
Totodată, Florin Barbu a punctat faptul că un aspect esențial în cadrul acestor investiții îl reprezintă eficientizarea consumului energetic, prin modernizarea stațiilor electrice și înlocuirea echipamentelor de pompare, măsuri care vor contribui la reducerea costurilor cu până la 35%.

Miniștrii apărării naționale din statele membre ale NATO se reunesc la Bruxelles. Reuniunea are loc joi.

Potrivit MApN, joi, 13 februarie, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, va participa la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, organizată la sediul NATO de la Bruxelles.

Reuniunea va fi structurată pe două sesiuni de lucru, dedicate consolidării posturii de apărare și descurajare aliate, în pregătirea summit-ului de la Haga. De asemenea, va fi un prânz de lucru în formatul Consiliului NATO – Ucraina, cu participarea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a numit-o consilier prezidențial pe Luminița Odobescu. Decretul a fost semnat miercuri.

Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială. Prin decret, președintele interimar a numit-o consilier prezidențial pe Luminița Odobescu, fostul ministru de Externe.

„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat miercuri, 12 februarie 2025, decretul pentru numirea în funcția de Consilier Prezidențial a doamnei Luminița-Teodora Odobescu, la data de 13 februarie 2025”, a transmis Administrația Prezidențială.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, două acte normative care stabilesc criteriile de proritizare a solicitărilor de transfer pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” (PNIAS), pentru anul 2025, precum și pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulate în anul 2025, de către Compania Națională de Investiții (CNI), a anunțat ministrul Cseke Attila.

„Prin aceste acte normative s-au stabilit criterii transparente și echitabile pentru prioritizarea obiectivelor de investiții pe parcursul anului 2025. Ne dorim să accelerăm implementarea proiectelor aflate în stadii avansate de execuție, 50% din fonduri vor merge către proiectele cu stadiul fizic de peste 80%, 30% pentru proiectele cu stadiul de implementare cuprins între 40% și 80%, iar 20% pentru cele între 0% și 40%”, a precizat ministrul dezvoltării.

Astfel, în cazul proiectelor finanțate prin Programul Anghel Saligny, plata facturilor deja depuse pentru investițiile în rețelele de apă și canalizare va fi prioritară, iar ministerul va aloca cu celeritate bani pentru aceste plăți. Vor urma investițiile în sistemele de distribuție a gazelor naturale, inclusiv a branșamentelor, iar, ulterior, cele pentru drumurile publice județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale.

„Obiectivul nostru principal este să achităm facturile pentru lucrările deja efectuate, pentru a asigura continuarea investițiilor prin transparență și predictibilitate pentru autoritățile locale, cetățeni și antreprenori. Trebuie să finalizăm mai întâi investițiile în rețelele de apă, canalizare și gaze, înainte de asfaltarea drumurilor”, a declarat Cseke Attila.

În ceea ce privește investițiile derulate de CNI, 25% din creditele bugetare vor fi repartizate pentru investiții semnificative, CNI având în derulare 29 de astfel de proiecte. 15% din bugetul alocat pentru acest an vor fi direcționați către domeniul educație, în cadrul căruia sunt în derulare peste 190 de obiective. Pentru infrastructura edilitară se vor aloca 15% din creditele bugetare, în contextul în care, la nivelul CNI, sunt în derulare peste 190 de proiecte de investiții care vizează înființarea sau extinderea unor rețele de alimentare cu apă și canalizare, precum și reabilitarea infrastructurii rutiere. Proiectelor din sănătate li se vor aloca 15% din fonduri, domeniu în care CNI are în derulare peste 115 proiecte de investiții. 10% vor primi cele peste 550 de proiecte aflate în derulare în domeniul sport și 5% se vor aloca investițiilor din domeniul cultură, în cadrul căruia sunt în derulare peste 260 proiecte - a precizat ministrul Cseke Attila.

Pentru alte obiective de interes public sau social din domeniul construcțiilor, vor fi repartizate 15% din fondurile disponibile pentru 2025, întrucât, la nivelul CNI, se află în diferite stadii de execuție peste 190 de obiective, printre care Cazinoul din Constanța, Palatul Administrativ din Suceava, fostul Palat Mihail Sturdza din Iași, Penitenciarul Gherla și Baza COSR Izvorani.

”Toate cele 340 obiective de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării și derulate prin CNI, cu grad de execuție de 80%, vor fi finanțate integral în 2025”, a conchis ministrul.

Klaus Iohannis a ajuns, miercuri după-amiaza, la Sibiu. Este finalul mandatului de președinte al României care a ținut 10 ani. Fostul președinte a fost dus cu mașina direct în curtea casei sale din orașul ardelean.

Klaus Iohannis a ajuns la locuința sa de pe strada Bâlea din orașul Sibiu în jurul orei 16.40. Klaus Iohannis nu a făcut declarații deși pe stradă se aflau mai mulți jurnaliști.

Miercuri, la prânz, Klaus Iohannis a plecat de la Palatul Cotroceni după ce i-a predat ștafeta președintelui interimar Ilie Bolojan

Atribuțiile președintelui Senatului au fost preluate de vicepreședintele Mircea Abrudean. Decizia a fost luată după ce Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar al României.

Senatul României a anunțat preluarea atribuțiilor de către vicepreședintele Mircea Abrudean

„Având în vedere faptul că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua, în conformitate cu prevederile constituționale, funcția de președinte interimar al României, atribuțiile președintelui Senatului vor fi exercitate, în perioada asigurării interimatului, de către vicepreședintele Senatului, Mircea Abrudean”, a anunțat, marți, Senatul.

Ilie Bolojan a semnat marți o decizie prin care se oficializează această tranziție, asigurând astfel continuitatea activității legislative și buna funcționare a Senatului României.

Interimatul funcției de președinte al României este de președintele Senatului, Ilie Bolojan, după demisia lui Klaus Iohannis. Acesta va asigura interimatul până după alegerile din luna mai.

Ministerul Transporturilor a renunțat la Spitalul Clinic Căi Ferate nr.2 din București. Ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că a semnat protocolul de predare a spitalului către Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila.

Anunțul a fost făcut marți pe Facebook.

„Am semnat protocolul de predare a Spitalului Clinic Căi Ferate nr.2 (CF2) din București către Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Consider că această instituție de profil poate administra mult mai eficient această unitate spitalicească”, a transmis Sorin Grindeanu.

Transferul ar putea propulsa spitalul în topul unităților bucureștene.

„Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nu are ca specific acest tip de activitate în domeniul medical, ceea ce în timp a dus la subfinanțarea Spitalului CF2. Spitalul Clinic Căi Ferate nr.2 este unul cu profil clinic și are în portofoliu toată gama de specializări medicale. Prin urmare, este firesc să fie administrat de instituții care au experiență în acest domeniu. Sunt convins că acest transfer semnat astăzi va propulsa CF2 în topul spitalelor bucureștene”, a adăugat Grindeanu.

Din partea Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" a semnat protocolul rectorul instituției, Profesorul universitar doctor, Viorel Jinga.