Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a anunțat, sâmbătă, la un post tv, că pe 7 septembrie direcţiile de sănătate publică vor analiza situaţia epidemiologică şi comitetele pentru situaţii de urgenţă vor decide în funcţie de scenarii.

„... Noi am făcut un anunţ. E pregătit deja documentul prin care începerea anului e prevăzută pentru 14 septembrie. A fost aprobat ordinul comun cu Ministerul Sănătăţii. Acolo e prevăzut şi un calendar. Pe 7 septembrie, DSP-urile analizează situaţia epidemiologică. În funcţie de aceasta, dar şi de specificul şcolii, consiliile de administraţie din şcoli fac o propunere către inspectoratele şcolare, iar în comitetele pentru situaţii de urgenţă se decide, în funcţie de scenarii. Unde situaţia e gravă, se poate face în sistem online. Deocamdată trebuie să avem o situaţie epidemiologică anunţată la nivel naţional (…) Trebuie să ne uităm şi la situaţia în care se află copiii. Trebuie să ne asumăm toţi o responsabilitate. Autorităţile locale trebuie să se implice. Până la 7 septembrie, nu m-aş hazarda să spun care e scenariul, de asta am descentralizat decizia”, a afirmat Anisie.

Ea a mai menţionat că deciziile privind începerea cursurilor vor depinde de situaţia epidemiologică de la o localitate la alta.

La Bucureşti a început Forumul de securitate „Marea Neagră şi Balcanii“, organizat de New Strategy Center, cu sprijinul Ministerului de Externe şi Ministerului Apărării.

La evenimentul, care se desfăşoară pe parcursul a două zile, vor fi analizate toate tipurile de riscuri şi ameninţări de securitate în regiunea Mării Negre şi în Balcani, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19.

Manifestările incluse în eveniment au loc pe mai multe paneluri de discuții și dezbateri care au în centru provocările de securitate din aceste două regiuni.

Cel care a deschis primul Panel a fost ambasadorul Sorin Ducaru, preşedinte de onoare al consiliului ştiinţific al New Strategy Center, director al Centrului Satelit al Uniunii Europene.

Panelul II al Conferinţei este dedicat provocărilor şi oportunităţilor. Cum vor arăta domeniile economice şi educaţionale?

Panelul III va fi dedicat Spaţiului: cooperare, rivalitate sau confruntare? Cum putem evita un război stelar, dar şi consecinţelor pandemiei în domeniul medical. Lecţii învăţate pentru viitor. O altă problemă abordată va fi Securitatea energetică: noi oportunităţi de îmbunătăţire a independenţei regiunii Mării Negre şi a Balcanilor.

Panelul IV este dedicat securității în zona Mării Negre: De ce contează Marea Neagră? Ce putem face pentru o regiune mai sigură? Printre vorbitori: ambasadorul Cristian Diaconescu, membru al Consiliului ştiinţific al New Strategy Center, fost ministru al afacerilor externe, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării. Andrii Taran, ministrul Apărării din Ucraina, generalul american în rezervă Philip M. Breedlove, fost comandant suprem al forţelor NATO din Europa, (via VTC), James Appathurai, secretar general adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate al NATO (via VTC).

Panelul V al Forumului este dedicat provocărilor emergente de securitate pentru flancul estic al NATO: prezicerea imprevizibilului. Printre participanţi: general maior în rezervă Leonardo Dinu, membru al Consiliului ştiinţific, al noul New Strategy Center, fost adjunct al şefului serviciului de informaţii militare al României, generalul Todd D. Wolters, comandantul SACEUR, generalul Konstantinos Floros, Şeful de Stat Major al Armetei Greciei, general-locotenent Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Armatei române, Generalul Rajmund Andrzejczak, Şeful de Stat Major al armatei Poloniei, general locotenent în rezervă Ben Hodges, fost comandant al forţelor armate americane din Europa.

O structură nouă de poliție destinată asigurării siguranței elevilor români va fi înființată în cadrul Poliției Române.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Despescu, spune că în acest fel polițiștii vor avea o prezență mai mare și mai activă în mediul școlar.
Bogdan Despescu: Structura nou formată, denumită Poliția Siguranță Şcolară, va acorda o mai mare importanță activităților și măsurilor preventive, concentrându-se pe identificarea factorilor generatori şi eliminarea din timp a potențialelor riscuri, în principal pentru prevenirea consumului de droguri, trafic de persoane și violență juvenilă.

Ediţia a XXXII-a, în premieră, o ediţie online, dată fiind pandemia, are un caracter retrospectiv.

După cum au anunțat organizatorii, vor fi prezentate între 1 şi 13 septembrie, zilnic de la ora 19,00, spectacole premiate și filmate la mai multe ediţii trecute.

