Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că Europa riscă să piardă cursa pentru competitivitate dacă nu investește serios în oameni. Este vorba despre investiții pentru obținerea de competențe digitale.

„Fără specialiști, fără competențe digitale, fără educație adaptată noilor realități, tranziția tehnologică și cea digitală rămân doar planuri pe hârtie. Câți dintre noi avem o pregătire în domeniul inteligenței artificiale sau o formare pentru situații de urgență? În România și Bulgaria, mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază. Iar multe regiuni rămân în afara acestor procese”, a explicat europarlamentarul român Victor Negrescu.
Acesta a cerut un Erasmus 2.0, mai inclusiv, accesibil tinerilor fără studii superioare și regiunilor mai puțin dezvoltate, 20% din următorul buget european pe termen lung pentru educație și formare și lansarea unei inițiative regionale pentru educație și inovație în Europa Centrală și de Est.

„Am transmis aceste idei la Green Transition Forum 5.0, desfășurat la Sofia, în deschiderea căruia a vorbit fostul premier italian Enrico Letta. M-am bucurat să fiu în același pannel cu colega mea, comisarul european Roxana Mînzatu. Mulțumesc pentru invitație fostului lider PES, Sergei Stanishev! Ca negociator-șef al bugetului UE 2025: am obținut +422 milioane € pentru Erasmus+, am lansat proiecte pilot în valoare de 90 milioane € pentru educație, sănătate, digital și antreprenoriat, am propus creșterea finanțării pentru educația digitală și formarea în AI, în special în zonele rurale sau izolate. Europa are nevoie de mai puțină birocrație și mai mult curaj. Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să pregătim oamenii care îl vor construi. Fără investiții în competențe, nu putem vorbi despre o Europă competitivă”, a precizat vicepreședintele PE.

Un lot de peste 33 de kilometri din drumul expres Arad-Oradea a primit autorizația de construire. Acesta va avea 32 de poduri și pasaje. Valoarea contractului este de 2,32 miliarde de lei, fără TVA, iar constructorul are la dispoziție doi ani pentru finalizarea lucrărilor.

„A fost emisă autorizația de construire pentru Lotul 1 al Drumului Expres Arad-Oradea, o legătură rutieră importantă care va lega nordul de sudul Europei și va asigura și conexiunea României cu granița ungară. Constructorul este Asocierea Precon Transilvania SRL – Automagistral Pivden SRL și are la dispoziție 24 luni pentru finalizarea lucrărilor. Principalele caracteristici prevăzute sunt: 33,7 km lungime traseu, 5,3 km lungime drum de legătură dintre DN79 și Salonta (5,3 km) și 32 de structuri (poduri și pasaje). Valoarea contractului aferent acestui prim lot este de 2,32 miliarde lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027”, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.

Drumul Expres Arad-Oradea va avea o lungime de 120,47 km, este împărțit în 3 loturi și va traversa județele Bihor (Oradea, Sânandrei, Nojorid, Sânnicolau Roman, Gepiu, Cefa, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu, Avram Iancu) și Arad (Arad, Zerind, Chișineu-Criș, Socodor, Simand, Macea, Zimandu Nou, Sofronea).

Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit marți acordul de mediu. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Demnitarul a subliniat importanța demersului deoarece este vorba despre un obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii.

„După ani lungi de așteptare, întârzieri și blocaje constante cauzate de procesele pe bandă rulantă ale câtorva organizații de mediu, Livezeni-Bumbești primește azi, în sfârșit, Acordul de Mediu! Este vorba despre un proiect vital, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, care va genera anual 283 GWh energie curată și accesibilă pentru români și economia românească. Anul viitor putem finaliza lucrările, cel puțin la treapta Dumitra, unde gradul de finalizare este de 98%. Nu ne lăsăm până nu vom pune în funcțiune acest obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii”, a anunțat pe Facebook Sebastian Burduja.

Ministrul a mai spus că „independența energetică a României nu este negociabilă și nici nu cedăm vreun milimetru în fața șantajului energetic de la Est”.
„Am simțit disperarea localnicilor, care își doresc această investiție și nu înțeleg de ce cineva ar bloca aceste proiecte, care sunt aproape gata, invocând un presupus impact asupra mediului, pentru un rest de execuție infim. Le-am promis că mergem până la capăt pentru dreptul românilor de a-și produce singuri energia”, a precizat Burduja.

Investiții masive vor fi făcute în infrastructura județului Galați. Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că totalul investițiilor se ridică la valoare de 75 milioane de euro.

