Deputatul Viorica Sandu anunță că a semnat cele trei inițiative legislative inițiate de PSD prin care dorim să reparăm nedreptățile din Pachetul 1 de măsuri.

Este vorba despre: eliminarea CASS pentru veteranii de război, deținuții politici, văduve, persoane cu dizabilități și călugări; eliminarea CASS pentru mame; introducerea de dedudeceri la TVA și impozitul pe dobândă

„Sunt măsuri care le completează pe cele deja obținute de PSD:

1.Menținerea impozitării multinaționalelor

2. Triplarea impozitelor pentru bunurile de lux”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a fost extinsă rețeaua de spitale din România care pot trata pacienții cu AVC. Pe listă au fost incluse unități medicale din Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și București.

Decizia a fost anunțată la mijlocul acestei săptămâni.

„Fiecare secundă contează când vorbim despre un accident vascular cerebral. Știm cu toții cât de dramatic poate fi impactul unui AVC: viața unui om poate depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. De aceea, una dintre prioritățile mele și ale echipei Ministerului Sănătății este să creștem accesul pacienților la tratamente rapide și eficiente: tromboliză, trombectomie și alte intervenții salvatoare. Astăzi (n.r. miercuri, 3.09.2025), facem încă un pas concret înainte”, a anunțat ministrul Sănătății, pe Facebook.

Concret, a fost extinsă rețeaua de spitale care pot trata pacienții cu AVC, prin includerea altor patru centre medicale importante: Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București.

„Această extindere a programului de acțiuni prioritare (AP-AVC) înseamnă șanse reale de viață pentru mii de pacienți care, până ieri, nu aveau acces rapid la tratamente moderne. Ministerul Sănătății susține financiar aceste intervenții prin Programul Acțiuni Prioritare – AVC (AP-AVC). În 2025, bugetul alocat crește la 49 de milioane de lei, față de 29 de milioane în 2023. Este o creștere substanțială, care arată clar că investim mai mult în viața și siguranța pacienților. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți. Astăzi, România face un pas înainte: mai multe spitale, mai multe șanse, mai multă încredere pentru pacienți și familiile lor”, a conchis Alexandru Rogobete.

Guvernul se întrunește joi pentru a dezbate numeroase proiecte. Pe listă sunt 23 de puncte, unele despre energie, PNRR și digitalizare.

Ordinea de zi a ședinței de joi are 23 de hotărâri de guvern, șase memorandumuri și mai multe documente de politici publice.

Printre acestea sunt aprobarea metodologiei-cadru de acordare a burselor și a bugetului pe 2025 al Companiei Naționale Unifarm, memorandumuri privind măsurile de reformă a pieței de energie pentru stabilirea unor prețuri corecte la consumatorii finali și digitalizarea sistemului judiciar.

Miniștrii vor mai discuta despre investiții din PNRR, despre actualizarea valorilor de inventar pentru bunuri imobile aflate în proprietatea statului, dar și despre propunerea de modificare a Codului Silvic.

Agenția Națională de Administrare Fiscală anunță că un prejudiciu de peste 90 milioane de lei descoperit de inspectorii Antifraudă și procurorii DNA în comerțul cu mașini second-hand
Potrivit Serviciului comunicare-relații publice al ANAF, inspectorii antifraudă de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală (D.C.I.C.C.) au efectuat controale la mai multe firme interconectate care vindeau autoturisme second-hand din Uniunea Europeană. În urma verificărilor, s-a stabilit un prejudiciu total de peste 90 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA).

ANAF mai susține că frauda a fost realizată printr-un lanț de firme de tip „conductă”. Acestea cumpărau mașini second-hand de la furnizori din UE și le vindeau mai departe altor firme, ai căror reprezentanți erau implicați în achiziția inițială a autoturismelor. Ulterior, mașinile ajungeau la cumpărători finali – persoane fizice sau juridice.

În circuitul tranzacțiilor, au fost introduse și diferite materiale și articole de încălțăminte fără o utilitate reală, doar pentru a simula tranzacții comerciale. Scopul era de a crea cheltuieli artificiale și de a influența taxele și impozitele datorate statului, folosind proceduri contabile și financiare atipice sau artificiale.

Verificările antifraudă au avut loc în 17 locații din Galați, Bârlad, Roman, Iași, Vaslui, Arad, Cluj, Brașov și Otopeni – Ilfov, în cooperare cu Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală. Toate acțiunile au respectat competențele fiecărei structuri și continuă în paralel cu perchezițiile organelor de urmărire penală.

„Prin această operațiune, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) reafirmă importanța respectării legilor fiscale și subliniază hotărârea autorităților de a combate evaziunea fiscală, în colaborare cu partenerii instituționali. Acțiunea demonstrează angajamentul autorităților de a asigura echitatea fiscală pentru toți contribuabilii. DGAF menționează că piața mașinilor second-hand este afectată de practici comerciale ilegale, care distorsionează concurența și pun în dificultate firmele care respectă legea”, a precizat ANAF.

