Piața Sfatului va fi punctul zero al Via Transilvanica. Brașovul devine astfel a treia poartă de plecare pe celebra potecă de drumeție care străbate România.
Alin Ușeriu, președintele asociației Tășuleasa Social și coordonatorul proiectului Via Transilvanica, împreună cu reprezentanții primăriei, a stabilit punctul în care va fi amplasată borna din andezit care marchează punctul de referință al traseului la Brașov. Zilele următoare vor fi stabilite toate cele 9 puncte de referință din traseul care străbate municipiul.

„Eu stau chiar pe locul pe care va fi borna din Brașov. Eu cred că este un dar foarte, foarte frumos pentru orașul Brașov. Din acest moment, când va fi instalată borna, el devine practic a treia poartă de intrare și de ieșire din Via Transilvanica, alături de Putna și Drobeta Turnu Severin. Via Transilvanica în general și orașul Brașov au fost deja foarte des puse laolaltă - și National Geographic a scris materiale destul de importante despre cele două. Noi lucrăm de trei ani de zile la acest proiect. Fiecare bornă este gândită, sculptată. Traseul începe de la Viscri și merge 170 de kilometri prin județul Brașov, până când ajunge aici. Practic, mă uitam la aceste articole care sunt foarte măgulitoare pentru țara noastră și Brașovul și Via Transilvanica reprezintă foarte frumos țara noastră. Cred că a fost o intuiție foarte bună și din partea lor, a fost o muncă susținută din partea echipei noastre. Le mulțumesc celor de la autoritățile locale care sunt parte din acest proiect. Via Transilvanica, din acest moment, eu deja v-am dăruit-o vouă, face parte din Brașov și aparține Brașovului. Nu este nici a fraților Ușeriu, nu este nici a Tășuleasa Social. El este cel mai bun ambasador pe care îl are România și sunt nespus de bucuros că ne aflăm acum pe locul viitoarei borne“, a declarat Alin Ușeriu.

În județul Brașov, Via Transilvanica are o lungime de 170 de kilometri.

„Este deja un traseu care se bate cu traseele de lungă distanță de nivel major din lume, adică cu Appalachian Trail, Pacific Trail, cu Camino de Santiago. El este la aceeași masă cu acestea și, în estul Europei, nu cred că este un proiect mai îndrăzneț decât Via Transilvanica, și pentru faptul că el a pornit din grădina unei organizații non-guvernamentale care a intuit, în 2018, că identitatea națională este un lucru foarte prețios, că zona rurală trebuie luată în seamă și trezită la viață, și acest tip de experiență este ultima fereastră pe care noi ne putem uita în această zonă rurală“, a explicat coordonatorul proiectului.
Via Transilvanica este un drum de lungă distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum Appalachian Trail. Viziunea inițiatorilor a fost ca România să aibă un traseu de lungă distanță de clasă mondială, care leagă regiuni și comunități diverse, care să permită descoperirea Transilvaniei, a României, și care să le ofere drumeților care aleg să străbată acest traseu trăiri și experiențe unice într-un cadru natural și cultural autentic, variat și cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât și internațional.

Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat în anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, și a venit ca răspuns al asociației Tășuleasa Social la nevoia de a avea un proiect național care să fie cu adevărat despre unire. Așa s-a născut conceptul „drumul care unește”. Via Transilvanica unește nu doar județele prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu care străbate România de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Amenajarea și întreținerea traseului și realizarea bornelor se bazează pe voluntariat și donații.

Mandatul de președinte al României, Nicușor Dan, a fost validat, joi, de judecătorii de la Curtea Constituțională a României. Ca urmare, din data de 22 mai, Nicușor Dan este noul președinte al României.