„Modernizăm de la zero 60 de kilometri, pe ruta Bălăbănești – Bălășești – Ciureștii Noi – Ciureștii Vechi – Cotoroaia – Cerțești – Blânzi – Corod – Valea Mărului – Slobozia Conachi”, a anunțat Costel Fotea.
În prezent, se lucrează pe DJ 251B, în localitățile Blânzi, Corod, Cerțești, Cotoroaia, Ciurești și Bălășești, iar progresul este vizibil.

„Se lucrează la consolidarea fundației drumului, modernizarea podurilor și podețelor, iar în curând vom avea drumuri mai sigure și mai rapide. Fiecare kilometru din acest proiect contribuie la o infrastructură modernă pentru județul Galați, oferind o alternativă esențială la DN25 și DN24D printr-un drum modernizat de 60 km, cu beneficii pentru peste 100.000 de oameni”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Tot în județul Galați va fi implementat un proiect în valoare de 370 de milioane de euro. Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989. Este vorba despre modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat că Teatrul CUB din Iași va fi reconstruit. Investiția și costurile privind relocarea vor fi suportate de Primăria Iași și de Ministerul Culturii. Pe parcursul lucrării, activitatea teatrului se va desfășura în alt spațiu.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a mers luni la Iași pentru a discuta cu primarul Mihai Chirica și cu reprezentanții principalelor instituții culturale din oraș. Participanții la întâlnire au analizat pașii concreți pentru relocarea și reconstruirea Teatrului CUB, a informat Ministerul Culturii pe Facebook.

„Conform deciziei asumate de toate părțile implicate, noul Teatru CUB va fi construit pe actualul amplasament al parcării publice de pe str. Agatha Bârsescu. Noul proiect va fi realizat cu respectarea tuturor normelor și cerințelor actuale privind siguranța, confortul publicului și al artiștilor, accesibilitatea și dotările tehnice necesare unei săli moderne de spectacole”, a transmis Ministerul.
Viitorul sediu va fi modern.

„Ne dorim ca noul Teatru CUB să devină un exemplu de bună practică în ceea ce privește infrastructura culturală din România. Va fi o sală modernă, construită cu respectarea celor mai înalte standarde de siguranță, confort, accesibilitate și dotări tehnice, în beneficiul publicului și al artiștilor. Ministerul Culturii va fi un partener activ și dedicat în realizarea acestui proiect atât de necesar pentru Iași. Împreună am găsit soluția agreată astfel încât activitatea Teatrului CUB să continue aici, în vecinătate, în legalitate”, a declarat Natalia Intotero.

Pe lângă suma de bani pe care Primăria Municipiului Iași o va pune la dispoziție pentru relocare, va fi nevoie și de o investiție consistentă din partea Ministerului Culturii, a precizat Intotero.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că la Regia Națională a Pădurilor-Romsilva Curtea de Conturi a descoperit „abateri semnificative și generalizate”.

Ministrul Mediului a explicat pe Facebook că la Romsilva este nevoie de reformă.
„Ani de risipă și de haos în administrarea patrimoniului statului. Asta a descoperit și Curtea de Conturi la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva la cel mai recent control, în urma căruia concluzia a fost clară: <abateri semnificative și generalizate>. Verificările au scos la iveală atât gestionarea deficitară a patrimoniului public și privat al statului, cât și venituri rămase neîncasate din suprafețele date spre folosință temporară și cheltuieli cu salariile mai mari decât limitele bugetare - peste 66 milioane lei. Curtea de Conturi a semnalat că lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreținerii și construirii de noi drumuri forestiere. De asemenea, Romsilva nu a încasat peste 3,2 milioane lei, bani care reprezintă valoarea lemnului vândut și exploatat din pădurile statului și nici nu a recuperat prejudiciile rezultate din tăieri ilegale, de peste 5 milioane lei. Pe de altă parte, Regia are întârzieri în respectarea termenelor de exploatare a lemnului, nu a calculat penalități de întârziere pentru contractele încheiate și a acceptat participarea la licitațiile de masă lemnoasă a unor operatori economici care nu îndeplineau criteriile legale”, a scris Mircea Fechet.

Potrivit ministrului, raportul Curții de Conturi arată că Romsilva nu a asigurat integritatea fondului forestier național, permițând ocuparea unor suprafețe de pădure fără a încasa veniturile aferente.