Festivalul marchează anul acesta două evenimente culturale cu semnificație aparte: 20 de ani de când teatrul a fost redenumit Fani Tardini şi 65 de ani de la înfiinţarea instituției de cultură, în 1955, chiar pe 1 septembrie

Programul ediţiei poate fi consultat pe http://www.fanitardini.ro/editii-festival/2020/.

Festivalul se desfăşoară în perioada 1 – 13 septembrie 2020, exclusiv în mediul online. Toate spectacolele şi conferinţele din program vor putea fi vizionate gratuit doar pe internet. Vizionarea va fi gratuită.

Spectacolele şi conferinţele vor fi transmise atât pe site-ul dedicat evenimentului – http://festival.fanitardini.ro/, cât şi pe canalul Teatrului Dramatic „Fani Tardini” de pe YouTube. Transmisiunile vor fi realizate în regim livestream.

Organizatorii îi încurajează pe doritori să urmărească site-ul http://festival.fanitardini.ro/, unde există toate informaţiile legate de Festival sau să dea Like sau Follow paginii oficiale a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” de pe Facebook, unde găsesc toate evenimentele de sub umbrela Festivalului. Există, de asemenea, şi varianta de abonare la canalul de pe YouTube a Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, unde există un playlist special creat [Festivalul Naţional de Comedie - Galaţi, ediţia a XXXII-a (Online), care conţine toate evenimentele din programul Festivalului.

Peste 7.000 de acţiuni de control, desfășurate numai în ultima săptămână la nivel național, în care au fost angrenate peste 66.000 de efective, a identificat nu mai pușin de 247 operatori economici care nu au respectat măsurile de diminuare a impactului riscurilor şi 6.471 persoane care nu au respectat măsurile în context COVID-19.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne dat publicității, având în vedere situaţia generală de nerespectare a condiţiilor sanitare din ultima perioadă, numărul mare de cazuri confirmate în perioada 23-29 august (8.289), la nivel strategic s-au dispus măsuri de intensificare a controalelor, organizarea de echipe de control mixte şi suplimentarea efectivelor, principalele zone vizate fiind localurile, zonele de relaxare şi agrement, cluburile, terasele, centrele comerciale etc.
MAI informează că au fost verificaţi 20.568 operatori economici şi 145.173 persoane, fiind identificaţi 247 operatori economici care nu au respectat măsurile de diminuare a impactului riscurilor şi 6.471 persoane care nu au respectat măsurile în context COVID-19.

"Au fost aplicate 8.162 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.522.218 lei, din care 90 de sancţiuni contravenţionale operatorilor economici pentru organizarea de activităţi în spaţiul public/privat/închis pentru care au fost instituite interdicţii/restricţii, în valoare de 120.450 lei, 199 de sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice pentru participarea la activităţi în spaţiul public/privat/închis pentru care au fost instituite interdicţii/restricţii, în valoare de 130.251 lei, 5.506 sancţiuni contravenţionale în valoare de 721.952 lei, pentru nerespectarea măsurilor de protecţie individuală, 545 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 890.200 lei, pentru nerespectarea regulilor de amenajare a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi de comerţ, alimentaţie publică şi alte servicii (terase, săli de sport etc.) şi 1.822 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 659.365 lei conform Legii nr. 61/1991 privind încălcarea unor norme de convieţuire socială", după cum menţionează Ministerul Afacerilor Interne

Românii care merg în stațiunile de la Marea Neagră în perioada 1-30 septembrie se pot caza cu tarife reduse, începând de la 45 de lei/noapte, prin programul ”Litoralul pentru toți’”.

Programul, lansat de Federația Patronatelor din Turismul românesc, oferă în luna septembrie tarife cu până la 65% mai mici față de cele din vârf de sezon.

Până în prezent s-au înscris în program 49 de hoteluri din toate stațiunile de pe litoral, care pun la dispoziția turiștilor un număr de aproximativ 3.600 de locuri. Acestea vor fi vândute atât prin agențiile de turism, cât și direct de hoteluri. La fel ca anul trecut, sejururile pot fi achitate și cu vouchere de vacanță

Partidul Social Democrat aduce noi acuzații la adresa actualului Executiv și arată că „PNL îngroapă economia și nivelul de trai al românilor, dar cu un cinism maxim îi pune tot pe români să plătească înmormântarea”, titrează Cotidianul, după ce o nouă postare pe facebook a social-democraților a repus reflectorul opiniei publice pe activitatea guvernanților.

Este vorba despre problemele de la uzina ALRO, unde 20 mii de oameni sunt gata să rămână pe drumuri, potrivit semnalelor primite de social-democrați.

Sau despre situația din agricultură. Unde alte sute de mii de agricultori „sunt la pământ după ce, de trei luni nu au văzut vreun leu, ci doar tone de promisiuni de la Cabinetul Orban. Liberalii le-au amânat plățile până în septembrie: campania electorală e mai importantă decât cea agricolă!”