O lege care modifică Codului Penal a fost adoptată de Camera Deputaților. Este un proiect inițiat de USR prin care cămătarii nu vor mai rămâne cu banii împrumutați.
Potrivit inițiatorilor, autoritățile pot confisca de acum încolo de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Plenul Camerei Deputaților a votat miercuri un proiect inițiat de deputații USR Alexandru Dimitriu și Stelian Ion care modifică Codul Penal în acest sens.

Inițiativa a apărut după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care cămătarii își minimizau pierderile, deoarece ÎCCJ a interpretat că banii dați împrumut de aceștia nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca doar dobânda obținută.

„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie! Este timpul să luăm banii de la cămătari și să îndreptăm o mare greșeală făcută de ÎCCJ. Este ridicol să nu fie confiscată suma care este dată cu titlul de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune. Este ridicol pentru că această sumă face obiectul infracțiunii de camătă. Trebuie să oprim aceste practici, pentru că generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni”, a declarat deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

După intrarea în vigoare a legii USR, cei care se îmbogățesc din camătă nu vor mai putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii. Cămătarii vor fi astfel descurajați să mai facă infracțiuni, pentru că riscă să piardă toți banii.
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate”, a spus deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Potrivit deciziei ICCJ nr. 26/2025, în cazul infracţiunii de camătă doar dobânda este supusă confiscării speciale reglementate de art. 112 din Codul Penal. Acest lucru însemna că statul putea confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați.
Legea modifică art. 351 din Codul Penal astfel: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Confiscarea specială poartă atât asupra sumei de bani date, cât și asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că România va deveni exportator de energie peste șapte ani. declarația a fost făcută miercuri, la Cernavodă cu prilejul demarării oficiale a lucrărilor pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei.

Investiția de la Cernavodă este uriașă și are o mare importanță pentru viitorul energetic al României.

„Investiția de 3 miliarde pe care astăzi o începem la retehnologizarea reactorului 1 va însemna încă 30 de ani după ce această investiție va fi făcută de energie electrică în bandă, energie prietenoasă cu mediul", a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a mai arătat că România este în domeniul nuclear „una dintre țările favorizate de faptul că avem unii dintre cei mai bine pregătiți oameni în această tehnologie, care au peste 30 de ani de experiență". De asemenea,

România este singura țară din fostul bloc sovietic, în care există tehnologia CANDU, provenită din Statele Unite ale Americii și Canada.

„România stă în fața unei oportunități uriașe și anume că în aproximativ șapte ani să treacă de la importator net de energie și să devină exportator", a adăugat Bogdan Ivan.
Acest lucru va duce la creșterea competitivității companiilor românești și la o scădere a prețului energiei pentru români, a precizat Bogdan Ivan.

Proiectul de retehnologizare a Unității 1 reprezintă prima etapă dintr-un plan mai amplu, care include și construirea reactoarelor 3 și 4, investiții care „vor depăși 11 miliarde de euro".

Premierul Ilie Bolojan susține că nu vor fi creșteri de TVA și de taxe anul viitor dacă măsurile de reformă vor fi implementate. El s-a referit la TVA și la alte taxe care nu vor crește dacă cheltuielile vor fi micșorate.

„Dacă suntem realiști, știm că reducerea de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta. Gândiți-vă că atunci când reduci personal, de exemplu, sau reduci volume de investiții, trebuie făcute analize, trebuie respectate niște proceduri legale, trebuie notificat, trebuie comunicat, apar procese, apar dispute, care înseamnă că efectele reducerii de cheltuieli se văd peste câteva luni de zile, minim. Aceasta este realitatea. Asta e cunoscută de toată lumea. Și atunci, dat fiind faptul că eram sub o presiune puternică, gândiți-vă în ce situație eram în luna iulie, am fost nevoiți să începem într-o ordine, dacă aș putea să spun, amestecată, atât cu componenta de creștere de venituri, creșterea TVA-ului, dar și pe componenta de reducere de cheltuieli, gândiți-vă la sporurile din administrație și așa mai departe”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a mai spus că era ideal să se înceapă cu reducerile de cheltuieli.

„Dacă ținem zona de cheltuieli sub control și luăm măsurile pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare, sunt convins că nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Cei doi au discutat despre viitoarele alocări financiare pentru România, PNRR, fondurile pentru zonele afectate de inundații și transparența utilizării banilor europeni.

Întâlnirea a avut loc luni. Discuțiile au vizat principalele teme europene de interes pentru România: viitoarea alocare financiară din cadrul bugetar multianual, stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, utilizarea celor 15 milioane de euro din mecanismul RESTORE pentru refacerea zonelor afectate de inundațiile din județele Neamț și Suceava, precum și măsuri de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor europene.

„Lucrând serios, cu profesionalism și printr-un parteneriat strâns cu instituțiile europene, România poate să își atingă adevăratul potențial”, a transmis Dragoș Pîslaru.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunţă că localităţile care au mai puţin de 4.500 de locuitori vor putea înfiinţa Poliţie Locală cu cel mult trei angajaţi.