„În ciuda tuturor acestor nereguli, Romsilva și-a premiat toți angajații cu peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală a performanțelor acestora. Plățile necuvenite au depășit bugetele aprobate pentru anii 2021 și 2023, și au încălcat prevederile Contractului colectiv de muncă, potrivit căruia aceste beneficii se acordă individual, doar pentru rezultate deosebite”, a adăugat Mircea Fechet.
Curtea de Conturi a descoperit erori în calculul și plata salariilor și sporurilor.

„Clasele de salarizare și sporurile acordate s-au stabilit prin negociere individuală, astfel că s-a ajuns la situații în care salariați care ocupă același post au negociat niveluri salariale și sporuri diferite. De asemenea, Regia a practicat un tratament diferențiat pentru aceeași categorie de salariați. Același tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără criterii obiective și transparente, iar angajați pe posturi de execuție au negociat și obținut salarii și sporuri mai mari decât cei aflați pe posturi de conducere. Raportul Curții de Conturi indică și faptul că membri ai Consiliului de Administrație au deținut simultan calitatea de salariați ai Regiei, precum și trei cazuri de conflict de interese, la direcțiile silvice Bihor, Călărași și Vrancea, acolo unde trei salariați au avut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva are relații contractuale, încălcându-se prevederile Codului Muncii, Contractului colectiv de muncă și Codului de conduită etică și profesională a salariaților RNP”, a precizat Mircea Fechet.

Circulația trenurilor este restricționată pe o magistrală feroviară din sudul țării. Măsura care vizează ruta București-Craiova este în vigoare până pe 30 iunie. Prin zonă pot să apară întârzieri.

Restricția a fost impusă din cauza unor lucrări pe sectorul Vadu Lat-Zăvestreni. CFR a întrerupt circulația pe una din cele două linii pentru a putea face intervenții finanțate prin PNRR.

Trenurile circulă în continuare, dar doar pe o singură linie, ceea ce provoacă întârzieri.

Compania feroviară spune că lucrările sunt necesare pentru îmbunătățirea siguranței traficului.

Aplicația dedicată cărții electronice de identitate și ghidul de utilizare a acesteia sunt disponibile pe portalul de servicii electronice al MAI
Deținătorii de cărți electronice de identitate (CEI) pot explora beneficiile noului document de identitate cu ajutorul aplicației dedicate CEI, care poate fi descărcată de pe portalul HUB de servicii electronice al MAI.

Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI a fost publicat un Ghid pentru utilizarea aplicației dedicate cărții electronice de identitate. Aplicația se instalează doar pe PC sau laptop, explică MAI.
Aplicația dedicată cărții electronice de identitate permite utilizatorilor, într-un format modern și ușor de utilizat, vizualizarea informațiilor personale înscrise pe CEI (inclusiv domiciliul și reședința), autentificarea în sisteme informatice, precum și semnarea electronică a documentelor folosind semnătura electronică avansată. Documentele semnate cu certificatul pentru semnătură electronică avansată emis de M.A.I. au aceeași valoare ca documentele semnate olograf.
Totodată, aplicația oferă posibilitatea vizualizării informațiilor înscrise în certificatele digitale emise de MAI care sunt stocate pe CEI, precum și resetarea PIN-urilor de autentificare și de semnare (opțiune utilă de exemplu în situația în care utilizatorul a uitat PIN-ul stabilit inițial).

Pentru a utiliza cartea electronică de identitate, este nevoie de un cititor de carduri (integrat în laptop, tastatura PC sau conectat extern) și de aplicația dedicată CEI.
În prezent, specialiștii MAI lucrează la dezvoltarea unei aplicații care va permite dematerializarea CEI, respectiv transformarea acesteia într-un document digital, accesibil cetățenilor pe smartphone în orice moment, acest serviciu electronic fiind prevăzut în cadrul proiectului D4eID – Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate, finanțat prin PNRR, cu termen de finalizare luna mai 2026.

Începând de marți, 10 iunie a.c., prin HUB-ul de servicii electronice este disponibil serviciul electronic de atestare a domiciliului/reședinței. Astfel, utilizatorii vor putea obține online, prin intermediul HUB-ului, un certificat care atestă adresa de domiciliu sau reședință, semnat electronic cu certificat calificat de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor pe care îl vor putea transmite pe email oricărei persoane juridice sau fizice interesate. Prima versiune a acestui serviciu permite obținerea unui certificat în limba română, dar ulterior va fi disponibilă o versiune multilingvă pentru a putea fi folosit de români în alte țări din Uniunea Europeană, fiind semnat cu un certificat calificat recunoscut la nivelul UE.

