România a înregistrat în 2025 un an record în domeniul infrastructurii, cu inaugurarea a 146 de kilometri de autostradă și a unui drum expres, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Potrivit bilanțului prezentat de ministru, nivelul fondurilor europene atrase a ajuns la 27,8 miliarde de lei, în creștere cu 24% față de anul precedent. Tot în 2025 au fost semnate contracte de proiectare și execuție pentru alți 151,8 kilometri de drumuri, conform datelor Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

În sectorul feroviar, CFR SA a recepționat 75 de kilometri de linie modernizată, iar alți 142 de kilometri au fost finalizați prin lucrări de tip „Quick Wins”. Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice noi pentru CFR Călători, fiecare cu o capacitate de 350 de locuri. De asemenea, au fost modernizate 20 de locomotive și 44 de vagoane, iar Metrorex a primit șapte trenuri noi.

În Portul Constanța au fost finalizate investiții în valoare totală de 130 de milioane de lei, finanțate din fonduri proprii și fonduri europene.
Ministrul a mai precizat că toate cele patru loturi ale secțiunii montane a Autostrăzii A8, cu o lungime totală de 116 kilometri, au contracte atribuite sau semnate pentru supervizarea lucrărilor. Cel mai dificil tronson din punct de vedere tehnic este lotul 2B Grințieș–Pipirig.

Valoarea punctului în ambulatoriu va crește la 6,5 lei, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, a anunțat Alexandru Rogobete, precizând că măsura este rezultatul unor negocieri intense și al unei abordări responsabile față de sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, ambulatoriul reprezintă o componentă esențială a sistemului medical, având un rol major în prevenție, diagnostic precoce și asigurarea continuității îngrijirii medicale. Consolidarea finanțării acestui segment va contribui la reducerea aglomerării spitalelor și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale în timp util.

Finanțarea majorării punctului în ambulatoriu este asigurată din economiile realizate în urma măsurilor adoptate pentru reducerea concediilor medicale fictive. Conform datelor prezentate, aceste măsuri au generat economii de aproximativ 120 de milioane de lei lunar, fonduri care sunt redirecționate către servicii medicale și îngrijirea pacienților.

Alexandru Rogobete a subliniat că, deși în forma inițială a unei ordonanțe privind măsuri fiscale creșterea fusese prorogată, decizia a fost revizuită pe baza unor date clare și a unui impact bugetar calculat. „Un sistem eficient se construiește prin susținerea reală a ambulatoriului, nu prin amânări”, a transmis acesta.

Barajul Paltinu a revenit la normalitate operațională, însă necesită intervenții majore pe termen mediu, a anunțat în această săptămână Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).

În prezent, barajul funcționează cu un coeficient de umplere de 53,94%, echivalentul unui volum de 27,781 milioane de metri cubi de apă, suficient pentru a acoperi necesarul de apă brută pentru județul Prahova pe termen mediu și lung, după o perioadă marcată de restricții și intervenții tehnice.

Duminică, 28 decembrie, ANAR a efectuat noi lucrări de stabilizare, repornind ambele hidroagregate de joasă adâncime ale Hidroelectrica, în condiții controlate. Debitului evacuat către lacul de acumulare Voila a fost menținut între 4 și 4,5 metri cubi pe secundă, timp de 10–12 ore, fără impact asupra alimentării cu apă a populației.

ANAR a subliniat că barajul Paltinu are un rol strategic multiplu: alimentare cu apă, producere de energie electrică și protecție împotriva inundațiilor.

Deși sistemul este operațional, instituția avertizează că este necesară continuarea lucrărilor de prevenție, inclusiv extinderea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare suplimentare, forarea de puțuri și modernizarea infrastructurii existente.
Pe termen mediu, ANAR anunță că va fi necesară o intervenție majoră, care va include repunerea în funcțiune a echipamentelor de golire de fund și alte proceduri esențiale pentru exploatarea sigură și sustenabilă a barajului.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei consultări publice privind modificări legislative în domeniul medical, cu accent pe prevenție, prin punerea în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern.

Potrivit ministrului, actul normativ creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția „să iasă din zona declarativă și să devină o politică publică aplicabilă”. Rogobete a subliniat că prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar atunci când boala este deja instalată și opțiunile de intervenție sunt limitate.

Printre modificările propuse se numără introducerea, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura este utilizată la nivel european și are o eficiență dovedită în reducerea riscului de infectare.

În domeniul sănătății mintale, proiectul prevede crearea cadrului pentru intervenție timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani.
De asemenea, prin aceeași Hotărâre de Guvern, se propune înființarea a trei programe naționale de sănătate publică:

Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește un cadru coerent de screening la nivel populațional;
Programul național de screening neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți;
Programul național de îngrijiri paliative, care vizează extinderea serviciilor pentru pacienții cu boli cronice progresive, inclusiv prin îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, spitalizare de zi și echipe mobile.
Ministrul Sănătății a precizat că transparența decizională este un instrument de lucru esențial și a invitat specialiștii și publicul să transmită observații și propuneri care să contribuie la dezvoltarea unor programe funcționale și adaptate realităților din sistemul sanitar.

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că simplificarea PNRR-urilor reprezintă un avantaj pentru România și poate permite economisirea a miliarde de euro din fonduri europene.

Negrescu, care a coordonat la nivelul PE raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), adoptat recent cu o largă majoritate, a declarat că raportul prevede reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din planurile naționale și adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale.

„Anul acesta, prin raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am propus reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din plan, adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale și continuarea proiectelor prin alte programe operaționale”, a afirmat Negrescu.
El a adăugat că va continua să acționeze la nivel european pentru ca România să nu piardă fonduri europene, subliniind importanța utilizării eficiente a resurselor disponibile.

