Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că România construiește spitale cu bani din PNRR. Spitalul de Boli Infecțioase din Baia Mare este dovada, spune ministrul. Demnitarul consideră că modelul poate fi perpetuat în toată țara și că reforma reală a sistemului sanitar începe cu oameni capabili

Mesajul a fost transmis pe Facebook.
„România construiește spitale cu bani din PNRR – iar dovada e clară: se poate! Spitalul de Boli Infecțioase din Baia Mare este un exemplu concret de investiție finalizată cu succes, în mod corect, transparent și eficient. Cu fonduri europene din PNRR, aici s-a reabilitat și extins unitatea medicală, fiind construit unul dintre cele mai moderne ambulatorii din România. Rezultatul? Un spațiu impecabil, bine gândit, dotat corespunzător și pus în slujba pacienților”, scrie ministrul.

Potrivit ministrului Rogobete, Ministerul Sănătății a aprobat săptămâna trecută achiziția unui nou aparat RMN, pentru a crește capacitatea de diagnostic și accesul pacienților la investigații performante. „Deciziile corecte luate de o echipă unită, cu o viziune clară și cu respect pentru oameni, fac diferența”, explică Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății vrea ca modelul Baia Mare să fie preluat în toată țara.
„Acest spital demonstrează că nu lipsa banilor este problema, ci lipsa responsabilității și a voinței administrative. În aceeași țară, cu aceleași fonduri, cu aceleași reguli și aceeași coordonare de la Ministerul Sănătății, aici s-a putut. Fără scuze, fără blocaje birocratice inventate... Reforma reală a sistemului sanitar începe cu oameni capabili. Funcțiile de manager de spital sau șef de secție nu sunt privilegii, ci responsabilități. Cine nu înțelege acest lucru, este rugat să lase locul celor care pot construi și pot avea grijă de spitale. Felicitări echipei din Baia Mare! Încrederea, competența și determinarea fac bine sănătății!”, este concluzia lui Alexandru Rogobete.

Profesorul universitar Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele României, Nicușor Dan, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României. El va avea un mandat de nouă ani care va începe pe 13 iulie.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 8 iulie, decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani începând cu data 13 iulie 2025, anunță Administrația Prezidențială.

„Dacian Cosmin Dragoș este o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023). Cu o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011), profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, și este cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific”, a transmis Administrația Prezidențială.

Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.

„În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. Prin această nominalizare, Președintele României reafirmă angajamentul ferm față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției, respectarea statului de drept și consolidarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției”, a mai anunțat Administrația Prezidențială.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat o reformă drastică a sistemului de burse pentru elevi. Justificarea prim-ministrului este creșterea uriașă a cheltuielilor. Bugetul pentru burse a crescut de la 188 milioane lei în urmă cu trei ani la 4,7 miliarde lei în prezent.

„Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creștere de 10 de ori și în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu iau Bacalaureatul”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

În sistem există și burse de reziliență.
„Vom rămâne cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit, într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor care provin din familii defavorizate”, a precizat Ilie Bolojan.

Atribuțiile fiecărui vicepremier au fost publicate în Monitorul Oficial. Patru dintre ei sunt reprezentanții partidelor din coaliția de guvernare.

Conform documentului, în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare, Marian Neacșu, viceprim-ministru, asigură coordonarea politică și avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de următoarele ministere:
a) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
b) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
c) Ministerul Sănătății;
d) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
e) Ministerul Justiției;
f) Ministerul Energiei.
Neacșu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.
Tánczos Barna, viceprim-ministru, avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de următoarele ministere:
a) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
b) Ministerul Culturii.
El asigură și coordonarea politică a celor două ministere.

Dragoș Anastasiu, viceprim-ministru, coordonează procesul de elaborare și avizează proiectele de acte normative elaborate în domeniul reformei statului și eficientizării activității instituțiilor publice. El avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Educației și Cercetării.

Cătălin Predoiu coordonează procesul de elaborare și avizează proiectele de acte normative din domeniul ordinii, siguranței publice și securității naționale, dar și asigură coordonarea politică a ministerelor Afacerilor Interne, Finanțelor, Investițiilor și Proiectelor Europene Educației și Cercetării.
Liviu-Ionuț Moșteanu asigură coordonarea politică avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat că se deschide circulația pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila. Pe pod se circulă de doi ani, dar drumurile de legătură au rămas închise, deși sunt gata de mult timp. Deschiderea se poate face deoarece întreaga lucrare a fost recepționată de statul român, după remedierea tuturor problemelor tehnice.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Mâine (vineri, 27 iunie 2025), la ora 10.00, se deschide circulația și pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila! Se va putea circula inclusiv pe toți cei 19 km ai drumului de legătură Brăila – Jijila care va face conexiunea dintre Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila și județul Tulcea”, a scris Cristian Pistol.