Prima carte electronică de identitate se eliberează gratuit pentru cetățenii români începând cu vârsta de 14 ani, în limita fondurilor asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Principalele beneficii ale CEI sunt dimensiune standardizată (similară cardurilor bancare, conform normelor europene), elemente avansate de securitate (asigură protecție împotriva falsificării și a furtului de identitate), posibilitatea utilizării ca document de călătorie și acces facil la servicii electronice și posibilitatea utilizării pentru semnătura electronică.
Cetățenii pot solicita o carte electronică de identitate chiar și înainte să le expire actualul document de identitate (model 1997).

Vicepreședintele Parlamentului European, românul Victor Negrescu, a prezentat o listă cu 10 principii pe care ar trebui să și le însușească membrii viitoarei coaliții de guvernare. Observ câteva principii asupra cărora putem să găsim, cred, un consens rapid, a explicat Negrescu.

Social democratul a făcut apel „la calm și seriozitate”.

„Într-un context politic în continuare extrem de volatil, este important ca oamenii politici să fie mai prudenți în declarații și mai puțini radicali în pozițiile lor. Românii au mari așteptări, dar și mari temeri, iar clasa politică are responsabilitatea de a-i nu dezamăgi din nou. Disputele politice nu alimentează decât extremismul. Avem nevoie să unim toți românii, și pe cei care ne-au votat, și pe cei care nu ne-au votat, în jurul unui proiect de țară realist”, a transmis, Negrescu, pe Facebook.

Vicepreședintele Parlamentului European susține că politicienilor le lipsește o viziune clară privind viitorul României.

„Am evitat în ultima săptămână să mai comentez public subiectul negocierilor pentru a evita tot felul de interpretări sau atacuri chiar dacă am avut dreptate în privința posibilității de a avea un premier tehnocrat sau a blocajului în negocieri cât și a faptului că Ilie Bolojan este probabil să refuze (momentan!) să fie premier. Dincolo de setul de măsuri economice, ce ne lipsește astăzi este o viziune clară pentru direcția în care vrem să ducem România. Președintele Nicușor Dan, prin votul primit, care a avut toate culorile politice, trebuie să facă acest lucru. Acum urmează ultimele zile de negociere și nominalizarea viitorului prim-ministru”, a adăugat europarlamentarul român.

El a prezentat cele 10 principii importante.
„Programul viitorului Guvern este, în opinia mea, cel mai important lucru. Observ câteva principii asupra cărora putem să găsim, cred, un consens rapid:
1. Scăderea cheltuielilor este prima măsură;
2. Zero toleranță la evaziune fiscală, incompetență și corupție;
3. Fără privilegii politice, fiscale sau de altă natură;
4. Măsurile trebuie să fie proporționale și echitabile;
5. Nu luăm decizii care să afecteze creșterea economică a României și posibilitățile de dezvoltare pe termen lung;
6. O parte din măsuri trebuie să aibă caracter temporar;
7. Măsurile trebuie să fie suportabile de cei vizați;
8. Atragerea fondurilor europene trebuie să fie prioritară;
9. Nu tăiem pensiile și salariile oamenilor;
10. Toate măsurile trebuie să aibă analize de impact.

Nu e teorie. Este practică. Dacă există cu adevărat voință, aceste principii se traduc automat în legi și măsuri fiscale. Mai puțină gâlceavă politică, mai puțină dramă și mai multe soluții. Toate negocierile la vedere pentru interesul public”, a precizat Victor Negrescu.

Parlamentarii o cheamă la explicații pe președinta ANAF, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru. Asta în urma unei solicitării formulate de deputatul USR Cezar Drăgoescu.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a aprobat chemarea în Parlament a președintei ANAF, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru. Aceasta va trebui să ofere explicații cu privire la pierderile uriașe provocate de evaziunea fiscală și colectarea deficitară a taxelor.

Solicitarea deputatului USR a fost adoptată cu 21 de voturi „pentru” și o singură abținere. Data la care va fi chemată președinta ANAF va fi stabilită ulterior.

„Este un pas important în direcția asumării responsabilității. Doamna Cîrciumaru trebuie să vină în fața Parlamentului și să răspundă la întrebări concrete: de ce nu funcționează controalele fiscale și ce măsuri s-au luat – dacă s-au luat – după publicarea raportului devastator al Curții de Conturi. Într-o instituție cheie pentru colectarea banilor publici, tăcerea e inacceptabilă”, a explicat Cezar Drăgoescu.