Guvernul nu a tăiat alocațiile lunare de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a calificat drept false informațiile apărute recent în spațiul public.

Potrivit instituției, ordonanța „trenuleț” nu modifică dreptul prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea acestei alocații. Beneficiul se menține și se aplică în continuare.

Confuzia ar fi apărut din cauza interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. ANPDPD subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, reglementate separat.

„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, a precizat instituția.
Reprezentanții ANPDPD au afirmat că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.

Plățile efectuate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul Sănătății au crescut cu aproximativ 240% în semestrul al doilea din 2025, față de prima jumătate a anului, a anunțat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, în semestrul II din 2025 au fost realizate plăți în valoare de 2,5 miliarde de lei, iar luni au fost finalizate ultimele plăți aferente acestui an prin PNRR.
„Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, a declarat ministrul Sănătății.
Datele prezentate arată o creștere constantă a absorbției fondurilor:
– 2023: 108 milioane de lei
– 2024: 1,1 miliarde de lei
– Semestrul I 2025: 735 milioane de lei
– Semestrul II 2025: 2,5 miliarde de lei

În total, Ministerul Sănătății a efectuat plăți de 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sectorului sanitar prin PNRR.

Conform ministrului, fondurile au fost utilizate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă, precum și pentru achiziția de echipamente destinate reducerii infecțiilor nosocomiale în 119 spitale.
De asemenea, finanțarea a vizat înființarea, extinderea și modernizarea ambulatoriilor de specialitate în 69 de spitale, modernizarea și extinderea secțiilor ATI pentru nou-născuți în 37 de unități medicale, digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme informatice a asigurărilor de sănătate – PIAS, precum și construcția celor opt spitale noi finanțate prin PNRR.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că subvenția APIA pentru pășuni va fi acordată și fermierilor fără animale, în urma unei noi reglementări care elimină obligația privind încărcătura minimă de animale pe hectar. Măsura vizează proprietarii de pajiști permanente și are ca scop facilitarea accesului echitabil la plățile pe suprafață din fonduri europene.

Noua lege prevede că fermierii pot beneficia de sprijin financiar chiar dacă nu dețin animale, cu condiția să întrețină terenul agricol. Potrivit deputatului Viorica Sandu, modificarea legislativă reprezintă „un pas important pentru agricultură”, oferind mai multă predictibilitate fermierilor și eliminând barierele administrative care au afectat în special micii proprietari de pășuni.

„Singura condiție rămâne cosirea vegetației cel puțin o dată pe an, pentru menținerea terenului în bune condiții agricole. Legea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial și reprezintă un pas important pentru acces echitabil la fondurile europene”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

Circulația rutieră pe DN 25, în localitatea Piscu din județul Galați, se desfășoară cu restricții, după ce un pod a fost declarat periculos în urma unei expertize tehnice. Autoritățile au decis limitarea tonajului și a vitezei pentru a preveni producerea unor accidente.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând cu 29 decembrie 2025, au fost instituite restricții de circulație pe podul peste pârâul Suhurlui, situat la km 48+542 al DN 25, în comuna Piscu. Măsura a fost luată după ce specialiștii au constatat degradări accentuate ale structurii de rezistență, precum și prăbușirea consolelor de trotuar.

Potrivit CNAIR, noile restricții prevăd limitarea tonajului maxim admis la 15 tone, față de 30 de tone anterior, precum și limitarea vitezei de circulație la maximum 5 km/h pe sectorul podului.
Reprezentanții companiei de drumuri recomandă șoferilor care conduc vehicule cu masa mai mare de 15 tone să utilizeze rutele ocolitoare semnalizate. Indicatoare de informare au fost amplasate pe toate drumurile care intersectează sectorul afectat.

Autoritățile le solicită conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte noile indicatoare rutiere montate în zonă, pentru siguranța tuturor participanților la trafic.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că cei doi pacienți cu arsuri severe, răniți în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în siguranță la un spital din Belgia, pentru tratament specializat.

„Cei doi pacienți cu arsuri severe, cu peste 60% din suprafața corporală, în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în condiții de siguranță la un spital din Belgia, unde pot beneficia de tratament specializat de înalt nivel”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, transferul a presupus o coordonare complexă și a fost realizat într-un timp critic.

„Mulțumesc Forțelor Aeriene Române, Departamentului pentru Situații de Urgență și tuturor profesioniștilor implicați pentru coordonarea impecabilă a acestui transfer complex, realizat într-un timp critic. Mulțumesc, de asemenea, doamnei Monica Althamer pentru sprijinul acordat și pentru facilitarea accesului pacienților la Spitalul Universitar Charleroi”, a adăugat acesta.
Alexandru Rogobete atrage atenția asupra creșterii numărului de pacienți cu arsuri severe la nivel național

„În paralel, în ultimele zile, se înregistrează la nivel național un număr crescut de pacienți cu arsuri severe generate de violență, autoagresiune, incendieri intenționate, utilizarea unor instalații improvizate, dar și de electrocuții apărute ca urmare a neglijenței. Aceste situații pun o presiune majoră asupra sistemului medical și produc suferință profundă pacienților și familiilor acestora”, a subliniat ministrul.
Alexandru Rogobete a precizat că România se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți cu arsuri severe, peste media Uniunii Europene, situație care evidențiază necesitatea responsabilității individuale și colective.
În ceea ce privește capacitatea de tratament, ministrul a anunțat centrele pentru mari arși din România de la Timișoara și Târgu Mureș sunt finalizate în proporție de peste 90%.
„Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure”, a transmis Rogobete.
Totodată, ministrul a subliniat că prevenția și evitarea acestor situații rămân esențiale pentru ca sistemul medical să poată face față numărului mare de pacienți și pentru protejarea vieților.