„Curtea Constituțională s-a întrunit în plenul său în vederea validării alegerii președintelui României. Examinând dosarul candidaturii și având în vedere procesele verbale întocmite de Biroul Electoral Central, ținând seama de faptul că, la al doilea tur de scrutin care a avut loc la data de 18 mai 2025, domnul Nicușor Daniel Dan a obținut cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, constatând că au fost respectate dispozițiile articolului 81 din Constituție și a legii numărul 370 / 2004 în temeiul prevederilor constituționale și a legislației aplicabile, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională, în numele legii hotărăște 1. Validează alegerea domnului Nicușor Daniel Dan în funcția de președinte al României”, a spus Marian Enache, președintele CCR.

Exemplare ale deciziei vor fi trimise președintelui și Parlamentului.

Un exemplar al hotărârii se prezintă Parlamentului în vederea depunerii jurământului prevăzut la articol 82 alin. 2 din Constituție. Un exemplar al acesteia se înmânează președintelui ales al României, Nicușor Daniel Dan, iar un alt exemplar rămâne la Curtea Constituțională.

„Prezenta hotărârii este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României”, a precizat președintele CCR.

Ministerul Culturii anunță o investiție majoră în patrimoniul din nordul Moldovei. Este vorba despre restaurarea fostei Prefecturi din Dorohoi, sediul actual al Muzeului de Științele Naturii.

Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, anunță demararea lucrărilor de restaurare, consolidare și punere în valoare a clădirii istorice cunoscute sub denumirea de fosta Prefectură a județului Dorohoi, care găzduiește în prezent Muzeul de Științele Naturii. Această clădire, clasificată ca monument istoric, este una dintre cele mai reprezentative construcții din patrimoniul cultural al regiunii și va beneficia, în următorii trei ani, de cea mai amplă intervenție de restaurare din ultimele decenii.

Valoarea totală a contractului de execuție este de 42.959.495,05 lei, inclusiv TVA, finanțarea fiind asigurată de Institutul Național al Patrimoniului prin Programul Național de Restaurare. Durata contractului este de 36 de luni, calculată de la data de 14 aprilie 2025, când a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. Pentru anul 2025, în perioada aprilie–iunie, a fost alocată suma de 3.315.498,64 lei, a explicat Ministerul Culturii.

„Obiectivul general al proiectului este de a readuce clădirea la standardele de funcționare contemporane ale unei instituții muzeale, păstrând în același timp caracterul său istoric. Lucrările prevăd consolidarea structurală, restaurarea arhitecturală și reconfigurarea spațiilor interioare pentru a răspunde nevoilor actuale ale publicului și ale personalului muzeal. Etajul clădirii va găzdui expoziția permanentă de științele naturii, sala de onoare va fi transformată în auditorium, iar în proximitatea scării de onoare se vor amenaja o sală de conferințe și o sală pentru educație muzeală. Parterul va fi dedicat expozițiilor de artă contemporană, iar subsolul va cuprinde laboratoare de cercetare și conservare, spații tehnice, depozite și o zonă de carantină pentru obiectele de patrimoniu”, a transmis Ministerul Culturii.

Prin această investiție, autoritățile locale și centrale își asumă nu doar conservarea unei clădiri de patrimoniu, ci și revitalizarea culturală a municipiului Dorohoi. Restaurarea fostei Prefecturi contribuie la dezvoltarea unui centru cultural modern, accesibil și orientat către comunitate, cu potențial real de a atrage public, de a stimula turismul și de a genera un impact pozitiv în plan educațional și economic, a precizat Ministerul Culturii.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale continuă procesul de transformare a serviciilor de ocupare din România, printr-un proiect de anvergură dezvoltat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă –

„SMART SPO – Servicii moderne, accesibile și pregătite pentru viitor”, cu o finanțare de 183 milioane de euro din fonduri europene.
Este primul proiect din România al unei instituții publice care beneficiază de finanțare în baza principiului „Financing Not Linked to Costs (FNLC)”, mecanism ce presupune că rambursarea cheltuielilor se va realiza odată cu atingerea rezultatelor propuse prin proiect.