”Într-o singură lună, aproape 1.000 de firme locale au intrat în insolvenţă aşteptând zadarnic miliardele de euro promise de guvern. PNL-iștii au timp de economie doar dacă le iese și lor ceva din asta (...) Fiscul face însă deja planul de execuţie pentru firmele ce au amânat plata taxelor din cauza pandemiei, precum HORECA. Asta e viziunea PNL despre ieşirea din criză: dăm bani din vorbe, luăm taxe şi din ciorbe”, mai scrie PSD pe rețeaua de socializare.

Autoritatea pentru Digitalizarea României informează că, până în prezent, peste 700.000 de utilizatori s-au înscris în platforma Ghişeul.ro.
Utilizatorul cu numărul 700.000 este o persoană fizică din Timişoara care şi-a achitat taxele locale prin intermediul platformei, au transmis reprezentanții ADR

De la începutul anului, peste 207.000 de utilizatori s-au înscris pe www.ghiseul.ro, cel mai mare număr de la lansarea acestui serviciu, în 2011.
Prin intermediul platformei s-au făcut 679.587 plăţi, anul acesta, în condiţiile în care pe tot parcursul anului 2019 a fost realizat un total de 484.824 plăţi.

În perioada ianuarie - august 2020, numărul total al încasărilor a depăşit 317 milioane de lei, dublu faţă de totalul încasărilor din anul 2019. Peste 50 de noi tipuri de plăţi au fost adăugate recent, ca urmare a interconectării cu Spaţiul Privat Virtual administrat de ANAF şi prin adăugarea posibilităţii de a achita noi servicii publice precum transportul în comun, salubritatea, energia termică, apa sau canalizarea.

Se lucrează, deja, la extinderea gamei de plăți care se pot face pe platforma publică. Astfel, vor putea fi achitate şi contravaloarea paşapoartelor, a certificatelor de înmatriculare, a autorizaţiilor provizorii şi a permiselor de conducere.
Autoritatea pentru Digitalizarea României încurajează cetăţenii să utilizeze mijloacele online de plată, eliminând astfel riscurile sanitare asociate pandemiei de COVID-19.

Ghişeul.ro este o platformă administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României şi susţinută de APERO - Asociaţia pentru Plăţi Electronice din România

În Sistemul 112 au fost înregistrate, în primele şase luni ale anului, peste 311.000 de apeluri abuzive, oamenii sunând în repetate rânduri fără să aibă o urgenţă reală, au făcut glume ori au adus injurii operatorilor, informează, vineri, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Conform STS, în primul semestru al anului, în Sistemul 112 au fost preluate peste 4,8 milioane de apeluri, dintre care 2,6 milioane au reprezentat urgenţe.

Din totalul apelurilor înregistrate, peste 311.000 (6,47%) au fost apeluri abuzive.

Apelarea abuzivă reprezintă apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie şi, de asemenea, se consideră apel abuziv, apelarea 112 pentru a aduce injurii operatorilor.

Alertarea falsă este utilizarea intenţionată şi nejustificată a numărului 112 pentru alarmarea sau determinarea intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie, fără a fi înregistrată o urgenţă.

"Centrele de preluare a apelurilor 112 sunt operative 24/7 pentru a ajuta cetăţenii care au o urgenţă, însă este nevoie să conştientizăm că, doar sunând responsabil la 112, putem beneficia de intervenţii rapide şi eficiente. Peste 2,2 milioane de apeluri din totalul celor primite în prima jumătate a anului 2020 nu au fost urgenţe, dintre care peste 311.000 au fost apelări abuzive. Cetăţenii au sunat în repetate rânduri în mod abuziv, fără să aibă o urgenţă reală, au făcut glume ori au adus injurii operatorilor, au solicitat informaţii sau au folosit linia de urgenţă în contextul unor evenimente pentru care nu era necesară intervenţia agenţiilor specializate (Ambulanţă, Poliţie, Pompieri, SMURD, Jandarmerie, SALVAMONT etc)", a transmis STS.

Creșterea salariilor personalului din învățământ, care ar fi trebuit să aibă loc de la 1 septembrie 2020, nu este prevăzută în proiectul de rectificare bugetară propus de Ministerul Finanțelor.

Tăierea creșterii salariale promisă profesorilor de la 1 septembrie este justificată, de ministrul de profil, Cîțu, prin faptul că ar fi "costat" bugetul peste unu la sută din PIB, situație explicată și în nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind rectificarea.

Ministrul Educației, Monica Anisie, declara la audierile din Parlament, pe 18 februarie 2020:

"... salariile profesorilor vor creşte la 1 septembrie. Au crescut deja de la 1 ianuarie şi avem prinşi banii în legea bugetului de stat şi pentru creşterea de la 1 septembrie".

Totodată, în același context, Guvernul are un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care amână această creştere salarială cu un an, până la 1 septembrie 2021.