De asemenea, se va deschide circulația pe pasajul CF Brăila - Galați, în lungime de 220 metri, a precizat șeful CNAIR.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni decretul privind numirea Guvernului Bolojan. Ulterior, membrii cabinetului în frunte cu premierul Ilie Bolojan au depus jurământul. La finalul ceremoniei, s-a desfășurat prima ședință a Executivului.

Anunțul a fost făcut luni de Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru, Marian Neacșu - viceprim-ministru, Tánczos Barna - viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu - viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban - ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare - ministrul finanțelor, Radu Marinescu - ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru - ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David - ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu - ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István - ministrul culturii.”

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României s-a desfășurat luni seara, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Apoi, miniștrii au participat la prima ședință a Cabinetului.

Sute de blocuri din București rămân fără apă caldă din cauza unor lucrări. Anunțul a fost făcut de compania Termoenergetica.

Conform anunțului de luni, în următoarele zile se vor efectua lucrări de înlocuire, modernizare și de reparații pe conductele rețelei termice, în mai multe zone din Capitală.
Pe Bulevardul Theodor Pallady, din Sectorul 3, se vor face lucrări de reparație a conductelor prin înlocuirea a aproximativ 10 metri liniari de țeavă. Lucrările se vor desfășura în intervalul 23 iunie 2025, ora 08:00, până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Pentru realizarea lor, se impune sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă de consum către 1 punct termic (7 blocuri și 1 obiectiv industrial). Conducta din această zonă a fost pusă în funcțiune în anul 1973, având 52 de ani de funcționare.

Pe Șoseaua Mihai Bravu din Sectorul 3 se vor face lucrări de modernizare. Lucrările se vor desfășura în intervalul 23 iunie 2025, ora 08:00, până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Pentru realizarea lor, se impune sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă de consum către 11 puncte termice (197 blocuri și 2 obiective industriale). Conducta din această zonă a fost pusă în funcțiune în anul 1975 și are 50 de ani de funcționare.
În zona Calea Rahovei din Sectorul 5 vor avea loc lucrări de reparație a conductelor, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 37 puncte termice (625 blocuri) începând din data de 23 iunie 2025, ora 08:00 până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1987, această porțiune de rețea având aproape 40 de ani de funcționare.

În zona intersecției străzii Valea Cascadelor cu Bulevardul Iuliu Maniu din Sectorul 6 se vor face lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic către 4 puncte termice (44 de blocuri și 3 agenți economici). Perioada activității va fi din 23 iunie ora 9:00 până în data de 26 iunie 2025, ora 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei corespunzătoare tronsonului menționat este anul 1982, această porțiune de rețea având aproape 45 ani de funcționare.
Și în zona Bulevardului Iuliu Maniu din Sectorul 6 se vor face lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic pentru punctul termic care alimentează un număr de 7 blocuri. Perioada activității va fi din data de 23 iunie 2025, ora 09:00 până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei corespunzătoare racordului menționat este anul 1989, această porțiune de rețea având 36 ani de funcționare.
Compania mai anunță că termenele inițiale de repunere în funcțiune a sistemului de termoficare sunt estimate înainte de deschiderea șantierelor și decopertarea galeriilor. Finalizarea lucrărilor depinde de complexitatea acestora, care este în directă legătură cu starea de degradare a conductelor.

Ion Iliescu, fost președinte al României, rămâne internat la terapie intensivă, a anunțat luni dimineața Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

„În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, precizăm următoarele: Pacientul este conștient, stabil cardiovascular, în continuare cu necesar de asistare minimă respiratorie și necesar de oxigen. Se menține internarea în secția de terapie intensivă pentru acordarea îngrijirilor medicale avansate sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”, a transmis spitalul.

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, este internat de două săptămâni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu românii din Ucraina. Întâlnirea a avut loc miercuri, la Odesa. Românii din Ucraina trebuie să știe că nu sunt singuri, a spus Dan.

Președintele Nicușor Dan a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din sudul Ucrainei.

„Am avut o discuție foarte bună cu reprezentanții comunității românești din sudul Ucrainei. Am abordat câteva dintre problemele importante cu care se confruntă: redeschiderea Consulatului României, accesul la educație în limba română și nevoia de sprijin constant pentru păstrarea identității culturale”, a scris pe Facebook Nicușor Dan.

Șeful statului le-a transmis românilor din Ucraina că nu sunt singuri.
„Românii din Ucraina trebuie să știe că nu sunt singuri. România le rămâne aproape prin dialog constant, acțiuni concrete și susținere instituțională. Voi fi președintele tuturor românilor oriunde s-ar afla”, încheie Dan.