„Prin acest proiect, ne propunem să reconstruim din temelii Serviciul Public de Ocupare, atât în privința calității serviciilor oferite cetățenilor și angajatorilor, cât și în privința resursei umane, infrastructurii și vizibilității. Ne dorim o instituție modernă, profesionistă, orientată spre nevoile reale ale pieței muncii”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Proiectul include: formarea profesională a 1.840 de angajați SPO, noi sau existenți, identificarea și sprijinirea a 275.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sprijinirea a 21.750 de angajatori prin servicii personalizate, elaborarea Strategiei SPO și a unui Plan de implementare modern, adaptat la realitățile pieței muncii, modernizarea spațiilor SPO pentru întâlniri cu publicul, partenerii și mass-media și o campanie națională de informare.

Handbalista Cristina Neagu a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler. Evenimentul a avut loc luni, la Palatul Cotroceni.
Decorația a fost acordată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

„Astăzi sărbătorim un fenomen al handbalului românesc și mondial. O sportivă care a dus numele țării noastre în sportul internațional Cristina Neagu. Cu ocazia retragerii dumneavoastră din activitatea sportivă am considerat că se cuvine să primiți o distincție a statului român ca semn de mulțumire și apreciere pentru tot ceea ce ați făcut pentru România. Îmi exprim de asemenea aprecierea pentru toți cei care v-au susținut pe drumul excelenței sportive, în special pentru familia dumneavoastră. Vă felicit pentru întreaga carieră, pentru pasiunea cu care v-ați dedicat acestui sport care a dus România mai aproape de handbal. Sunteți un exemplu de talent, dăruire și perseveranță. Efortul tăcut, anii de muncă, ridicările după cădere și momentele de glorie au constituit rețeta către reușita. Noi, publicul, vedem titlurile și victoriile, dar în spatele acestora este vorba despre tărie de caracter, disciplină și curaj”, a declarat Ilie Bolojan.

Cristina Neagu a fost de patru ori numită cea mai bună jucătoare din lume, distincția fiind acordată anual de Federația Internațională de Handbal.
„Este o mare onoare pentru mine să mă aflu aici astăzi și să primesc această distincție din partea statului român. Este o zi memorabilă pentru mine, pentru cariera mea, o recunoaștere a muncii mele și a valorilor în care cred. Această decorație nu este doar a mea, este și a colegilor, a antrenorilor pe care i-am avut de-a lungul carierei, care m-au susținut și m-au ajutat, a oamenilor care au fost alături de mine mai ales în momentele dificile și, bineînțeles, a familiei mele care mi-a fost alături la fiecare pas. Sunt mândră, onorată, foarte recunoscătoare și vă mulțumesc”, a spus Cristina Neagu.

ANAF a publicat o broșură informativă pentru medicii din România. Documentul se adresează tuturor persoanelor fizice sau cabinetelor independente care oferă servicii de asistență medicală, stomatologică, și realizează venituri.

Broșura conține detalii cu privire la obligațiile fiscale, din prisma impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii. Materialul informativ conține și precizări cu privire la depunerea Declarației Unice (D212), depunerea Declarației anuale de venit (D204). Documentul mai conține reglementări privind stabilirea venitului net anual impozabil pentru contribuabilii care au realizat venituri din prestarea activităților de asistență medicală/stomatologică, potrivit informaților din comunicatul publicat de sursa citată.

Broșura se adresează tuturor persoanelor fizice care au obținut până în 2024 venituri și care obțin în continuare venituri din prestarea serviciilor de asistență medicală/stomatologică, în mod individual sau într-o formă de asociere.
Medicii interesați pot să participe și la întâlniri informative organizate de specialiștii ANAF. Acestea vor fi organizate vineri, 15 mai, și miercuri, 21 mai.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că a fost redactată propunerea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor PNRR. Propunerea a fost inclusă în Raportul privind implementarea PNRR-urilor, coordonat în calitate de raportor de Victor Negrescu.

„Vești bune de la Bruxelles! Miliarde de euro și proiectele din PNRR ar putea fi salvate. Propunerea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor din Mecanismul de Redresare și Reziliență este inclusă în Raportul privind implementarea PNRR-urilor, pe care l-am coordonat în calitate de raportor”, a anunțat Victor Negrescu pe Facebook.

Practic, legislativul european va solicita Comisiei Europene și statelor membre revizuirea regulamentului MRR, deschizând calea unor negocieri decisive care pot ajuta România.

„După intense negocieri, am convenit asupra unei forme de compromis prin care se solicită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele mature, cu șansa de a fi finalizate conform evaluării Comisiei Europene, precum și posibilitatea de a transfera proiectele către alte programe de finanțare europene. Această formă a textului urmează să fie votată în Comisia pentru Bugete și în Comisia pentru Afaceri Economice. Sper ca celelalte grupuri politice să susțină acest pas esențial, care salvează nu doar fondurile europene, ci și rezultatele unui mecanism vital pentru Europa”, a precizat Victor Negrescu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, propune o nouă strategie în domeniul pe care-l conduce. Dincolo de ideologia Green Deal de tipul terapiei șoc, e timpul pentru Smart Deal, propune Burduja.
Ministrul Energiei a prezentat, într-un mesaj public, în ce situație se află sistemul energetic din România în prezent.

„Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă. Și nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcțiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje. Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1755MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani”, a explicat Sebastian Burduja.

De aceea, ministerul energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune.

„Cu aceiași bani din PNRR, de altfel, vom depăși cu mult țintele de “verde” — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz — producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?!”, s-a întrebat Burduja.

Ministrul energiei propune strategia Smart Deal, în locul celei Green Deal.

„Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus”, a precizat Sebastian Burduja.

Proiectul pentru construcția unui spital nou la Galați a intrat în evaluare pentru finanțare europeană. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, la postul de radio Pro Lider FM.

Conform planului, noua unitate medicală va fi construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei. Investiția este de aproximativ 200 milioane de euro.

„În sfârșit, proiectul nostru este evaluat de comisiile de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Sănătății. Suntem primii care am depus proiectul de finanțare, avem un punctaj foarte bun și sper să obținem finanțarea cât mai curând. Tot ce a ținut de noi s-a făcut, inclusiv licitația pentru lucrări cu clauză suspensivă. Imediat ce obținem finanțarea, putem începe lucrările", a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Proiectul arată că viitorul spital va avea 375 de paturi, din care 260 pentru spitalizarea continuă, 61 de paturi ATI, 20 de săli de operație și o suprafață desfășurată totală de peste 96.000 mp.

Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Cosumatorilor, Cristian Popescu Piedone, a anunțat că nu intenționează să candideze pentru funcția de primar al Capitalei, dacă funcția se va elibera în cazul în care actualul edil Nicușor Dan va câștiga alegerile prezidențiale.

Piedone, care în trecut a fost primarul Sectorului 5 și candidat la Primăria Generală, a transmis pe Facebook faptul că nu este în campanie electorală, așa cum a fost acuzat.
„Știu că activitatea noastră, a celor din ANPC, îi deranjează pe cei care vor să facă averi rapide pe batjocură și pe buzunarele românilor! De la ei și de la amicii lor de business… a pornit prin țară zvon că prin munca mea și a colegilor mei… îmi fac campanie electorală! Că mă antrenez să candidez la vreo primărie!!! Oameni buni, nu! Nu mă interesează nicio primărie”, a scris Cristian Popescu Piedone.

El a mai spus că este dispus să lucreze și cu viitorul Guvern.
„Și dacă viitorul guvern va considera că eu și colegii mei facem treabă bună pentru România… vom continua să facem treabă bună! Am început un proiect bun și vreau să continuăm să protejăm românii și România, deopotrivă”, a precizat Cristian Popescu Piedone.